ORDINUL TEMPLIERILOR

Srmanii soldai ai lui Cristos i ai Templului lui

Solomon, cunoscui mai ales sub numele de templieri sau Ordinul
Templului au fost unul dintre cele mai cunoscute ordine clugreti
militare (catolice) cretine. A luat natere la iniiativa francezului
Hugo de Payens n anul 1119 n Ierusalim, ca o organizaie militarclugreasc, cu scopul declarat de a apra pe peregrinii (cltori)
cretini n ara Sfnt.
Recunoscut oficial de Biserica catolic, prin acceptarea de ctre papa Inoceniu al
II-lea n 1139 a formei lui de organizare, Ordinul a crescut repede ca numr de membri i
putere. Ordinul (Organizaia) cuprindea clugri militari rzboinici, clugri capelani i
clugri de serviciu (slujitori). Cavalerii templieri puteau fi recunoscui la mbrcminte,
dup o mantie alb cu o cruce roie, distinctiv, i erau printre cei mai bine echipai, antrenai
i disciplinai rzboinici din perioada cruciadelor. Membrii Ordinului care nu erau rzboinici
au creat o puternic infrastructur economic n ntreaga cretintate, introducnd pentru
prima oar proceduri financiare care au reprezentat nceputul sistemului bancar, i au
construit numeroase fortificaii n Europa i ara Sfnt.
Succesul templierilor era strns legat de succesul cruciadelor, ei fiind sprijinii de
biserica catolic. Cnd ara Sfnt a fost pierdut, iar clugrii militari templieri au suferit
nfrngeri zdrobitoare, sprijinul pentru existena ordinului s-a stins. Zvonurile despre
ceremoniile iniiatice secrete ale lor au creat nencredere, iar regele Filip al IV-lea al Franei,
puternic ndatorat ordinului, a nceput s fac presiuni asupra papei Clement al V-lea. Vineri,
13 octombrie 1307, regele Filip a arestat majoritatea membrilor Ordinului, inclusiv pe
Marele Maestru Jacques de Molay, i, dup ce le-a obinut mrturisirile prin tortur, i-a ars
pe rug. n 1312, papa Clement, sub presiune din partea regelui Filip, a dizolvat cu fora
ntregul ordin. Dispariia brusc a unei componente importante din societatea european a
acelor timpuri a dat natere la speculaii i legende, care trezesc i astzi interes.