Scopul prezentului studiu este de a identifica nevoile de formare ale persoanelor ca ingrijitor,la domiciliul acestora Starea de sanatate precara,pierderea partenerului de viata, imposibilitatea varstnicilor, de a avea grija de ei, cand apartinatorii sunt foarte ocupati, ori departe de tara sau chiar sunt abandonati de familie,sunt aspecte care pot pune serioase probleme, atat acestor categotii cat si celor care ii au in grija. In aceste conditii ingrijitorii la domiciliu pot fi o alternativa. SCOPUL analizei de formare este de a identifica corect problemele cu care se confrunt angajatii din acest domeniu !. Stabilirea grupului de cursanti "rupul de cursanti a fost stabilit pornind de la nevoile #sociatiei care presteaza activitati de asistenta la domiciliu si de la cererile persoanelor care doresc dobandirea unei asemenea calificari si totodata pot depune si suflet in aceasta meserie deosebit de frumoasa. #stfel grupa de cursanti va fi constituita din $ persoane, ceea ce va permite lucrul pe subgrupe de cate % persoane. &urata cursului va fi de ...... de ore, .... ore de teorie si ....ore de practica Cerinte pentru inscrierea la curs: ' Invatamantul gimnazial ' Sanatate fizica si psihica dovedite de certificat medical ' Integritate sociala (fara antecedente penale) dovedita prin cazier ' #ptitudini* tact, spirit de observatie, inteligenta, memorie, capacitate de organizare eficienta a timpului si fle+ibilitate ' #specte afectiv'emotionale* stabilitate emotionala, echilibru afectiv, incredere in sine, prezenta de spirit, %. -valuarea initiala a cursantilor Prin programul de ingrijire la domiciliu incercam sa amelioram starea de sanatate si sa reducem gradul de dependenta al varstnicilor care sunt imobilizati la pat, cei care se confrunta cu grave probleme medicale si sociale, sunt afectati de e+cluziune sociala, sunt abandonati de familie. Ocupa.ia se aplic/ 0ngrijitorului la domiciliu b/tr1ni2copii 3i presupune o sfer/ larg/ de competen.e pentru desf/3urarea activit/.ii de 0ngrijire. 4ngrijitorului la domiciliu b/tr1ni trebuie s/'3i dovedeasc/ competen.ele 0n principal la aplicarea normelor de igien/ at1t pentru persoana asistat/ c1t 3i pentru propria'i persoan/, la mobilizarea 3i transportul persoanei asistate, la alimenta.ie 3i administrarea alimentelor 3i la supravegherea permanent/ a st/rii de s/n/tate a persoanei asistate. 4ngrijitorul la domiciliu a b/tr1nilor necesit/ cuno3tin.e medii din sfera medical/, r/bdare, calm 3i abilitatea de combinare a programul zilnic de 0ngrijire, obligatoriu, cu alte activit/.i de rela+are pentru a asigura starea de confort a b/tr1nului asistat. &eoarece activit/.ile specifice se desf/3oar/ 0n permanent/ colaborare cu persoana asistat/ 2familia2echipa medical/, comunicarea la locul de munc/ contribuie la buna desf/3urare a activit/.ilor specifice -valuarea initiala a cursantilor s'a facut pentru a determina care este deficitul de competente ( cunostinte, abilitati, atitudini) 5. Stabilirea obiectivelor 5.6. Supravegherea si ingrijirea batranilor la domiciliu 5.!. Comunicare si relatii interpersonale 5.%. 7otiuni de prim ajutor 5.5. Servicii adiacente ingrijirii la domiciliu 5.8. 7otiuni de legislatia muncii 5.9. :odulul de practica Unitile de competen Domeniile de competen Unitile de competen Competene fundamentale Comunicarea la locul de munc Competene generale la locul de munc Aplicarea NPM i PSI Asigurarea condiiilor igienico-sanitare Asigurarea perfecionrii profesionale Completarea fiei de ngriiri a persoanei asistate !estionarea resurselor alocate Planificarea acti"itii #ilnice Competene specifice Acordarea ngriirilor igienice pentru persoana asistat Acordarea primului autor persoanei asistate Asigurarea confortului $tr%nului asistat Asistarea alimentaiei i administrarea alimentelor Mo$ili#area i transportul $tr%nului asistat Mo$ili#area i transportul persoanelor asistate imo$ili#ate &espectarea i aplicarea prescripiilor medicale Supra"eg'erea strii de sntate a persoanei asistate 8.#legerea metodelor de formare Unii oameni 0nva. cel mai bine c1nd citesc informa.iile (cum ar fi o carte), al.ii 0nva. cel mai bine c1nd ascult informa.iile (cum ar fi o prelegere), unii 0nva. ascult1nd 3i vz1nd (casete video,filme sau televizor), 3i cei mai mul.i 0nva. fc1nd. 4nv.area prin practic include sentimente, gesturi 3i adesea simuleaz realitatea. Prin urmare, studiile de caz, simulrile 3i practicarea aptitudinilor sunt metode de 0nv.are e+trem de eficiente. Pentru a ne asigura c majoritatea participan.ilor prime3te 3i re.ine volumul ma+im de informa.ii posibil pe durata unei sesiuni de instruire, este cel mai bine s includem o combina.ie de metode de instruire 0n fiecare curs elaborat. #stfel vor fi folosite * 'prezentari 'studii de caz 'e+ercitii practice 'simulari