ESTETICA ARTELOR VIZUALE:

PRIVIRE DE ANSAMBLU






LECT. UNIV. DR. MARA RAIU
REFERINE BIBLIOGRAFICE

Nol Carroll, Philosophy of Art, Routledge London
and New York, 1999-2007
Natalie Heinich, La sociologie de lart, Ed. La
Dcouverte, Paris, 2001, 2004
Jerrold Levinson (ed.), The Oxford Handbook of
Aesthetics, Oxford University Press, 2003,2005
Dabney Townsend, Introducere n estetic, Ed.
All, Bucureti,1997
INTRODUCERE
Filosofia i istoria sunt disciplinele teoretice
fundamentale care au asumat arta ca obiect de
reflecie nc din antichitatea greco-roman.

n secolul al XVIII-lea, att filosofia ct i istoria dau
natere unor discipline specifice de studiere a artei:
estetica (filosofia artei), respectiv istoria artei

ncepnd cu secolul XIX i n special cu secolul XX,
filosofiei i istoriei li s-au alturat, n analiza artei,
alte discipline socio-umane ca psihologia,
antropologia, sociologia, economia, tiinele
comunicrii etc.
INTRODUCERE
Istoria artei vs. Estetic

Natalie Heinich (sociolog al artei):
Istoria artei se intereseaz de relaia dintre
artiti i opere.
Estetica (filosofia artei) se intereseaz de
relaia dintre spectatori i opere.



TERMENUL DE ESTETIC
N ANTICHITATE

Termenul de estetic provine din greaca veche,
aisthesis, unde nsemna percepie, senzaie sau
sentiment, fiind utilizat n contextul problemei
cunoaterii.

Pentru Parmenide si Platon, unii dintre cei mai
importani filosofi ai antichitii, aisthesis desemna
facultatea senzitiv a sufletului, incapabil s
ajung la adevr.
TERMENUL DE ESTETIC
N EPOCA MODERN
Sensul actual al termenului de estetic este stabilit,
ns, n epoca modern.
Un prim sens ataat esteticii n modernitate a fost
cel de studiu a ceea ce este sensibil n
cunoatere.
Secolul al XVIII-lea consacr utilizarea filosofic a
termenului de estetic: reflecia teoretic asupra
frumosului i asupra artei, prin asocierea dintre
aprecierea artelor frumoase i cunoaterea
sensibil.
TERMENUL DE ESTETIC
N CONTEMPORANEITATE

n contemporaneitate, termenul de estetic
desemneaz:

o disciplin cu un discurs ce se supune
acelorai rigori privind susinerea empiric
i argumentarea logic prin care se
caracterizeaz ntreaga cercetare filosofic
(Townsend).
TERMENUL DE ESTETIC
N CONTEMPORANEITATE

Estetica este o ramur a filosofiei ce se ocup cu
cercetarea conceptual i teoretic a artei i a
experienei estetice (Levinson).

n cadrul esteticii, exist mai multe direcii de
cercetare dintre care amintim:
analiza experienei estetice,
formularea de teorii ale artei i analiza acestora.
TEORII ALE ARTEI
Ce este o teorie a artei?

Ca s rspundem la ntrebarea de mai sus, trebuie
mai nti s rspundem la ntrebarea:
Ce este o teorie ?
O teorie este o explicaie de nivel superior, care
leag mai multe fapte i orienteaz investigaiile
noastre ctre alte fenomene, nc neobservate
(D.Townsend).


TEORII ALE ARTEI

O teorie a artei const ntr-un set de principii care
ncearc s explice de ce noi descriem anumite
obiecte i evenimente ca fiind art, principii care ne
pot ajuta n a identifica caracteristicile comune ale
operelor de art (R. Osborne, D. Sturgis, N.
Turner).

TEORII ALE ARTEI
Exist cinci mari familii de teorii ale artei:

-arta ca imitaie / reprezentare a realitii
-arta ca expresie a emoiilor artistului
-arta ca form (creare de form)
-arta ca limbaj
-arta ca societate




TEORII ALE ARTEI
Arta ca imitaie
Teoria artei ca imitaie (mimesis gr.veche,
imitatio lat.) sau reprezentare a naturii
exterioare sau interioare i are originea n
antichitatea greac.

Att Platon ct i Aristotel au explicat natura artei
prin intermediul conceptului de mimesis.

TEORII ALE ARTEI
Arta ca imitaie
Platon condamn arta ca
imitaie i propune
izgonirea acesteia din
cetatea perfect,
invocnd, n acest sens,
trei tipuri de argumente:
ontologic,
epistemologic,
moral.


TEORII ALE ARTEI
Arta ca imitaie
Aristotel reabiliteaz
imitaia, susinnd
caracterul su
natural, firesc, i
respinge punct cu
punct argumentele
platoniciene.

TEORII ALE ARTEI
Arta ca expresie
n sec. al XVIII-lea, hegemonia
conceptului de imitaie
avea s fie pus sub semnul
ntrebrii, n urma trecerii n
prim-plan a unui alt concept, cel
de expresie, exaltat n special
de estetica literar i de cea
muzical.
TEORII ALE ARTEI
Arta ca expresie
Utilizarea conceptului de expresie s-a extins ntr-
att nct a ajuns s domine judecata estetic n
cursul secolelor XIX i XX.

Autenticitatea", "sinceritatea" i "intensitatea"
expresiei au devenit condiii general acceptate,
accentul fiind pus pe latura emoional a operei de
art, pe reproducerea, comunicarea vieii
interioare, a sentimentelor artistului.

TEORII ALE ARTEI
Arta ca expresie
Teoria artei ca expresie
ntmpin, ns, o mare
dificultate: ea nu mai poate
rspunde ntrebrii decisive
asupra naturii kitsch-ului.

Kitsch-ul reprezint, n mod
cert, o form intens de
expresie, a crei lips total de
valoare artistic nu implic i
lipsa unor sentimente sau a unei
sinceriti autentice din partea
spectatorului sau a celui care l-a
produs.

TEORII ALE ARTEI
Arta ca form
Iniiatorul teoriei artei ca form
este I. Kant care susinea c
forma pur (spaial i
temporal) a operelor de art i a
fenomenelor naturale poate
stimula jocul liber al facultilor
cognitive.

C. Bell (1881 - 1964),
continuatorul acestei linii de
gndire, afirma c forma spaial
este singurul aspect relevant al
artelor vizuale.

TEORII ALE ARTEI
Arta ca limbaj
Din perspectiva artei moderne, care nu mai e
interesat de idealizarea naturii sau de etalarea
expresiv a sentimentelor ca posibile sarcini ale
artei, att imitaia ct i expresia au ajuns s
fie considerate inadecvate pentru a exprima
natura artei.
Un al treilea concept sau, mai exact, cuplu
conceptual, a intrat n aciune: limbaj i semn.
Pentru nelegerea artei n genere, modelul
limbajului/scrisului este important din dou
puncte de vedere:

TEORII ALE ARTEI
Arta ca limbaj
A.

-modelul limbajului/scrisului afecteaz modul n
care percepem imaginile

-inventarea scrierii alfabetice combinare a
semnelor individuale abstracte ntr-un sistem
ortografic a influenat i modul n care "citim"
imaginile: de la stnga-sus nspre dreapta-jos,
astfel nct inversarea stnga/dreapta n imaginea
din oglind produce o stranie distorsiune a
aranjamentului compoziional (ca s nu mai vorbim
de inversarea sus/jos)


TEORII ALE ARTEI
Arta ca limbaj
B.
-modelul limbajului este util atunci
cnd ncercm s explicm natura
artei moderne - pictura abstract

pictura abstract nu i mai propune
s fie o copie a realitii, ci pur
nregistrare sau juxtapunere de
semne picturale, asemntoare mai
degrab celor scrise dect imaginilor
ca atare, i solicitnd un proces
similar de lectur

TEORII ALE ARTEI
Arta ca societate
Arta neleas ca societate i-a gsit expresia n
teoria instituional a artei.

Reprezentanii cei mai importani ai acestei teorii
sunt:
-A. Danto, care nelege arta ca investire a
obiectelor cu sens ntr-un context cultural specific:
lumea artei
-G. Dickie, care nelege arta ca instituie social,
identificabil prin regulile i rolurile sale
constitutive.
TEORIA INSTITUIONAL A ARTEI

Caracteristicile teoriei instituionale a artei
(Carroll):
Tot ce are legtur cu arta primete denumirea de
lume a artei (art world).
Lumea artei este neleas ca o instituie social,
la fel ca religia (biserica), funcionnd dup reguli i
proceduri specifice.
Un obiect devine oper de art i se confer
statutul de art dac este realizat dup regulile i
procedurile specifice lumii artei.
TEORIA INSTITUIONAL A ARTEI
Teoria instituional a artei este una procedural
deoarece conferirea statutului de art ia forma
unei proceduri.
Primul nivel al procedurii este cel al artistului, ca
mai apoi ali actori ai lumii artei curator, critic,
galerist, colecionar, publicul s participe n
procesul de conferire a statutului de art.
Aceti actori acioneaz n numele lumii artei,
bazndu-se pe cunoaterea i nelegerea lor
asupra artei.