Eugen Lovinescu definea modernismul ca o micare literar ieit din contactul mai viu cu literaturile

occidentale i, ndeosebi, cu literatura francez, accentund ideea c este vorba despre contactul cu
literaturile occidentale de dup 1880. La baza acestui proces de modernizare a literaturii romne st
principiul sincronismului ( principiul care asigur dinamica fenomenelor culturale i sociale ale secolului
al XX-lea romnesc ).

n sens restrns, conceptul de modernism a fost asociat micrii literare constituite la sfritul
secolului al XIX-lea, n jurul unor poei de origine portughez, precum Ruben Dario i Antonio
Machado; notele sale definitorii sunt o estetic a sinceritii i un simbolism muzical verlainian
(Irina Petra ) n sens larg, modernism nseamn apariia formelor inovatoare n planul creaiei
artistice, forme care se opun, de regul, tradiiei ( tradiionalismului ); din aceast perspectiv, toate
curentele literare care au dominat nceputul i prima jumtate a secolului al XX-lea fac parte din
modernism: simbolismul, expresionismul, suprarealismul, futurismul, dadaismul, imagismul. Pot fi
denumite drept moderniste, aparinnd modernismului, totalitatea micrilor ideologice, artistice i
literare care tind, n forme spontane sau programate, spre ruperea legturilor cu tradiia prin atitudini
anticlasice, antiacademice, antitradiionale, anticonservatoare, de orice spe, repulsie mpins pn la
negativism radical ( Adrian Marino )

Eul liric este instana care emite un discurs poetic pentru a comunica un sine imaginar. ntre eul liric i
eul biografic ( eul individual, eul empiric al poetului ) exist o permanent distanare. Tudor Vianu
considera c exist trei tipuri de liric: lirica eului, aceea a unei stri, a unui sentiment mrturisit
direct; lirica mtilor, aceea a sentimentului prezentat sub o masc strin; lirica rolurilor, aceea a
asumrii unor sentimente jucate, experimentate, care nu sunt ntotdeauna acceptate.