COMPETENTA

Jurisdictiile nu sunt apte in mod egal sa solutioneze un litigiu. Atunci cand o

persoana doreste sa declanseze un proces tre buie sa determine , printre altele,
care este jurisdictia competenta sa solutioneze procesul. Va trebui sa tina seama
de obiectul litigiului, natura si aloarea acestuia, acordul partilor, caracterul
normelor care reglementeaza competenta.
!E"#N#T#E $ aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti sau
unui organ de jurisdictie ori cu actiitate jurisdictionala de a solutiona o anumita
pricina.
C%A&#"#CA'E$
!upa cum ne raportam la organe din sisteme di(erite si organe din acelasi
sistem e)ista $
* competenta generala
* competenta jurisdictionala care poate (i $
* competenta materiala + in instante de grad di(erit$
a, competenta materiala (unctionala - se stabileste dupa (elul atributiilor
jurisdictionale ce rein (iecarei categorii de instante
b, competenta materiala procesuala - care se stabileste in (unctie de
natura, obiectul sau aloarea litigiului
* competenta teritoriala + instante de acelasi grad$
a, competenta teritoriala de drept comun - atunci cand cererea se
adreseaza instantei de la domiciliul sau sediul paratului
b, competenta teritoriala alternatia - atunci cand reclamantul are
alegerea intre mai multe instante deopotria competente
c, competenta teritoriala e)cusia - atunci cand cererea trebuie introdusa
la o anumita instanta
#n (unctie de caracterul normelor care reglementeaza competenta $
- Competenta absoluta - prin norme de ordine publica, imperatie
- Competenta relativa - norme dispozitie
Necompetenta este de ordine publica .
Partile pot conveni, prin inscris sau declaratie verbala in fata
instantei ca pricinile privitoare la bunuri sa fie judecate de alte
instante decat acelea care potrivit legii au competenta
teritoriala.
1. COMPEEN! "ENE#!$!
#nstantele nu detin monopolul solutionarii litigiilor, unele cauze (iind de(erite
prin lege altor instante.
a, COMPETENTA #N MATE'#A CONT'O%/%/# !E
CON&T#T/T#ONA%#TATE
Controlul de constitutionalitate izeaza legile inainte de promulgare, tratatele
sau alte acorduri internationale, initiatiele de reizuire a Constitutiei, legile si
ordonantele in igoare precum si partidele politice.
Acest control este e(ectuat de Curtea Constitutionala care $
- &e pronunta asupra constitutionalitatii legilor
- &e pronunta asupra constitutionalitatatii tratatelor sau altor acorduri
internationala
- 0otaraste asupra e)ceptiilor de neconstitutionalitate. Pana la
solutionare, judecata se suspenda obligatoriu.
- &olutioneaza con(lictele de natura constitutionala dintre autoritatile
publice.
- Ordonantele pot (i suspuse controlului de constitutionalitate numai
pana in momentul in care se adopta legea de aprobare sau respingere a
acesteia
- 0otaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea
unui partid politic
b, COMPETENTA #N MATE'#E E%ECTO'A%A
c, COMPETENTA #N MATE'#A CONTENC#O&/%/# A!M#N#&T'AT#V
&unt considerate 1instante de contencios administrati2 &ectia de contencios
administrati si (iscal a #naltei Curti, sectiile de contencios administrati ale
Curtilor de apel si tribunalele administrati - (iscale.
%egitimare procesuala actia in aceasta materie au$
- Orice persoana care se considera atamata intr*un drept al sau ori intr*
un interes legitim, de catre o autoritate publica printr*un act al sau sau
prin re(uzul de a solutiona o cerere
- Persoana atamata intr*un drept al sau sau intr*un interes legitim de
catre o autoritate publiga printr*un act cu caracter indiidual adresat
altei persoane
- Aocatul Poporului, atunci cand in urma controlului sau, realizat
potriit legii sale organice, in baza unei sesizari a unei persoane
(izice,apreciaza ca ilegalitatea actului sau e)cesul de putere al
autoritatii publice nu poate (i inlaturat decat prin justitie.
- Ministerul Public, atunci cand in urma e)ercitarii atributiilor preazute
de legea sa organica, apreciaza ca incalcarile drepturilor, libertatilor si
intereselor legitime ale persoanelor se datoreaza e)istentei unor acte
administratie ale autoritatilor publice emise cu e)ces de putere
- Autoritatea publica emitenta a unui act nelegal, poate solicita instantei,
anularea acestuia atunci cand nu mai poate (i reocat.
- Persoana atama in drepturile sale sau in interesele sale legitime
printr*o ordonanta sau dispozitie ale 3uernului neconstitutional
o Pana la 4 miliarde lei, se solutioneaza in (ond de Tribunalele
Administrati "iscale
o Peste 4 miliarde , curtea de apel
o 'eclamantul se poate adresa instantei de la domiciliul sau , sau de la
domiciliul paratului
o &a se (i e(ectat procedura prealabila.
d, COMPETENTA #N %#T#3##%E !E M/NCA
Competenta in materia litigiilor de munca apartine instantelor judecatoresti, insa
sunt si alte competente.
- Consiliul &uperior al Magistraturii - instanta disciplinara pentru
judecatori, procurori si magistrati*asistenti
- Plenul Curtii Constitutionale - judeca abaterile saarsite de
judecatorii Curtii Constitutionale
- Comisia de disciplina a 5aroului pentru abaterile saarsite de aocati
- Etc
e, COMPETENTA #N MATE'#A E6E'C#TA'## !'EPT/'#%O' &#
#N!ATO'#'#%O' PA'#NTE&T#
- /nele neintelegeri intre parinti sunt solutionate de autoritatea tutelara,
altele de instantele judecatoresti
(, COMPETENTA #N MATE'#A ACTE%O' !E &TA'E C#V#%A
- Poate sa apartina sericiilor publice comunitare de eidenta a
persoanelor, comandantului naei sau aeronaei, reprezentantilor
consulari sau diplomatici ai 'omaniei ori instantelor judecatoresti.
g, COMPETENTA C/ P'#V#'E %A N/ME
- Cererea de sc7imbare pe cale administratia a numelui sau prenumelui
se solutioneaza prin dispozitie de catre presedintele consiliului
judetean sau primarul Municipiului 5ucuresti.
7, COMPETENTA #N MATE'#E &/CCE&O'A%A
- Apartine notarului public sau instantei de judecata in (unctie de
caracterul contencios sau neconstencios al cererii. Este alternatia
8 (aultatia,

%. COMPEEN! M!E#&!$!
Presupune repartizarea pricinilor intre instante de grad di(erit.
A. COMPETENTA MATE'#A%A A J/!ECATO'#E#
Judecatoriile judeca in prima instanta, in ultima instanta, si orice alte materii
date prin lege in competenta lor.
a' Competenta privind judecata in prima instanta
Judecatoria judeca toate procesele si cererile in a(ara de cele date prin lege in
competenta altor instante.
Judecatoria este competenta sa judece in prima instanta si litigiile comerciale al
caror obiect are o aloare de pana la 9 miliard de lei inclusi. #n sc7imb
judecatoria nu este competenta sa judece litigiile comerciale al caror obeict nu
este ealuabil in bani.
#n materie ciila - competenta judecatoriei este doar in pricinile al caror obiect
are o aloare de pana la 4 miliarde.
&unt de competenta e)clusia a judecatoriei - cererile de imparteala judiciara,
cererile in materie succesorala, cererile neealuabile in bani, cererile priind
materia (ondului (unciar.
b' Competenta privind judecata in ultima instanta
Judecatoria judeca plangerile impotria 7otararilor autoritatilor administratiei
publice cu actiitate jurisdictionala si altor organe cu ast(el de actiitate.
Judecatoria e)ercita un control judecatoresc asupra 7otararilor pronuntate de
organe cu actiitate jurisdictionala din a(ara sistemului instantelor judecatoresti,
numai daca legi speciale o pread in mod e)pres.
c' Competenta in alte materii date prin lege
Judecatoria judeca orice alte materii date prin lege in competenta sa$
- Cerera de recuzare a judecatorilor
- Cererea priind indreptarea, lamurirea ori completarea propriilor sale
7oatariri
- Etc.
(nele judecatorii au si o competenta materiala e)clusiva*
- Judecatoria sect. 9 solutioneaza cererile (acute deun cetatean strain sau
de un cetatean roman cu domiciliul in strainatate rpiitoare la
anularea, modi(icarea, recti(icarea sau completarea actelor de stare
ciila.
- Judecatoria sect. 4 - solutioneaza cererile de ree)aminare impotria
modului de stabilire a ta)ei de timbru
- Judecatoriile Constanta si 3alati au competenta materiala e)clusia in
materie maritima si (luiala.
5. COMPETENTA MATE'#A%A A T'#5/NA%/%/#
Tribunalul judeca in prima instanta, in apel si in recurs, alte materii date de lege
in competenta sa
a' Competenta in prima instanta
- Procesele si cererile in materie comerciala al caror obiect are o
aloare de peste 9 miliard precum si procesele si cererile in aceasta
materie al caror obiect este neealuabil in bani
- "alimente si reorganizari judiciare
- Procesele si cererile in materie ciila al caror obiect are o aloare de
peste 4 miliarde, e)ceptie cererile de imparteala judiciara, in materie
succesorala etc.
Valoarea obietului in litigiu este stabilit de reclamant in cererea de c7emare in
judecata. Momentul care intereseaza in stabilirea alorii obiectului, pentru
stabilirea competentei, este acela al inregistrarii cererii de c7emare in judecata.
#nstanta inestita potriit dispozitiilor re(eritoare la competenta dupa aloarea
obiectului cerereii ramane competenta sa judece c7iar daca ulterior se modi(ica
aloarea acelui obiect. &e declina comptenta numai daca cuantumul alorii
obiectului a (ost stabilit printr*o eroare de calcul.
Pentru a se stabili aloarea litigiului intr*o actiune cu mai multe capete de
cerere, se cumuleaza aloare pretentiilor din (iecare capat de cerere -
principale::
Aceasta regula nu se aplica daca mai multi reclamnti (ormuleaza o singura
cerere impotria aceluias parat insa in raporturi juridice di(erite sau daca sunt
cone)ate mai multe cereri.
- %itigiile de munca - tribunalul are competenta deplina in materia
con(lictelor de munca
- Procesele si cererile in materie de creatie intelectuala si proprietate
idustriala
- E)propriere
- Contencios administrati - cele date in competenta sa
- Cererile priind incuintarea sua des(acerea adoptiei
- Cererile pentru repararea prejudiciior cauzate prin erori judiciare
saarsite in procesele penale.
b' Competenta in apel
Ca instanta de apel, tribunalul judeca apelurile declarate impotria 7otararilor
prountate de judecatorii in prima instanta.
Tribunalul ramane competent sa judece si apelurile care au (ost date in
competenta sa prin legi speciale
c' Competenta in recurs
Ca instante de recurs tribunalele judeca recursurile declarate impotria
7otararilor pronuntate de judecatorii care, potriit legii, nu sunt supuse apelului$
- #nc7eierea de suspendare a judecatii
- #nc7ierea de renuntare la judecata
- #nc7ierii asupra sec7estrului asigurator
- Etc.
d' Competenta in materii date prin lege
- Con(lictele de competenta dintre doua judecatorii din raza sa
teritoriala
- Cererea de recuzare
- &tramutarea, pe moti de rudeine si a(initate
- #ndrepatarea erorilor materiale
- Etc.
C. COMPETENTA T'#5/NA%E%O' &PEC#A%#;ATE
#n cadrul tribunalelor (unctioneaza sectii sau, dupa caz, complete specializate,
pentru cauze ciile, penale, cu minori si (amilie, contencios administrati si
(iscal, munca etc.
Tribunalele specializate preiau cauzele de competenta tribunalului in domeniile
incare se in(iinteaza.
!. COMPETENTA MATE'#A%A A C/'T## !E APE%
Curtea de apel judeca in prima instanta, apel si recurs.
a' Competenta in prima instanta
Curtea de apel judeca in prima instanta procesele si cererile in materie de
contencios administrati priind actele autoritatilor si institutiilor centrale.
Curtea de apel nu mai are competenta de judecata in prima instanta in materie
comerciala.
N/ judeca in prima instanta in materie ciila
b' Competenta in apel
Ca instanta de apel curtea de apel judeca apelurile declarate impotria
7otararilor pronuntate de tribunal in prima instanta.
c' Competenta in recurs
Ca instanta de recurs curtea de apel judeca recursurile declarate impotria
7otararilor pronuntate de tribunal in apel sau 7otararilor pronuntate de tribunal
in prima instanta care nu sunt supuse apelului, si in alte cazuri prezute e)pres
de lege.
d, Competenta privind alte materii
- Con(lictele de competenta intre doua tribunale sau intre un tribunal si
o judecatorie din raza sa teritoriala
- Etc.
Curtea de apel are o competenta materiala speciala actiunea in restituirea
bunului cultural care a parasit ilgal teritoriul unui stat membru al /.E.
E. COMPETENTA #NA%TE# C/'T# !E CA&AT#E &# J/&T#T#E
#nalta Curte de Casatie si Justitie judeca in recurs, recurs in interesul legii si in
orice alte materii date prin lege in competenta sa.
a' Competenta in recurs
Curtea &uprema judeca in recurs$
- 'ecursurile (ormulate la inc7eierile si 7otararile Curtii de Apel in
prima instanta
- 'ecursurile (ormulate la deciziile Curtii de Apel in apel
- 'ecursuri preazute de legi speciale
b' Competenta privind judecata recursului in interesul legii
Este preazuta in constitutie, si presupune ca #nalta Curte asigura interpretarea
si aplicarea unitara sa legilor de catre celelalte instante judecatoresti.
c' Competenta privind alte materii date prin lege
#nstanta &uprema este competenta sa solutioneze$
* con(lictele de competenta intre doua Curti de Apel, doua Tribunale sau un
Tribunal si o Judecatorie ori doua judecatorii, care nu se a(la in circumscriptia
aceleiasi curti de apel
* delegarea instantei
*cererea de recuzare atunci cand, din pricina recuzari, la o curte de apel nu se
poate constitui completul de judecata
* stramutarea pe moti de rudenie si a(initate de la o curte de apel la alta si
stramutarea pe moi de banuiala legitima si siguranta publica
*indreptarea erorilor materiale, lamurirea si completarea propriilor 7otarari sau
inc7eieri
* contestatia la titlu, contestatia in anulare si reizuirea proprilor 7otarari
+ COMPEEN! E#&O#&!$!
'egula este ca sunt de competenta instantei de drept comun din punct de edere
teritorial
< e)ceptii $ 9. Competenta teritoriala alternatia sau (acultatia si <. Competenta
teritoriala e)clusia sau e)ceptionala
!. Competenta terioriala de drept comun
#nstanta de drept comun din punct de edere teritorial este instanta de la
domiciliul sau sediul paratului, ea (iind sesizata ori de cate ori prin lege nu se
preede competenta altei instante.
Notiunea de domiciliu este in sens larg - ea desemneaza locul unde paratul
locuieste e(ecti si nu numai locuinta principala a paratului, ast(el se da
e(icienta principiului dreptului la aparare, partile trebuie sa (ie instiintate de
e)istenta procesului.
Trebuie aut in edere domiciliul pe care paratul il are initial, la momentul
sesizarii instante, (iind (ara releanta, sub aspectul competentei, daca paratul isi
sc7imba domiciliul pe parcursul procesului.
!aca paratul are domiciliul in strainatate si acesta nu este cunoscut, cererea se
(ace la instanta resedintei sale, daca nici aceasta nu este cunoscuta, cererea se
(ace la instanta domiciliului sau resedintei reclamantului. 8 = numai pentru
aceasta ultima ipoteza competenta este alternatia,
#n cazul cand parata este o asociatie sau societate (ara personalitate juridica,
cererea se (ace la instanta domiciliului persoanei careia asociatii i*au incredintat
conducerea. !aca nu e)ista cererea se poate depune la domiciliul oricaruia
dintre asociati.
&E AP%#CA$
- Cand reclamantul (ormuleaza o actiune personala , indi(erent daca
dreptul de creanta are ca obiect un bun mobil sau imobil
- Cand reclamantul (ormuleaza o actiune reala mobiliara
- Cand reclamantul (ormuleaza o actiune cu priire la starea si
capacitatea persoanelor, daca prin lege nu se preede alt(el.
,. Competenta teritoriala alternativa
#n cazurile anume preazute de lege pot (i deopotria competente mai multe
instante$
- Cand paratul are , in a(ara de domiciliul sau, in c7ip statornic o
indeletnicire pro(esionala ori una sau mai multe asezari agricole,
comerciale sau industriale, cererea se poate (ace la instanta locului
acestora, pentru obligatiile patrimoniale care sunt nascute sau urmeaza
sa se e)ecute in acel loc
- Cererea impotria unei persoane juridce de drept priat se poate (ace
si la instanta reprezentantei acesteia pentru obligatiile ce urmeaza sa
se e)ecute in acel loc sau care izorasc din acte inc7eiate de
reprezentant sau din (apte saarsite de acesta.
- Cererile indreptate impotria statului , directiilor generale, regiilor
publice, caselor autonome, si administratiilor comerciale se pot (ace la
instantele din capitala tarii 8unde isi a(la sediul parata, sau la cele de
resedinta judetului unde isi are domiciliul reclamantul 8cand mai multe
judecatorii sunt deopotria competente cererea se introduce la
judecatoria resedintei de judet si in Capitala la Judecatoria &ectorului
>,
- Cererea indreptata impotria mai multor parati se (ace la instanta
competenta pentru oricare dintre ei. !aca e)ista si obligati acesorii
cerera se (ace la oricare dintre debitorii principali.
- Pentru cererile priitoare la e)ecutarea, anularea, rezolutia unui
contract, in a(ara de instanta de domiciliu mai poate (i sesizata instanta
locului preazut in contract pentru e)ecutarea, c7iar si in parte a
obligatiunii
- #n cererile ce izorasc dintr*un raport de locatiune a unui imobil, in
actiunile in justi(icare sau in prestatie tabulara, instanta locului unde se
a(la imobilul este alternatia cu domiciliul paratului$ Actiunea in
eacuare, actiune pentru plata c7iriei, actiunea pentru plata de
despagubiri pentru pagubele produse imobilului etc.
Actiunea in justi(icare + actiunea prin care se urmareste
justi(icarea in cartea (unciara a unei inscrieri proizorii pentru a o
trans(orma intr*o inscriere de(initia.
Actiunea in prestatie tabulara + atunci cand 1cel care s*a obligat sa
stramute sau sa constituie in (olosul altuia un drept real asupra unui
imobil, este dator sa*i predea toate inscrisurile necesare inscrierii
acelui drept2 Este imprescriptibila.
- Cererile ce izorasc dintr*o cambie, cec sau bilet la ordin, instanta
locului de plata
- Cererile priitoare la obligatii comerciale, instanta locului unde
obligatia a luat nastere sau aceea a locului platii
- Cererile ce izorasc dintr*un contract de transport, instanta locului de
plecare sau sosire.
- Cererile (acute de ascendenti sau descendenti pentru pensie de
intretinere, instanta domiciliului reclamantului.
- Cererile ce izorasc dintr*un (apt ilicit, instanta din circumscriptia
locului unde s*a comis acel (apt.
#n toate cazurile - reclamantul are alegerea competentei.
C. Competenta teritoriala e)clusiva
/nele pricini trebuie sa (ie solutionate de o anumita instanta preazuta de lege$
- Cererile priitoare la bunuri imobile se pot (ace numai la instanta in
circumscriptia careia se a(la imobilele.
- !aca imobilul se a(la in circumscriptia mai multor instanta, cererea se
(ace la instanta domiciliului paratului daca acesta se a(la in reuna
dintre acestea , ori daca nu, in oricare dintre instantele in
circumscriptiile carora se a(la imobilul
=&unt actiuni reale$ actiunea in reendicare, in granituire, con(esorie sau
negatorie, posesorie in rezolutiunea anzarii cerute de anzator, priitoare la
ipoteca, de imparteala a bunurilor comune, printre care se a(la si un bun imobil.
=Prin cereri priitoare la 1bunuri nemiscatoare2 trebuie sa se inteleaga numai
actiunile reale imobiliare nu si actiunile personale c7iar daca se re(era la bunuri
imobile. E6$ Constatarea nulitatii
sau rezolutiunea unui antecontract de azare -cumparare, intrucat din acesta se
naste doar obligatia de a (ace.
- Cererile in materie de mostenire sunt de competenta instantei
ultimului domiciliu al paratului$ aliditatea sau e)ecutarea
testamentului, mostenirea sau pretentiile pe care mostenitorii le*ar
aea unul impotria altuia, cererile legatarilor sau ale creditorilor
de(unctului 8nu si cele ale mostenitorilor imp credit,,
- Cererile in materie de societate sunt , pana la s(arsitul lic7idarii in
(apt8momentul in care este impartit tot actiul societatii,, de
competenta instantei locului unde societatea isi are sediul principal.
- Cererile in materia reorganizarii judiciare si a (alimentului sunt de
competenta e)clusia a tribunalului in circumscriptia caruia se a(la
sediul principal al debitorului.
- #n materie de diort - instanta ultimului domiciliu al sotilor
- #n materie de adoptie - tribunalul in a carui raza teritoriala se a(la
domiciliul adoptatului.
- Etc.
P#O#O"!#E! -E COMPEEN!
#nterine in cazul in care o instanta, competenta sa solutioneze cererea de
c7emare in judecata, deine competenta in temeiul legii, al unei 7otarari
judecatoresti sau al conentiei partilor, sa judece cereri care, in mod obisnuit, nu
intra in competenta sa.
Este legala, judecatoreasca si conentionala
1. P#O#O"!#E! $E"!$! -E COMPEEN!
Aceasta (orma de prorogare interine in cazuri preazute de lege$
#n cazul pluralitatii de parati, reclamantul poate introduce cererea la instanta
competenta pentru oricare dintre ei, asadar instanta sesizata de reclamant deine
competenta sa judece cerera si in raport de paratii care domiciliaza in raza
teritoriala a altor instante.
Cererile accesorii si incidentale sunt in caderea instantei competente sa judece
cererea principala, c7iar daca s*ar nesocoti norme de competenta materiala sau
teritoriala e)clusia 8nu si generala,, deoarece prorogarea (ace parte din
1dispozitii speciale2 asadar s*a aut in edere derogarea.
!aca dupa prorogare, cererea incidentala este disjunsa, dupa disjungere instanta
nu a declina cererea incidentala ci isi a pastra competenta si dupa disjungere.
#n caz de cone)itate, instanta la care se (ace intrunirea deine competenta si
asupra celorlalte cereri.
CONE6#/NEA !O&A'E%O'
Partile pot cere intrunirea mai multor pricini ce se a(la inaintea aceleiasi instante
sau instante deosebite , de acelasi grad, in care sunt aceleasi parti sau c7iar
impreuna cu alte parti si al caror obiect si cauza au o stransa legatura. Poate (i
(acuta si de judecator c7iar daca partile nu au cerut*o.
!osarul se trimite instantei mai intai inestita, partile insa pot cere trimiterea lui
la una dintre celelalte instante.
Nu e)ista un criteriu sigur pentru a edea in ce cazuri poate (i dispusa
cone)area$
- &a e)iste doua sau mai multe litigii distincte intre aceleasi parti sau
c7iar impreuna cu alte parti, dar al caror obiect si cauza sa aiba o
stransa legatura.
- Trebuie sa (ie in curs de judecata
- Judecata sa (ie in aceeasi etapa procesuala
Masura cone)arii nu poate (i dispusa cu incalcarea competentei materiale si
teritoriale e)clusie.
Mijlocul procedural prin care se pune in discutie cone)area este e)ceptia.
Neinocarea e)ceptiei sau necone)area nu atrage nulitatea absoluta pentru ca
judecatorul are drept de apreciere asupra e)istentei necesitatii cone)arii.
#n cazul in care, instanta dupa cone)are, constata ca numai una dintre pricinile
intrunite este in stare de judecata, poate dispune disjungerea insa ramane
competenta a o judeca, prin e(ectul prorogarii
%#T#&PEN!ENTA
Presupune$
- !oua cereri identice prin parti, obiect si cauza, anticipand autoritatea
de lucru judecat. Cererile trebuie sa (ie in curs de judecata
- Pricinile identice trebuie sa se a(le pe rolul unor instante deopotria
competente, pentru ca in caz contrar, se a putea inoca e)ceptia de
necompetenta care are prioritate (ata de e)ceptia de litispendenta.
- Pricinile sa se a(le inaintea instantelor de (ond 8prima instanta, apel,
intrucat doar aici poate (i inocata e)ceptia de litispendenta
- #n cazul introducerii unei cereri la o instanta romana ulterior
introducerii cererii la o instanta dintr*un stat membru /E, instanta
romana suspenda din o(iciu actiunea pana la stabilirea competentei
primei instante sesizate. !upa aceasta instanta romana isi declina
competenta in (aoarea acesteia.
- %itispendenta se inoca pe cale de e)ceptie
- !aca e)ceptia este admisa dosarul se a trimite instantei care a (ost
mai inestita. #n cazul in care pricinile sunt pe rolul unor instante de
grad di(erit, intrunirea se (ace la instanta de grad mai inalt.
%. P#O#O"!#E! .(-EC!O#E!/C! -E COMPEEN!
#nterine in temeiul unei 7otarari judecatoresti in urmatoarele cazuri$
9. Cand , din pricina unor imprejurari e)ceptionale, instanta competenta este
impiedicata un timp mai indelungat sa (unctioneze, #nalta Curte de casatie
si Justitie, la cerera partii interesate, a desemna o alta instanta de acelasi
grad sa judece pricina.
Asadar instanta care nu ar (i aut competenta sa judece o pricina deine
competenta prin prorogare judecatoreasca.
<. #nstanta superioara inestita cu judecarea cererii de recuzare a tuturor
judecatorilor unei instante, a dispune trimiterea pricinii la o instanta de
acelasi grad cand gaseste ca cererea de recuzare este intemeiata. Pricina
a (i trimisa la o instanta de acelasi grad.
?. #n cazul administrarii de doezi prin comisie rogatorie, prorogare de
competenta in temeiul 7otararii judecatoresti date de instanta solicitanta a
comisiei rogatorii. #nstanta sesizata prin comisie rogatorie isi proroga
competenta numai cu priire la acest aspect la procesului. Are loc
prorogare intrucat, prin aplicare principiului administrarii nemijlocite a
probelor, aceasta se (ace numai in (ata instantei inestita cu judecarea
pricinii.
>. #nstanta de recurs poate trimite cauza spre rejudecare unei instante de
acelasi grad cu instanta a carei 7otarare a (ost casata, daca aceasta este in
interesul unei bune administrari a justitiei.
4. &tramutarea pricinillor.
&T'AM/TA'EA
Motive*
Cand una dintre parti are doua rude sau a(ini pana la gradul al #V*lea inclusi
printre magistrati sau asistentii judiciari ai instantei, cealalta parte poate cere
stramutarea pricinii la o alta instanta de acelasi grad. Poate cere stramutarea
din acest moti numai adersarul celui care are rude sau a(ini .... nu si cel in
cauza, acest poate cere pentru banuiala legitima. !aca partea are numai o
ruda in cadrul instantei se a cere tot pentru banuiala legitima. Magistrati
sunt considerati in acest conte)t numai judecatorii nu si procurorii.
&tramutarea pentru acest moti se poate cere numai #NA#NTEA inceperii
oricaror dezbateri. !aca partea a(la de e)istenta rudelor etc dupa inceperea
dezbaterilor, a putea cere stramutarea pentru banuiala legitima.
Cererea de stramutare se depune la instanta ierar7ic superioara.
5anuiala legitima - se socoteste legitima, banuiala, ori de cate ori se poate
presupune ca nepartinirea judecatorilor ar putea (i stirbita datorita
imprejurarilor pricinii, calitatii partilor ori rasmasiilor locale.
Poate (i ceruta in orice stare a pricinii, si este de competenta #naltei Curti
Motie de siguranta publica - acele imprejurari care creeaza presupunerea ca
judecata procesului la instanta competenta ar putea produce tulburarea
ordinii linistii publice.
&tramutarea pentru acest moti nu poate (i ceruta de parti ci numai de
procurorul de la Parc7etul de pe langa #nalta Curte. !e asemenea de
competenta #nstantei &upreme.
Procedura de judecata*
Cererea se judeca in camera de consiliu, cu citarea partilor, si se pronunta
asupra acesteia printr*o inc7eiere care nu se motieaza si nu este supusa nici
unei cai de atac.
!aca se admite, pricina a (i trimisa unei alte instante egala in grad cu cea de la
care s*a dispus stramutarea, pentru a nu sari grade de jurisdictie.
Actele de procedura si 7otarile pronuntate ulterior stramutarii sunt des(iintate de
drept prin e(ectul admiterii cererii de stramutare.
+. P#O#O"!#E! CON0EN&ON!$! -E COMPEEN!
#nterine in temeiul acordului de ointa al partilor. O atare conentie este
posibila numai in cazul competentei teritoriale reglementate prin norme
dispozitie.
Acordul de ointa al partilor poate lua (orma unei clauze de atribuire a
competentei inserate in contract sau poate (i o conentie separata ulterioara
contractului, prin care sa se conina ca litigiul ce se a ii sau s*a iit sa (ie
judecat de o alta instanta decat cea competenta in mod obisnuit. Accordul de
ointa al partilor poate (i dat si erbal insa numai in (ata instantei sesizate care
a consemna aceasta in inc7eierea de sedinta.
=in materia asigurarilor conentia partilor este nula daca a interenit inaintea
nasterii dreptului la despagubiri.
Trebuiesc indeplnite anumite conditii$
9. Conentia partilor sa (ie e)presa
<. #n conentie trebuie sa se determine instanta aleasa
?. #nstanta aleasa de parti sa nu (ie necompetenta absolut.
Conentia partilor cu priire la solutionarea unui litigiu care a surenit sau ar
putea sureni intr*un raport de drept priat inlatura competenta oricaror alte
instante.
E1CEP&! -E NECOMPEEN!
Pentru a eita pronuntarea unei 7otarari susceptibila de casare, competenta
jurisdictionala aleasa de reclamant poate (i contestata.
Pe parcursul procesului, indi(erent de (aza procesuala, mijlocul procedural prin
care poate (i inocata este e)ceptia.
Cand in (ata instantei se pune problema competentei aceasta este obligata sa
stabileasca care este instanta competenta.
E)ceptia de necompetenta absoluta - in cazul incalcarii normelor priitoare la
competenta generala, materiala sau teritoriala e)clusia - poate (i inocata de
oricare dintre parti, judecator, procuror, in orice stare a pricinii
E)ceptia de necompetenta relatia - in cazul incalcarii normelor de competenta
teritoriala relatia* poate (i inocata numai de parat, numa prin intampinare sau
daca aceasta nu este obligatorie sau daca nu a (ost asistat de aocat, cel mai
tarziu la prima in(atisare.
#nstanta daca respinge e)ceptia, se pronunta printr*o inc7eiere interlocutorie,
care poate (i atacata numai odata cu (ondul.
!aca e)ceptia este admisa si instanta se declara necompetenta, aceasta este
obligata sa stabileasca instanta competenta. &e pronunta prin 7otarare care poate
(i sentinta sau decizie si poate sa$
- !ecline competenta in (aoarea unei alte instante
- 'espinga cererea ca inadmisibila, daca este de competenta unui organ
al statului cu actiitate jurisdictionala
- 'espinga cererea ca ne(iind de competenta instantelor romane
-EC$&N!#E! competentei$
- !ezinesteste instanta care a pronuntat*o si inesteste cealalta
instanta
- Are putere de lucru judecat insa numai pentru instanta care s*a
dezinestit
- Produce e(ecte la momentul ramanerii sale de(initie si nu la
momentul pronuntarii
- Poate (i atacata cu recurs in 4 zile de la data pronuntarii
- !osarul se trimtie instantei competente de indata ce declinarea a
ramas de(intia.
- Actele indeplinite la instanta necompetenta sunt loite de nultitate cu
e)ceptia probelor care raman castigate judecatii, instanta competenta
dispunand re(acerea lor numai pentru motie temeinice.
CON"%#CT/% !E COMPETENTA:
e)ist@ con(lict de competenA@ cBnd < sau mai multe instanAe se declar@
deopotri@ competente s@ judece aceeaCi pricin@ sau cBnd < sau mai multe
instanAe prin 7ot@rBri ireocabile s*au declarat necompetente de a judeca aceeaCi
pricin@.
E)ist2 conflicte*
* po3itive de competen42
* negative de competen42
#nstanAa Dnaintea c@reia se ieCte con(lictul de competenA@ suspend@ din
o(iciu orice alt@ procedur@ Ci Dnainteaz@ dosarul instanAei Dn drept s@ 7ot@rasc@
asupra con(lictului. E)ist@ con(lict de competenA@ Ci Dn cazul Dn care el se ieCte
Dntre o instanA@ judec@toreasc@ Ci alt organ cu actiitate jurisdicAional@.
#nstanAa competent@ s@ judece con(lictul de competenA@ este instanAa
superioar@ comun@ celor < instanAe judec@toreCti.
#nstanAa competenA@ s@ judece con(lictul 7ot@r@Cte Dn camera de consiliu (@r@
citarea p@rAilor. 0ot@rBrea este supus@ numai c@i de atac a recursului Dn 4 zile de
la comunicare.