George Bacovia

Belug

Culori i fum de toamn, plns de poet,
Apa e rece, frunzele plou -
Vorbete ncet, pete ncet,
C totul cade cu o jale nou.

Vinul, i mierea, i grul tot
Le-au strns, pe grab, cine-a putut...
Tuse, i plnset visele scot,
Du-te, oriunde, frunz de lut...

i-o psric n grdina brumat,
n linitea rece, a iarn-a fcut -
Am strnutat pe o strad curat,
Frunzele toate nc n-au czut.

A fost odat... va fi odat...
Nu spune zarea, dar spune omul -
Numai acuma e niciodat...
Adnc, prezentul, nchide tomul...

M duc, tot acolo, n marea cldire,
E ora, de la care rmn nchis -
O emoie... o amorire...
E toamn... mi-au dat de scris...