CAPITOLUL 2

DETERMINAREA SECTIUNII CONDUCTOARELOR ELECTRICE

2.1. Dimensionarea conductoarelor electrice
Dimensionarea conductoarelor electrice din retelele de distributie si din instalatiile de utilizare se
face tinand seama de urmatoarele conditii care trebuie indeplinite simultan:
- rezistenta mecanica suficienta a conductoarelor;
- nedepasirea limitei de incalzire a conductoarelor;
- nedepasirea unui anumit procent de pierdere de tensiune in conductoare;
- nedepasirea unui anumit procent de pierdere de putere in conductoare;
- stabilitate dinamica suficienta la scurtcircuite (in cazul barelor).
Rezistenta mecanica a conductoarelor in timpul montarii si exploatarii lor se asigura prin sectiunile
minime (indiferent de incarcare), stabilite de normativele tehnice pentru diferitele categorii de
conductoare, precum si prin anumite distante limita admisa intre suporturile acestora.
!onditia esentiala la dimensionarea conductoarelor este aceea de a nu depasi o anumita incalzire a
lor. " incalzire exagerata ar deteriora izolatia si ar putea da nastere la incendii in instalatiile de utilizare sau
ar putea produce pierderi de energie mari (prin caldura dega#ata) in retelele de distributie cu conductoare
neizolate. $entru evitarea supraincazirii trebuie respectate, la dimensionarea conductoarelor, intensitatile
maxime admisibile ale curentilor (in regim permanent), prevazute in normativele tehnice, pentru diferite
sectiuni, tipuri si feluri de materiale. %cestea se aplica pentru conductoare, bare si cabluri.
$entru functionarea normala a receptoarelor electrice este necesar sa se asigure la bornele acestora
o tensiune cat mai apropiata de tensiunea lor nominala, adica sa se evite o pierdere de tensiune prea mare
in conductoarele de alimentare respective. &n acest scop sunt fixate anumite limite de pierderi procentuale
de tensiune in retele, bransamente, instalatii de utilizare (de iluminat si forta), care nu trebuie depasite.
&n cazul liniilor electrice de transport, ale retelelor de distributie si in general acolo unde transportul
energiei electrice se face pe distante mari, este obligatoriu ca la dimensionarea conductoarelor respective
sa se tina seama si de anumite limite de pierderi procentuale de putere.
&n cazul barelor electrice, stabilitatea dinamica trebuie verificata prin calcul, pentru diferite
materiale folosindu-se valorile rezistentelor la incovoiere stabilite in normative.
$entru determinarea sectiunilor conductoarelor, din instalatiile de utilizare, calculul poate fi condus
in doua feluri si anume:
Prima cale - !alculam intai cu a#utorul formulelor respective, intensitatea (&) curentului care va circula
prin conductoare (avand cunoscuta bineinteles puterea receptoarelor si celelelte date), dupa care se
procedeaza astfel:
Determinarea sectiunii conductoarelor cu a#utorul formulelor care ne dau sectiunea pentru o
pierdere de tensiune (sau de putere) data. %ceasta se rotun#este intotdeauna in plus la
valoarea sectiunii normalizate.
'erificarea la incalzire a sectiunii obtinute consultand tabelele din normative cu incarcarile
conductoarelor. &n cazul in care intensitatea curentului care circula prin conductoare este
mai mare decat limita maxima admisa pentru sectiunea verificata, sectiunea se mareste
corespunzator indicatiilor din tabele.
&n instalatiile pentru electromotoare, in afara de verificarea la incalzire, mai verificam sectiunea la
care ne-am fixat si la:
Densitatea de curent din conductoare la pornirea motoarelor (maxim ()%*mm
(
pentru %l si +,%*mm
(
pentru !u)
$ierdere de tensiune din conductoare la pornirea motoarelor (indicata de
constructorul motoarelor)
A doua cale - Determinam mai intai intensitatea curentului (&) care circula prin conductoare, dupa care
procedam invers ca mai sus.
-
%stfel:
consultam tabelele din normative pentru a stabili sectiunea care sa corespunda la incalzire,
alegem din tabele sectiunea care corespunde curentului & detreminat.
'erificam cu a#utorul formulelor daca sectiunea aleasa corespunde la pierderea de tensiune
admisa in regim permanent precum si in regim tranzitoriu la densitatea de curent si
pierderea de tensiune la pornirea motoarelor, daca este cazul.
.ormula pentru calculul sectiunii conductoarelor care sa corespunda la o pierdere de tensiune data pentru
curentul continuu este:
/0v1R&, inlocuind
S
l
R

obtinem,
v
U
l I
S

in care:
l - este lungimea conductorului (m); & este intensitatea curentului electric(%);
2 - este conductivitatea

(
mm
m
; /0v - este pierderea de tensiune considerata in calcule.
$entru curent alternativ sectiunea se calculeaza dupa cum urmeaza:
- &nstalatii monofazate

!and pirederea de tensiune (/0v) se da in volti avem:
v
U
I l
S


=

(
(pentru sarcini neinductive: rezistenta chimice);
v
U
I l
S


=

cos (
(pentru sarcini inductive: motoare, transformatoare);
!and pirederea de tensiune se da in procente din tensiunea 0:

U U
I l
S


=
3
( -))

, respectiv
U U
I l
S


=
3
cos ( -))

Daca in calcule se considera puterea $ in loc de intensitatea & avem:

$irederea de tensiune (/0v) se da in volti:
(
(
U U
P l
S
v


=

$ierderea de tensiune se da in procente:

(
3
( -))
U U
P l
S


=

&n cazul in care la linii lungi, trebuie sa se calculeze sectiunea conductoarelor pe baza pierderii procentuale
de putere atunci se foloseste formula:
cos
( -))
(
3


=
U P
P l
S
Obs. l este in toate cazurile lungimea simpla a liniei.
- &nstalatii trifazate
!and pirederea de tensiune (/0v) se da in volti avem:
v
U
I l
S


=

+
(pentru sarcini rezistive);
v
U
I l
S


=

cos +
(pentru sarcini reactive);
!and piredere de tensiune se da in procente din tensiunea 0:
(

U U
I l
S


=
3
+ -))

, respectiv
U U
I l
S


=
3
cos + -))

Daca in calcule se considera puterea $ in loc de intensitatea & avem:

$irederea de tensiune (/0v) se da in volti:
(
U U
P l
S
v

$ierderea de tensiune se da in procente:

(
3
-))
U U
P l
S


=

&n cazul in care la linii lungi, trebuie sa se calculeze sectiunea conductoarelor pe baza pierderii procentuale
de putere atunci se foloseste formula:

( (
3
cos
-))


=
U P
P l
S
, /$3 - procentul de pierdere de putere considerat
2.2. Determinarea curentului de calcul al sectiunii
4a dimensionarea sectiunii conductoarelor trebuie sa se aiba in vedere regimul de functionare al
receptoarelor ce vor fi alimentate cu energie electrica.
%stfel exista:
receptoare cu functionare de lunga durata, cand acestea a#ung la o anumita temperatura
stabila (5) peste cea a mediului ambiant;
receptoare cu functionare de scurta durata, in care pauzele asigura revenirea receptoarelor la
temperatura mediului ambiant (t);
receptoare cu functionare intermitenta de scurta durata (la intervale de minimum -) min. in
care perioada de lucru este maxim 6 min.). &n cazul acestor receptoare intervine un element
nou in calculul sectiunii si anume durata relativa de conectare (D!), reprezentand raportul
dintre durata efectiva de functionare a receptoarelor si durata ciclului intreg
(functionare 7 repaus)
Exemplu: a un electromotor care !unctioneaza " min. si sta in repaus # min. durata relativa de conectare
+ , )
8 +
+
=
+
= $%
sau $% & "' (.
9ormativele in vigoare prevad in aceste cazuri, multiplicarea intensitatilor din tabelele de incarcare pe
sectiuni a conductoarelor cu coeficientul de:
$% $%
a

=
-, , -
- :8, , )
, dar numai pentru conductoarele mai mari de -; mm
(
%l si -) mm
(
din cupru. &n
general prin aplicarea acestui coeficient practic se scade sectiunea pentru cele mai multe cazuri.
Tabel 1. Valorile coeficientului a! "entru #iferite $alori al DC
DC ).-) ).-, ).() ).(, ).+) ).6) ).;)
a (.88 (.(, -.<; -.8, -.,: -.+: -.-+
$entru instalatii de iluminat, cuptoare electrice cu rezistente si orice cuptoare alimentate prin
transformatoare proprii, convertizoare etc., nu se aplica acest coeficient.
$eterminarea intensitatii curentului de calcul) Ic* pentru circuitele electrice
$entru instalatiile de iluminat: - monofazate:
cos
=
U
P
I
c
+
- trifazate:
cos +
=
U
P
I
c

&n care:
$ - este suma puterilor nominale ale lampilor (=) (la circuitele trifazate pe faza cea mai
incarcata); 0 - este tensiunea de alimentare a lampilor ('); cos> - este factorul de putere in
cazul lampilor florescente (cu luminescenta).
Obs. $aca lampile sunt distribuite egal pe cele trei !aze se aplica !ormula pentru tri!azat+ in caz contrar se
aplica !ormula pentru mono!azat pentru !aza cea mai incarcata.
$entru motoare electrice cu functionare continua: - monofazate:

=
cos U
P
I
c
- trifazate:

=
cos + U
P
I
c
&n care:
$ - este puterea nominala utila la arbore; cos>n - este factorul de putere la sarcina nominala;
?n - este randamentul la sarcina nominala.
$entru motoare electrice cu functionare intermitenta de scurta durata (D!):
- monofazate :


=
cos
-, , -
U
$% P
I
c
- trifazate :


=
cos +
-, , -
U
$% P
I
c ,
in care:
D! este durata relativa de conectare;
-,-,
:8, , )
-

factor stabilit de normative.

&n cazul coloanelor electrice care alimenteaza tablouri electrice de distributie, deci mai multe receptoare,
intrevine in calcul inca un coeficient si anume coeficientul de cerere (@):
- pentru coloane monfazate:

+
=
cos
-
U
,
,
, P
I
a
c
- pentru coloane trifazate:

+
=
cos +
-
U
,
,
, P
I
a
c
&n care:
$ - este puterea nominala in cazul motoarelor cu functionare continua (sau $% P -, , - , in
cazul motoarelor cu functionare intermitenta de scurta durata); @ - coeficient de cerere;
@a- coeficient cuprins intre -,8--) in functie de numarul motoarelor (n) conform tabelului de
mai #os:
n 6 ; : -) -, () +) ,)
%a -,8 (,, (,< +,+ 6,+ ,,, :,) -)
&n cazul in care motoarele sunt de puteri diferite, atunci se considera numarul de motoare cu
puterea cea mai mare care insumeaza #umatate din putere totala a motoarelor (n). 9umarul respectiv se
dubleaza, si el este considerat numarul de motoare pentru care se cauta valoarea lui @a din tabel.
%plicatii practice:
APLICATIA 1
6
!e sectiune este necesara la conductoarele de %l ale unui circuit de iluminat monofazat in lungime de +)m
(dintr-un atelier), care va alimenta -( lampi cu incandescenta de cate ())=, la (()'A
$ierderea de tensiune admisa in conductoare va fi de maximum (3 (2 1+().
Rezolvare:
Pri&a cale #e calcul: Be determina mai intai curentul total care va strabate circuitul la plina sarcina:
U
P
I =
; $1 -(x())1 (6)) =;
A I --
(()
(6))
= =
; -
U U
U
v
6 , 6
-))
66)
-))
( (()
-))
3
= =

=

=
Be determina apoi sectiunea conductorului cu a#utorul uneia din cele doua formule (in care pierderea de
tensiune este prevazuta fie in volti, fie in procente), adica:
v
U
I l
S


=

(
1
(
; , 6
: , -6)
;;))
6 , 6 +(
-- +) (
mm = =

(stand. B 1 ; mm
(
),
sau
U U
I l
S


=
3
( -))

1
(
; , 6
-6):)
;;)))
(() ( +(
-- +) ( -))
mm = =


(stand. B 1 ; mm
(
),
Be verifica la incalzire sectiunea obtinuta, in tabele se prevede pentru doua conductoare de ; mm
(
%l
montate in tub o intensitate maxima admisa de +) %, deci mult acoperitoare pentru cazul nostru.
A #oua cale #e calcul. Be determina intensitatea curentului total care va strabare circuitul in plina sarcina:
U
P
I =
; $1 -(x())1 (6)) =;
A I --
(()
(6))
= =
Be consulta tabelele normativului si se constata ca pentru -- % este necesara o sectiune de (.,mm
(
%l.
Be verifica pierderea de tensiune care se produce in conductoarele de (,,mm
(
la curentul de --% (pentru a
vedea daca se incadreaza in limita maxima de (3 admisa):
3 8, , +
-8;))
;;)))
(() , , ( +(
-- +) ( -)) ( -))
3
= =


=


=
U S
I l
U

$ierderea de tensiune fiind aproape dubla (decat (3), alegem sectiunea de ;mm
(
, pe care o verificam din
nou la pierderea de tensiune:
3 +: , -
68,()
;;)))
(() ; +(
-- +) ( -)) ( -))
3
= =


=


=
U S
I l
U

(corespunzatoare)
APLICATIA 2
!e sectiune este necesara pentru conductoarele de %l ale unui circuit monofazat care va alimenta un
electromotor de ,,, @=, situat la ,) m de tablou, stiind ca: 0 1(()'; cos>1),<; ? 1),<, si 2 %l 1 +(, iar
pierderea de tensiune admisa la mersul normal, in plina sarcina. este de 6 3 din 0.
Rezolvare:
Pri&a cale #e calcul. Be derermina mai intai curentul absorbit de electrormotor (pentru simplificare,
consideram tensiunea la bornele electromotorului egala cu cea din tablou 01 (() ').
A
U
P
I (<
- , -::
,,))
<, , ) < , ) (()
,,))
cos
=

=

=

$entru determinarea sectiunii se foloseste fie formula cu pierderea de tensiune in volti:
(
(; , <
; , (:-
(;-)
: , : +(
< , ) (< ,) ( cos (
mm
U
I l
S
v
= =

=


=

(normalizata -) mm
(
)
unde:
- U
v
: , :
-))
(() 6
=

=
;
fie formula cu pierderea de tensiune direct in procente:
(
3
(; , <
(:-;)
(;-)))
(() 6 +(
< , ) (< ,) ( -)) cos ( -))
mm
U U
I l
S = =


=


=

(normalizata -) mm
(
)
,
Be verifica sectiunea obtinuta la incalzire. &n tabele este prevazut pentru doua coductoare de %l de
l)mm
(
, montate in tub, intensitatea maxima admisibila in regim permanent de 6-% (deci mai mare decat
intensitarea de (<% din exemplul tratat). Rezulta deci ca sectiunea de -) mmp este buna.
Observatie: &n cazul electromotoarelor va mai trebui verificat si daca sectiunea determinata corespunde la
pornire.

A #oua cale #e calcul al 'ectiunii. Dupa determinarea curentului absorbit de motor (&1(<%) se alege, din
tabele sectiunea corespunzaroare acestui curent si anume: aceea de ;mm
(
%l (care corespunde la +)%). . ,
Be determina pierderea de tensiune din conductoarele de ;mm
(
%l pentru a se vedea daca ea nu depaseste
procentul de 63 admis.
3 : , ;
6((6)
(<))))
(() ; +(
(< ,) ( -)) ( -))
3
= =


=


=
U S
I l
U

(deci mai mare decat 63)

$rocentul de pierdere de tensiune fiind mai mare decat cel admis, luam sectiunea care corespunde, si
anume aceea de -) mm
(
%l.
APLICATIA (
!e sectiune este necesara pentru conductoarele de !u izolate ale unui circuit monofazat montat in tub si
care va alimenta un receptor avand: $1 ; @=, 01 -()', cos>1- si ?1 - daca se admite o pierdere de
tensiune /U& + 3, lungimea circuitului (l) fiind de (,m, iar 21 ,8A
Rezolvare:
0rmam prima cale aratata in exemplul precedent al determinarii sectiunii prin calcul si consideram
formula sectiunii in care se foloseste puterea receptorului:
A
U
P
I ,)
-()
;)))
- - -()
;)))
cos
= =

=

=

, iar valoarea sectiunii pentru o pierdere de tensiune de +3:
(
( (
3
-(
(6;(6))
+)))))))
-() + ,8
;))) (, ( -)) ( -))
mm
U U
P l
S =


=


=

(normalizata -; mm
(
)
Be verifica sectiunea obtinuta la incalzire. &n tabele se prevede pentru doua conductoare de !u de -; mm
(
montate in tub intensitatea maxima admisibila in regim permanent de 8+% (deci mai mare decat
intensitatea de ,)% din exemplul tratat).
APLICATIA )
!e sectiune este necesara pentru conductoarele unui circuit electric trifazat de iluminat, la capatul caruia se
vor monta (6 lampi de cate ;) = (pe fiecare faza), alimentate la tensiunea de -()'A !onductoarele sunt
din aluminiu, lungimea circuitului de 6) m, iar pierderea de tensiune admisa de (,,3.
U
P
I =
; $1 (6x;)1 -66) =;
A I -(
-()
-66)
= =
; -
U U
U
v
+
-))
+))
-))
, , ( -()
-))
3
= =

=

=
v
U
I l
S


=

+
1
(
;, , :
<;
6 , :+)
+ +(
-( 6) 8+ , -
mm = =

(stand. B 1 -) mm
(
),
Be verifica la incalzire conductoarele. &n tabele, pentru patru conductoare cu sectiunea de -) mm
(
%l,
montate in tub, corespunde o intensitate maxima admisibila in regim permanent de ++%, deci mult
acoperitoare.
APLICATIA *
!e sectiune este necesara pentru un circuit electric trifazat din conductoare de %l neizolate, montate in
exterior, in lungime de 6)m, care va alimenta un electromotor de -))!$; + x +:)'; cos> 1),:; ? 1 ),<, si
;
care absoarbe la pornire de patru ori curentul nominal. $ierderea de tensiune din conductoare nu trebuie sa
depaseasca ,3 la functionarea normala si -)3 la pornirea electromotorului ( . &"/*.
Rezolvare:
Pri&a cale de determinare a sectiunii (cu formula respectiva a sectiunii si verificarea sectiunii obtinute la
incalzire, precum si densitatea de curent si pierdera de tensiune la pornirea motorului).
Determinam curentul absorbit:
-)) !$18+; x -)) 1 8+;)) =
-
U U
U
v
-<
-))
-<))
-))
, +:)
-))
3
= =

=

=
A
U
P
I
c
-68
; , 6<<
8+;))
<, , ) : , ) +:) 8+ , -
8+;))
cos +
= =

=

=

&ntroducem in formula sectiunii datele de mai sus si obtinem:
(
+ , -+
;):
:-+:
-< +(
: , ) -68 6) 8+ , - cos +
mm
U
I l
S
v
= =

=


=

( sdandardizata -; mm
(
).
Be trece apoi la verificarile necesare,
a+ Verificarea la incal,ire a con#uctoarelor se face consultand tabelele. $entru conductoarele neizolate,
montate in aer, cu sectiunea de -;mm
(
%l, este admisa o intensitate maxima de -))%, deci mai mica decat
cea absorbita de electromotor. &n acest caz alegem sectiunea de +,mm
(
, care admite o incarcare maxima de
-8)%. !u aceasta sectiune trecem la verificarile urmatoare (privind pornirea electromotorului).
b+ Verificarca la #en'itatea #e curent
Dupa cum stim, densitatea de curent admisa la pornire este de maximum () %*mm
(
pentru %l.
!urentul absorbit la pornire: &p1 6 x &9 1 6 x -68 1 ,:: %, iar densitatea de curent este
(
* : , -;
+,
,::
mm A = =
(deci limita admisa)
c+ Verificarea la "ier#erea #e ten'iune #in con#uctoare la "ornire
-
S
I
U
p
v
(<
--()
+(,,-
+, +(
: , ) ,:: 6) 8+ , -
cos +
= =

adica procentual
3 :
+:)
-)) (<

A #oua cale #e #eterrninare a 'ectiunii. Be determina valoarea curentului absorbit (ca si in prima cale).
&1 -68 % 1C Be cauta in tabele sectiunea care corespunde intensitatii de -68% si se gaseste sectiunea de
+,mm
(
, care corespunde unei intensitati maxime de -8)%.
Be trece apoi la efectuarea verificarilor. .
a) 'erificarea la pierderea de tensiune de ,3 (la functionarea normala a electromotorului) se face
folosind fie formula in care pierderea de tensiune este trecuta in volti, fie formula in care este
trecuta in procente din tensiunea nominala
!onsiderand.de exemplu, formula a doua avem:
3 ( , (
6(,;))
<6):))
+:) +, +(
: , ) -68 6) ( -)) cos ( -))
3
= =


=


=
U S
I l
U

(in limita admisa de ,3)

b) 'erificarea la densitatea de curent din conductoare la pornire:

(
* : , -;
+,
,::
+,
-68 6
mm A = =

=
(in limita admisa de () %*mm
(
)
c) 'erificarea la pierderea de tensiune din conductoare la pornire (max -)3):
-
S
I
U
p
v
(<
--()
+(,,-
+, +(
: , ) ,:: 6) 8+ , -
cos +
= =

adica procentual
3 :
+:)
-)) (<