IGIENA SI SECURITATEA MUNCII

CURS 1
BAZELE LEGISLATIEI DE SECURITATE
SI SANATATE A MUNCII

Motto:
Morala are ca obiect aprecierea faptelor interne
de constiinta a interactiunilor omenesti, pe cand
dreptul are ca obiect aprecierea faptelor externe
ale persoanelor, in relatiile lor cu alte persoane.
Cand regula morala ii comanda cuiva sa fie bun,
ii comanda o atidudine sufleteasca, o intentiune
sincera. Indata ce aceasta intentiune s-a
manifestat in afara printr-un fapt in legatura cu
alta persoana, indata apare fenomenul drept
- Mircea Djuvara, 1995
Tematica curs 1

1.Elemente de baza privind norma juridica
2.Elemente privind dreptul comunitar
3.Caracteristicile si structura legislatiei
privind securitatea si sanatatea in munca in
Romania
Definitia normei juridice
Este de natura actiunii umane ca ea sa fie normata.
Viata sociala presupune norme; aceste norme joaca
rolul de forte organizatorice ale interactiunii
umane.
Norma juridica este celula de baza a dreptului,
In general, cuvantul norma este echivalent cu cel de
regula.
Norma juridica este o regula generala si
obligatorie de conduita, al carui scop este
acela de a asigura ordinea sociala, regula ce
poate fi adusa la indeplinire pe cale statala,
in caz de nevoie prin constrangere.
Structura normei juridice
Norma juridica descrie:
o anumita conduita ceruta subiectului
(dispozitia)
in circumstante date (ipoteza)
in legatura cu care este fixeaza si o
anumita reactie (sanctiunea)

Ipoteza normei de drept descrie imprejurarile in care
intra in actiune dispozitia sau sanctiunea normei.
Dispozitia alcatuieste miezul normei juridice. In
dispozitie sunt cuprinse drepturile si obligatiile
subiectelor participante la raporturile sociale, conduita
acestora.
- poate sa ordone (sa impuna) o anumita conduita.
- poate sa prevada obligatia de abtinere de la
savarsirea unei fapte.
- poate cuprinde anumite permisiuni.
Sanctiunea contine urmarile nefavorabile care survin in
conditiile nerespectarii dispozitiei (sanctiune negativa)
sau masurile de stimulare, de cointeresare a
subiectului, in vederea promovarii conduitei dorite
(sanctiunea pozitiva).
Normele juridice pot fi complete
incomplete
Sunt complete normele juridice care cuprind,
in articolul din actul normativ in care sunt
publicate, toate partile constitutive (ipoteza,
dispozitie, sanctiune).
Unele reglementari fac referire si se
completeaza cu reglementari prezente, fie in
acelasi act normativ, fie in alte acte
normative. Aceste norme sunt considerate
incomplete (norme de trimitere si norme in
alb).
Actiunea normei juridice
- In timp
- In spatiu
- Asupra persoanei

Actiunea in timp:
- Intrarea in vigoare a normei juridice
- Principiul actiunii in timp a normei juridice
- Iesirea din vigoare a normei juridice

Intrarea in vigoare a normei juridice
Este de principiu ca normele juridice sa intre in vigoare de la
data aducerii lor la cunostinta publica (data publicarii lor
sau data la care ele au fost efectiv aduse la cunostinta).
Exceptie de la acest principiu - situatia in care in continutul
actului normativ in care apare norma juridica prevede
intrarea in vigoare la o alta data decat publicarea normei.
Din momentul intrarii sale in vigoare nimeni nu se poate
sustrage comandamentului normei juridice pe motiv ca nu o
cunoaste.
In dreptul comunitar actele de intindere generala intra in
vigoare la data pe care o fixeaza sau in a 20-a zi dupa
publicare.
Exceptii:
- atunci cand o parte din teritoriul tarii ramane izolat;
- in materie de conventii.
Principiul actiunii in timp a
normei juridice

Din momentul intrarii sale in vigoare norma
juridica este activa.
Actioneaza pentru viitor.
Nu retroactiveaza (nu-si intinde efectele
asupra raporturilor nascute inaintea intrarii
sale in vigoare),
Nu ultraactiveaza (nu-si extinde efectele dupa
iesirea sa din vigoare).
Exceptii la principiul neretroactivitatii normei juridice:
- normele juridice cu caracter interpretativ. Intrucat
normele juridice care interpreteaza norme juridice pre-
existente fac corp comun cu normele juridice
interpretate, este de principiu ca ele sa fie retroactive.
- normele juridice penale care prevad dezincriminarea
unor fapte si norme penale mai favorabile infractorului.
- retroactivitatea expresa. Aceasta forma de
retroactivitate rezulta chiar din textul normei juridice.
In acest caz, legiuitorul prevede expres ca norma se va
aplica retroactiv.
Exceptii de la principiul neultraactivitatii normei juridice:
- normele juridice cu caracter temporar sau exceptional
(in legea penala).

Iesirea din vigoare a normei juridice
a) ajungerea la termen cand norma
juridica are un termen de aplicare sau este
edictata pentru o cauza exceptionala
b) desuetudinea la schimbarea conditiilor
social-economice
c) abrogarea cea mai importanta
modalitate de iesire din vigoare:
poate fi expresa directa
indirecta
tacita



Actiunea normei juridice in spatiu si
asupra persoanelor
Norma juridica este teritoriala si personala, in sensul ca ea actioneaza
asupra teritoriului statului si asupra cetatenilor sai.
Unele legi (Codul penal, spre exemplu) stabilesc principiul teritorialitatii.
Legea penala se aplica interactiunilor pe teritoriul Romaniei.
Norma juridica romana se aplica asupra cetatenilor sai. Ea are
incidenta si asupra cetatenilor straini aflati pe teritoriul Romaniei sau
asupra apatrizilor.
Cat priveste starea civila si capacitatea persoanelor, se aplica legea
personala, in sensul ca persoana romana aflata in strainatate ramane
supusa legii romane.
Teritorialitatea normei juridice nu este absoluta.Exceptia
extrateritorialitatii priveste sediul misiunii diplomatice si, in parte,
personalul acesteia. Aceasta exceptie consta in aceea ca asupra
acestora nu au incidenta normele juridice nationale.
Regimul juridic al strainilor: regimul national, regimul special si regimul
ce rezulta din clauza natiunii celei mai favorizate.