,,cheile,,

lecturii
(au!or,
naratbr,
personaj literar
-
citeva considerafii)
RODICA ZANE
$coalanuaacordatprellultEstTe:Tstuaiul.fileranrii'relatieidecomunicare
pe care o instituie
opl[ ri,**e,
c. ,t loti'iifintre
emit[toru1-autor
qi receptorul-cititor?
perspectiva ...*,.nfio*ri*p"rl;
l;*fih
h.f: dimersul
didactic
de infelegere
a
operei
literare.
prof.Jo.i:o.Uui. sI fie mai mdf
preocuplt de a asigura
mobilitateo
receptorului
de riterli#p;;li;:J:i;;rh,
elevul s6u''Aceastl
mobilitate
constd in
capacitarea
t."t"d;il;
ffi;il;t
d;;;;
situa, fdrd dificultate'
pe de o parte' in
interiorul
lumi!ne gui.lro
plgn*. oq1-ru:ii
o*a, cu alte cuvinte,
de a,,crede"
in ea'
5i'
pe
de alt[
parte, in .upuiitut
i ai u ,.. ,itru in ,f*, ei, de a o izola de propria lume' de a o
,,suspectao,
p** ,i-i[e"p*i'*..*iS*"te
qi principiile de consrucfg'
de a o compara
cu alte opere
litoare,
de a o-pune
rn
191ufi;
aeiai"tltate $i
similaritate
cu acestea'
Umberto
Eco desemn
eaza acestedoua
pospecrk
;.;;;;-prt"'t:o::simantic
,i
lector criticl
'
calitatea
elewlui
he receptor ,,ingenuuol
trebuie dublata
de cea de observator'
dar este vorba a. ,"rtiv*e;
;J *r*i'tip;'.our.ryul,..,
.*..
T
este d:I o_privire
distratl,
in t.u.at,
ii:i;;"nen.
inieracsiune
discretd
qi continu[
cu opera,
pnn care
'lectoml
tinde si o;,ii'rrturpr.r.
l+;;it
de inter.ei
ale'acestui
'Jector
critic"
in
formardr
se pol 6rd;;;,t@t*.i:
,."tif
pt rittia imaginari
care il leagl de autor' Prin
apropierea
oe autorliJitlii
poai. i"tru;6;"rt"
;itorv"a dintre,,cheile"
lumii fic1ionale'
p
e-r s o
'
i
j-ititl'iit;at, .^r;irri.
pentm sruliu,'literatt*ii
in
9coal6'ele-
mentul
cel mai eficieit'de
acces
fa
r"il;fitiitio'uf'
dar' in acelaqi
timp' cel mai frec-
vent factor a" ,ir.
ilr,ilr-;-"tu
il aitttt i*ritate 9i
ficliune'
Persbnajul
este una'dintre
,,cheile,o
prin care autorul
se separa #;';;
J.au mi^1rrin
evident
de cel cu care
comunic6
pri,
"p.ra]
iaT;.io*i}u;
dar studierea
personajului
in
gcoal6 s-a rezumat
la
ceea'ce
uzul
qcolar numeEe
citracterila;'
Cht'; iace normele
unei caracteriz6ri
sint
describe
inc[ din .i;r#
,i;;r
]i'.i.
nir.ux stabilireamodalitifilor
de realizare
a perso-
najului,
in
general se p*g
1.:l.pi
p.,,ruuriantru"
eroirlui,
pd ceea ce i[ apropie
de ltmrea
,cofltingente,
pe trlsIturile
fizice
9i
morale
etc' Teritoriul
auctorial
a fost acceptat
ca tn-
tangibil
prin modul
in
:Tg
se
yraiaze nerr"i.:rLiit.rar
in qcoal6, dar, aqa cum din cind
in cind se deschid
podile'marito,
,*te'f.,
ttqaairyt
:uylotitopi'
9i
spaliul
*t*]llit";
buie s[ ,. a.*o*ti;Jielitectorut
po*tr tu,. la u5alui.
localizarea
relaliei
dinte autor
9t
personaj este una dinte directiile
spre .*. pbntt fi dirijat6,
observafia
lectonrlui'
sTlL,
CoMPOZITIE
I
umberto
Eco, L;ipitele
inierpretdrii,constan{a'
E',
--,^r,-^t^ ^iara
Aoerhei christie: ..a spune ca
privind Ji*:*ffi;ll*'A:"'f'fr+"Tj11ti}fl:'"1*f,:Eiff:li?*H1'1,;,iiliJ"i'il privind cele doul categorii-de
lector slru pusc rlr rEror'rE Prtrr
rvrvr"- -'
,uirichiar
explicit,
el prevede
fiece text
prevede un
'n'tii-ooJi"';'d113ry5:i::,:":::'Liil'li1,'u'o*,ha
ctuistie
in De ta nottd
ff ?il::"111:'*JHli:1ffi
:iii;ri:frffijii;i**{iiif
1*i,l*:*::,*'ffi
ll:'''"iff
::
i::2i:ills:::s,il11i'1,!'Jili"E[fii,'i'{ilii"riiii1,;*nl:*::nilill?iii-t'l,ll;il la zece
povesteite n11n
lnlermeotur
Yostr uuut rtaoM,[r-J;;;;;
al{ii, du cind la sfirqit n{f}orul
ne
ir.r"*i*.irniii
.a-t det6rmine
pe cititorul
i:91T,
^, -..
oi .c^lrncpcc .rericii. nu*ui
"a
cititorut
ingenuu
llfifil.T#i'l;li;:il1'::U['e;;:Hr[:*i;!l!:',:::]*"':lx,i:l#'flT,li,'i,tlili#i'::':]: inviti s6-i recitim
textul ca sa oesuuPt'r'rt
""'
"' '"'ilii'i"riia
p. cititbrul critic sd admire abilitatea
cu care
il'filt
;;i la cuuintele
lui, in
lest
caz.autoart
io*ir"
indus in eroare
pp cititorul-ingenuu"'
"'
7
Umberto
Eco, oP. cit',P"|9-
Limba ;i
literrtura
rominli
o 23
in general, primele indrumdri in inlelegerea lumii ficfionale vizeazd trasarea
granilelor care o izoleazd de
,lumea
leal[. Teorii recente, care urmlresc nuanlarea
reialiei dintre ficliune gi realitate puncteazA insi tocmai fragilitatea granileit.
Adeseori,
o prim6 mdsur6 de precaufie pentnr evitarea riscu]ui de a nu distinge existen]a celor
doud lumi este clarificarea relafiei persaand I personaj. Suprapunerea personajului iu o
\
persoan6 real6 poate decurge dintr-o serie de situalii asupra cdrora profesorul ar trebui
sE insiste pentru a dezvolta la elevi capacitatea de a recepta nuan{at categoria
personajului. Punctul de plecare este instalarea celor doul nofiuni in lumile ctrrora le
apdriin: persoana
fine
de lumea real6, personajul
line
de lumea Iiclional6. Lnediat insi
apar
,,teritoriile
de grani16", adic6 acele zone care asigurl continuitatea lumilor.
Nofiunea de personaj poate fi aplicdti unei persoane reale care padicip6.la.o serie de
evenimente povestite de cineva, iar noliunea de persoand realE este corespurzltoare
celei de persona.i cind citim, de exemplu, biografia unui domnitor. Calitatea de personaj
a unei persoane decurge din trecerea actelor sau a evenimentelor la care particip[ in
discurs, fie acesta in ordine ficlionalS sau non-ficlionalS. O schili biografici a lui
$tefan
cel Mate sau a spdtanrlui Nicoiae Milescu, de exempiu, marcheazd din existenla'celor
doui persoane reale acele elemente care pot proba coerent statutul lor de personalitate, dar
este posibil ca personajul
$tefan
cel Mare sau,Nicolae Milescu pg c.a.re cititorul il con-
struiegte, in urma lecturii unei schile biogafice, s.6 fie resimlit ca',infidel" persoanei reale.
Lectura unui text ca Amintiri din copildrie de Ion Creangd poate constitui pentru
profesor o bun6 ocazie de clarificare qi punere in relafie a celor:dou6 noliuni
-
persoanS, personaj
-
inc6 din clasele mici, penffu c6:
.
-,personajul
principal, NicE a lui
$tefan
a Petrii Ciubotariul, este declarat de
autor persoand reald corespunzltoare propriei persoane la virsta copiliriei;
-
elelul-cititor este indrumat sa puni in relalie evenimentele pe care le triieqte
personajul principal din Amintiri din copiQrie ctt propria lui copilErie, iar,
Weori,
profesorul cere elevilor
sd relateze ei ingigi eveninrente asemdnitoare celor citite;
-
continuitatea persoanei I nu permite delimitarea net6 a relatirii evenimentelor
pe care le trdieqte copilul Nici de exprimarea sentimentelor trdite de omul mahr, ceea ce
intrefine ambiguitatea dintre autorul-povestitor qi personajul-copil.
Toate aceste fenomene de
,,omonimie"
pot permite punerea in termeni mai
subtili a relaliei dintre ficfiune gi realitate gi inzestrarea lectorului inc6 de la primele
experienle de lecturd cu acea
,,cheie"'carg
deschide spatiul profitabil al frontierei.qi o
perspectivd ambivalent[ asupra ei: in termeni de opozilie, dar gi in termeni de
continuitate. O analizS nuna{at[ a celor trei aspecte de
,,grani16"
identificate mai sus
o ferd posibilitatea uror clarifi c6rt importante :
/. personajul principal este proieclia copilului Nic6,'dar aceastl persoani real6
nu este reductibild la ceea ce aflim despre ea in .4mintiri din copildrie: in schirnb,
personajul Nic6,se reduce la ceea ce prezinti autorul in legdturl
Qu
el. Ce se intimpli
'
insi cu personajul unei povestiri non-ficlionale? Dacd, de exemplu, un elev poveste$te
colegilor poznele pe care le-a fEcut prietenul s[u, X, in vacan16, persoana real[ X este
ireductibil[ la personajul din povestirea real5.
2. sub fonnele gramaiicale ale persoanei I sint,.deghizate" doud ipostaze a\e
autoruiui: cea de narator-om maftr1 gi cea de personaj-copil; delirnitarea lor nu este u$or
de sesizat gi exerciliul de a le identifica presupune o atent6 analiz6 a nivelurilor limbii.
I
Thomas Pavel, Fiction'al ll/arlds; Cambridge, Mass., Harvard University Press, 1985
vocea
gi rece
ecualj
impur
doar <
flcflur
copild
pornir
difere:
primu
al doil
criteri
persoi
au dre
Lnsu$l
cu cr
,,Cara;
prieter
este v
Carag
Wayn,
rareon
de sup
opere
,,oficii
sincer
diferit
versiu
fiecarr
drurn,
schim'
veder{
prezer
literar.
I
I
t.
I:
t
]
t
I
I
:i
l::
't
r,
t:
I
L,
i
f'
,t,
t:
t:,
povestil
naratofl
f,
i
,I
r'
24
o
Lirnba gi iiteratura rom6nE
r};
area
farea
reori,
3elor
iu o'\
ebui
IOna
ra Ie
msa
,ilor.
ede
oare
onaj
am
efan
elor
dar
lon-
ile.
rtru
.de
Relalia persoanA
-
personaj se poate complica
prin introducerea autorului in
ecuatie, atunci iind persouna gramaticalE a operei este persoana I, dar
9i
in acest caz se
impune focalizarea
tgranilelor,
Cel care poveste$te in Amintiri..; est autorul insuqi sau
doar o voce a sa, o proiecpe,w'olter ego pfin care se proiecteaza?
DacI linern
cont ce, pe parcwsul c[rFi, vocea maturului se interfereazA qdeseori cu
voc6a copilului este limpedecE ambele sinl.modalitdli
prin care
ltrtorul
comunic6. Inte autor
gi receptbr si irrterpre un niarator, un mediator care ne intimpinl in p-*gol lumii ficflonale'
"
t '
prrroana'grdmdticald
are.Si ea implicalii in infelegerea relaliei dinte realitate
9i
ficliune piin focalizarea tiadei autor -: narator
a
personaj. Ope1e. ca-Am.intiri
.din
conildrii de Ion Creanga'si.Vizitd...
de I. L. Caragiale intr[ in rela{ie de similaritate
po*ina de la enunlarea,la
persoana I. Compararea lor este ins6 in mlsurd s[ evidenJieze o
Oferenla edificatoare intri cele douE texte privind relalia narator
-
personaj: dac[ in
p.ilnof,it*t, naratorul este, in acela$i timp, prolaggnistul evenimentelor
povestite, in cel de
I doil.u,."iare doar.calitatea de martor.iDistincfia
cr:r_entlcare se opereazdin funcfie de
.1itoiuf persoanei
'gramaticale
este cea dintre povestirea la persoana.I qi povestirea la
po"o*unu III-a.
pfiira
obs-ervalie care se impune esie ci textele careutilizeazipersoana
I
au drept sursi un narator-personaj care face parte din lumea fictivi pe care o proiecteaz6l.
, .
A ao* obsegvafiJ vueazA statuftrl autorului ih aceste opere. Aparent,,autontl
este
insuSi naratorul'.gi acest nivel ;jngenuu"
al observaliei se taduce prin f9*dt ale elevilor
.,, .i.C,rtu6e'cvasi-general6
de genul:
,,Creang[
igi.aduce aPinte de copilSria sa" sau
;ilfi;);y*d;"vestege
ce-i s-a
rymplat'inq-1
v.ia{ pe carb i-a flcut-o unei vechi
'
pritenel. etc. tn aceit pr.rnct al,observaliei, uutotof trebuie
,denunfat"
ca diferit de narator;
fste vorba de.un ac!;de simulare
pe care il comite autorul Ion Creang[ sau autorul I. L.
Caragiale: st ss:;prdface'1c[
povestege ca gi cum ar frvorba de evenimente non-fic1ionale.
Wairie C. Boo noteazl ca,,,Briir narator se inlelege
19
eene,ral
eul lucririi, dar eul este
;;;, ; .a nu rp*o" niciodata, iOentic cu imaginea.iinplicattr a artistului'a. Un exanplu
a" rri.pqrJ#". autor, narator, personaj it coistituie doar cazul autobiografiei3.
.
,
NuqAile noliunii de autor pot:fi implnse dincolo'de orizontul unei singure
opere litere, c[ci autorirl real Ion:Crean!6 sau I.'L. .Caragiale
,existl
jn
tot atitea versiuni
,,ofiaiula"
cite,opere'a creat; pentru ci, aqa cum observa tot Booth,
,,indiferent
cit de
sincer,,ar,inc..cu'se:fie
rm autor, diferitele sale opere vor,implica diferite versiuni,
diferite combinafli ideale de norme. La fel cum scrisorile personale ale cuiva implicl
versiuni biferite ale personalitelii sale, depinzind de caracterul modificat al relatiilor cu
fiecare corespondani
gi cu scopul fiec[rei scrisori,,tot astfel scriitorul, cind porneqte la
drum, adopt[ un aer diferitin ttpott cunevoile operelor particulare."a.
:
Obiervaliile de mai sus nu presupun o inarmare teoreticd istovitoare, ci doar o
schimbare a:punctului de vedere'din care ne raport[m la opera literar[. Acest punct de
vedere se bazeaz-6, pe principiul dialogului cdci, deqi emi16torul
gi receptorul nu sint
,
prezenli simultan in'acilaqi spaliu pi timp, actul de comunicare se instituie qi prin opera
'
iiterara, destinatanrl ei fiind chemat sI colaboreze gi s[ coopereze in producerea lui.
,
I
G. Genette, in Figuri, III, Bucuregti, Editura Univers, 1978, numegte acest tip de nara{iune
povistire homodiegetid
pe iare o distinge de cea la persoana a III-4 povestirea heterodiegeticd,
in care
2
Wayne C. Booth, Retorica romanului, Bucuregti, Editura Univers, 1976, p' 108'
3
Vezi O. Ducroi, J. M. Schaeffer, Noul diclionar en'ciclopedic al
Stiinlelor
limbaiului, Bucuregti,
:qte
od,
dor
ce
nat
ele'
io
de
;tts
rl5
rb,
)lI
i!e
;te
rle
or
Editura Babel, 1996,
P.
4,68
-
469.
l Wayne C. Booth, op. ct.,
P.
106.
Limhr gi literaturn romintr
o
25