Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cntri i mulumiri din tot sufletul, aducem prin tine lui Dumnezeu, sfinte printe, pe
care, primindu-le, roag dimpreun cu toat ceata cuvioilor pe blndul Iisus s ne
druiasc iertare, dezlegare de pcate i mil n ziua judecii, nou celor ce cntm Lui:
Aliluia!
Icos 11:
Fclie purttoare de lumin eti ntre preacuvioi i mpreun-locuitor cu toi sfinii.
Drept aceasta se bucur de tine, Sfinte Dimitrie, i Tatl ceresc dimpreun cu Fiul i cu
Duhul Sfnt, iar noi cu credin, privind acestea, grim ctre tine:
Bucur-te, podoaba cea frumoas a cuvioilor;
Bucur-te, nevoina cea cu osrdie a pustnicilor;
Bucur-te, dimpreun urmtorule cu marele Antonie;
Bucur-te, mpreun la obicei cu Onufrie;
Bucur-te, cel mpreun cu Pavel Tebeul la svrirea nevoinelor;
Bucur-te, Pavele, cu nevinovia i cu facerea minunilor;
Bucur-te, cu Ammon, cu Ahila i cu Agatonie;
Bucur-te, cu Antim, cu Amonata i cu Amonie;
Bucur-te, mpreun cu Grigorie Decapolitul;
Bucur-te, cu printele nostru Nicodim cel sfinit;
Bucur-te, printe al nostru cel totdeauna folositor;
Bucur-te, izbvitorul nostru cel grabnic ajuttor;
Bucur-te, fctorule de minuni, Sfinte Printe Dimitrie!
Condac 12:
Hristoase mprate, primete pe mijlocitorul nostru i implinitorul poruncilor Tale, care se
roag ie, ca s dai Bisericii Tale unire, pace adnc la toat lumea i stingere
dezbinrilor; s nu ne dai vrjmailor notri, nici cu mna Ta s ne pierzi pe noi, c Tu
eti Dumnezeul nostru i noi poporul Tu suntem, de la care auzi: Aliluia!
Icos 12:
Cntnd dimpreun cu ngerii, cu cuvioii i cu toi sfinii naintea Sfintei Treimi,
pomenete-ne i pe noi cei ce alergm la tine, sfinte, ca, izbvindu-ne de toate ispitele i
de mpria cereasc nvrednicindu-ne, s graim ie unele ca acestea:
Bucur-te, mrgritar ceresc al lui Dumnezeu;
Bucur-te, diamant luminos al rbdrii;
Bucur-te, floarea cea nevetejit a raiului;
Bucur-te, tmia cea cu bun miros a darului;
Bucur-te, smirn duhovniceasc cu lin mblsmare;
Bucur-te, mir ceresc, care ne umpli pe noi de bun mireasm;
Bucur-te, vas plin de buntate nemuritoare;
Bucur-te, baie de toat nevoia curitoare;
Bucur-te, ocrmuitorul celor ce noat n marea vieii acesteia;
Bucur-te, ndrumtorul celor ce stpnesc cu bun dreptate;
Bucur-te, tmduirea cea dorit a trupurilor noastre;
Bucur-te, izbvirea cea scump a sufletelor noastre;
Bucur-te, fctorule de minuni, Sfinte Printe Dimitrie!
Condac 13:
Andrei
condacul 1
Pe ucenicul cel nti chemat i urmtorul Ptimirilor lui Hristos, pe Andrei apostolul,
fratele lui Petru, s-l ludm credincioii, c pe cel ce pe pgni din nelciune i-a ntors
la botez. Pentru aceasta i cntm: Bucur-te, Sfinte Andrei, Apostole!
Icosul 1
Sufletul meu cel tulburat de gnduri i de cuvinte rele curete-l cu dumnezeiescul tu
dar, care s-a slluit ntru tine, propovduitorul lui Hristos Andrei, ca, fiind curat,
cntare vrednic s izvorasc aa:
Bucur-te, cel ce din pescar ai devenit apostol;
Bucur-te, c mai nti ai avut pe Sfntul Ioan Boteztorul ca dascl;
Bucur-te, c din ceata ucenicilor de Mntuitorul mai nti ai fost chemat la darul
apostolesc;
Bucur-te, c te-ai fcut cu mult credin ucenic al lui Hristos;
Bucur-te, c i pe fratele tu Petru l-ai adus la Hristos;
Bucur-te, c mpreun cu toi apostolii ai urmat Domnului;
Bucur-te, c eti dintre cei dinti apostoli ai lui Hristos;
Bucur-te, c ai pstrat dragoste ncuviinat ctre Domnul;
Bucur-te, c pentru dragostea Lui, prin multe ri L-ai propovduit Dumnezeu dttor de
via;
Bucur-te, c propovduind la pgni credina cea n Iisus Hristos, multe necazuri ai
rbdat;
Bucur-te, c ai fost btut cu lemne i cu pietre;
Bucur-te, c slbaticii aceia te mucau;
Bucur-te, Sfinte Andrei, Apostole!
Condacul al 2-lea
Cu cuvntul Evangheliei, Andrei prealudate, din adncul nelciunii ai vnat popoarele
precum te-ai fgduit Domnului Iisus Hristos, Cel ce te-a nvat a vna pe oameni la
credina Lui. Pentru aceasta cntm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Cel ce eti cetean de tain, nsui vztorule, i ritor al cunotinei lui Hristos cel de
negrit, care ai luat de sus Duhul cel Sfnt, grieti n limbi i mpari darurile. Pentru
aceasta ludm darul luat i i cntm acestea:
Bucur-te, primitorule al Duhului Sfnt n limbi de foc;
Bucur-te, c prin multe ri ai mers din loc n loc;
Bucur-te, c fiind sfiat de pgni, Domnul Iisus te-a fcut sntos;
Bucur-te, c pe muli dintre cei mai buni cretini i-ai hirotonit episcopi i preoi;
Bucur-te, c prin orae i sate umblnd i propovduind, pe muli i-ai fcut cretini;
Bucur-te, c, dup muli ani de propovduire, la sfrit ai ajuns la mucenicie;
Bucur-te, c pgnii necredincioi, chinuindu-te, pe cruce te-au pironit cu capul n jos;
Bucur-te, c dumnezeiescul tu suflet la cer s-a dus;
Bucur-te, c Domnul Hristos a pus scump cunun pe capul tu;
Bucur-te, c toate cetele cereti pentru ncununare cntri preafrumoase au cntat;
Bucur-te, c ngerii i sfinii cu bucurie n palatul tu osebit te-au aezat;
Bucur-te, al Preasfintei Treimi smerit nchintor;
Bucur-te, Sfinte Andrei, Apostole!
Condacul al 3-lea
Alergat-ai cu sete la chemarea Mntuitorului, Apostole Andrei, i de bunvoie te-ai dat
spre ascultarea nvturii Lui, ca un cerb la izvoarele apelor, i tuturor le-ai propovduit
pe Dumnezeu adevrat; pentru aceasta cntm: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Mrgritarul cel de mult pre, cel ascuns n taina inimii tale, n lume l-ai pus nainte,
Apostole Andrei; pe acela cu credin pgnii primindu-l, comoar l-au fcut. Pentru
aceasta aducem ie laud:
Bucur-te, al Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu ludtor;
Bucur-te, cel mpreun cu ngerii i cu toi sfinii cnttor;
Bucur-te, al nostru pzitor;
Bucur-te, al nostru mijlocitor naintea Preacinstitei Maicii lui Dumnezeu;
Bucur-te, al nostru rugtor ctre Domnul Dumnezeu;
Bucur-te, al tainelor lui Hristos slujitor;
Bucur-te, temelia preantemeiat a mrturisirii lui Hristos;
Bucur-te, c tu ai propovduit credina cea dat de Domnul Iisus Hristos;
Bucur-te, lumintorul ceretii cunotine;
Bucur-te, nvtorul dreptei credine;
Bucur-te, prin care Domnul Hristos Se slluiete;
Bucur-te, prin care satana se nimicete;
Bucur-te, Sfinte Andrei, Apostole!
Condacul al 4-lea
Ca o vestire Evanghelia n mini lund, mult-ludate Andrei, tot pmntul ai mbogit de
dumnezeiasc propovduire. Pentru aceasta cinstim pomenirea ta, mpreun cu chinurile
tale, cntnd lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Capitile prefcndu-le n biserici ale lui Dumnezeu, preacinstite Apostole Andrei, ai
sfinit n ele pe fiii botezului, pe care darul i-a nnoit prin ap i prin Duh. Pentru aceasta
cntm ie laudele acestea:
Bucur-te, al cntrilor ngereti asculttor;
Bucur-te, c ai rstignit cele lumeti i ntru tine vieuiete Iisus Hristos;
Bucur-te, prin care ntunericul s-a risipit;
Bucur-te, prin care lumea s-a luminat;
Bucur-te, ndumnezeitule cu Dumnezeu unitule;
Bucur-te, cerule mai nalt dect cerul;
Bucur-te, c te-ai artat prta al firii dumnezeieti;
Bucur-te, c pe fiii oamenilor i-ai adus lui Dumnezeu;
Dobndit-ai pe Cel pe Care L-ai dorit, fericite Apostole Andrei. Iar acum n lcaurile
cele nestriccioase cu Dnsul locuind, seceri snopii ostenelilor tale dup vrednicie; pentru
aceasta cu cntri slvim pe Dumnezeu, zicnd: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Iubit-ai pe Stpnul i dup Dnsul ai mers pe urmele Lui, n via bine povuit, i
Ptimirilor Lui fr nelciune, preacinstite Andrei, pn la moarte urmnd; pentru
aceasta i cntm:
Bucur-te, a necuvntrii de Dumnezeu neapropiat nlime;
Bucur-te, iconomia lui Dumnezeu necunoscut n adncime;
Bucur-te, a Mngietorului gur cinstit;
Bucur-te, gura de foc ngrdit;
Bucur-te, doborrea nelepciunii celor nelepi;
Bucur-te, lepdarea priceperii celor pricepui;
Bucur-te, al mpriei cerurilor celei de veselie primitorule;
Bucur-te, al tainelor lui Hristos vestitorule;
Bucur-te, privighetoarea cerului cea dulce gritoare;
Bucur-te, limb de foc sufltoare care grieti cele dumnezeieti;
Bucur-te, ndulcire a urechilor noastre;
Bucur-te, cel prin care Hristos mntuiete sufletele noastre;
Bucur-te, Sfinte Andrei, Apostole!
Condacul 8-lea
Cu darul cel dat ie de la Dumnezeu, ntru tot ludate Andrei, duhurile demonice cu
cuvntul se izgonesc, bolile fug, mulimea patimilor sufleteti se ndeprteaz de la cei
bolnavi; pentru aceasta cntm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Cel ce din Betsaida ai ieit, pe noi ne chemi a prnzi prznuirea ta, punndu-ne-o nou
nainte astzi; cu vitejiile luptelor tale i cu sarea lui Hristos mintea noastr srnd-o,
mncrurile tale dulci s-au fcut nou, adic: nvturile de sfaturi cereti; pentru aceasta
cntm ie unele ca acestea:
Bucur-te, lumina celor ntunecai cu pgntatea;
Bucur-te, calea cea adevrat a celor rtcii;
Bucur-te, al luminilor lui Hristos vztor i propovduitor;
Bucur-te, al ptimirilor lui Hristos preaales mrturisitor;
Bucur-te, al minunilor Domnului bun lucrtor;
Bucur-te, iconomia frumuseii celei nti nchipuite;
Bucur-te, stpnirea dogmelor lui Dumnezeu;
Bucur-te, al luminii celei gndite luminoas descoperire;
Bucur-te, dreapt artare a chinurilor ce-i ateapt pe cei pctoi;
Bucur-te, gur care vesteti pe Hristos Dumnezeu;
Bucur-te, privitorule al privelitilor lui Dumnezeu;
Bucur-te, cel ce auzi cele de oameni neauzite;
Bucur-te, Sfinte Andrei, Apostole!
Condacul al 9-lea
Poruncindu-i-se a te sui la Muntele Sionului cel nelegtor, Apostole Andrei, i paharul
mntuirii lund, bucurndu-te l-ai but, trecnd prin moarte la viaa cea dumnezeiasc,
unde este Hristos Dumnezeu, cntnd: Aliluia!
10
Icosul al 9-lea
Focul Preasfntului Duh ce s-a cobort de sus peste tine, ntru tot ludate Apostole Andrei
al lui Hristos, i-a poruncit ie cu limb nou, cu care niciodat nu ai grit, s vesteti
pn la marginile lumii mririle Lui. Pentru aceasta aducem ie laudele acestea:
Bucur-te, c tu ai binevestit Ptimirile i nvierea lui Hristos;
Bucur-te, c tu singur lmureti pogorrea n iad a demonilor;
Bucur-te, cel ce eti plin de roadele Preasfntului Duh;
Bucur-te, de darurile Lui ndestultorule;
Bucur-te, prin care Sfnta Treime S-a propovduit;
Bucur-te, prin care Unimea Treimii s-a slvit;
Bucur-te, sntate preaminunat mprit credincioilor;
Bucur-te, cel ce eti ran de mult plns demonilor;
Bucur-te, lumin mai strlucitoare dect soarele;
Bucur-te, povuitorul i lumina orbilor;
Bucur-te, lumintorul tuturor;
Bucur-te, al vrjmailor puternic biruitor;
Bucur-te, Sfinte Andrei, Apostole!
Condacul al 10-lea
Cine te-a nvat a gri aa, Sfinte Apostole Andrei? Cine i-a luminat mintea ca s vezi
limpede raza slavei celei neapropiate, care a strlucit lumina Adevrului n inimile
noastre, fr numai Iisus Hristos Dumnezeu? Pentru aceasta cntm Lui: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Se nspimnteaz tot cugetul de propovduirea ta, pe care ai trmbiat-o n tot pmntul,
tinuitorule al lui Hristos i vztorule al celor de sus, cel ce eti cinstit de Domnul ntre
cei doisprezece apostoli; pentru aceasta cntm ie:
Bucur-te, rugtorule pentru noi ctre Domnul;
Bucur-te, c prin sfintele tale rugciuni Domnul ne trimite milele Sale bogate;
Bucur-te, c, prin ajutorul tu, tiranul satana se izgonete de la noi;
Bucur-te, c gndurile cele rele i bolile le ndeprtezi de la noi;
Bucur-te, mrgritarul cel luminos al lui Hristos;
Bucur-te, mngierea sufleteasc a pmntenilor celor necjii;
Bucur-te, sntatea trupeasc a oamenilor mbolnvii;
Bucur-te, crmaci preaminunat al celor ce noat pe ape;
Bucur-te, mpreun cltor cu cei ce cltoresc pe uscat;
Bucur-te, ajutorul celor ce te cheam cnd zboar n aer;
Bucur-te, hrnitorul nostru al celor flmnzi de fapte bune;
Bucur-te, cel ce ajui rugciunilor noastre spre mntuire;
Bucur-te, Sfinte Andrei, Apostole!
Condacul al 11-lea
Cu suflarea cea de sus a Duhului, Dumnezeu mai nainte aprinzndu-te cu rvn de
credin, orator de Dumnezeu gritor te-a artat pe tine, mrite Apostole Andrei, cel ce
cni Mntuitorului nostru: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Cel de lumin purttor i de veselie fctor, fericite Andrei, apostole al lui Hristos,
dumnezeiasc pomenirea ta raz de tmduire strlucete nou, celor ce cntm ie unele
ca acestea:
11
12
i nfricotoare a durerilor, care este rodul pcatelor noastre pe care n toat ziua, cu
nesocotin, n chip nenumrat le svrim. Noi suntem pctoi i ptimai, netrebnici i
plini de rutate, iar Tu eti izvorul vieii i al milostivirii; nu ne lsa, Doamne; nu trece
rugciunea noastr, a pctoilor, nici nu rsplti nou dup nelegiuirile noastre, ci,
pentru c nu suntem vrednici a ctiga prin srguina cea de toate zilele milostivirea Ta,
druiete-ne-o Tu, Doamne, ca un preamilostiv. Pentru rugciunile Apostolului Tu
Andrei, druiete-ne nou sntate i via ferit de toat rutatea. Pentru pomenirea lui
cea de azi ne ntrete cu darul Tu cel stpnitor, ca din adncul inimilor noastre, cu
bucurie s ludm prznuirea lui i s slvim preasfnt numele Tu, n vecii vecilor.
Amin.
13
Unii isi taie mintea in Scripturi. Cu trecerea de vreme, satana s-a mai iscusit in rele. Pe
cine poate sa-l intoarca impotriva lui Dumnezeu o face, ranjind bucuros, pe cine iubeste
Dumnezeu, dar calatoreste fara sfat si intrebare, il invata si el sa iubeasca pe Dumnezeu
si-l lauda ca bine face, fara sa priceapa unul ca acesta ca a cazut la lauda straina si ca in
credinta lui s-a ivit un fir subtire de putere vrajmasa.
Vicleanul baga de seama ce face Dumnezeu si face si el la fel. Trimite Dumnezeu
slujitori, trimite si el; trimite Dumnezeu vedenie, se arata si el; propovaduieste Dumnezeu
iubirea de oameni fara deosebire si margini, propovaduieste si el. Cu un cuvant,
contraface tot ceea ce face si Dumnezeu, si da de rapa pe oameni cu multimea
inselaciunilor.
S-a facut de o indrazneala nemaipomenita, incat [chiar] lumina dumnezeiasca o
contraface, nu in intelesul ca s-ar putea apropia sa strambe adevarata lumina, caci l-ar
face scrum si nu poate sta intr-insa, ci naluceste si el o lumina cu care amageste pe cine
poate si pe cine vede ca umbla cu indrazneala dupa daruri dumnezeiesti inainte de
dobandirea smereniei statornice.
De aceea e bine sa lamurim dupa putere si acest ucigas viclesug al nalucirilor, fiindca de
la o vreme incoace multi se ivesc si multa tulburare fac printre oameni. Iata cum vine
cursa aceasta.
Vicleanul are doua feluri de momeli, dupa iubirea omului, care inclina fie spre pierzare,
fie spre mantuire. Este o ispita a mantuirii in care au cazut multi inselati, zicand ca sunt
mantuiti, cand de fapt nu au savarsit nici alergarea si nici dupa lege n-au luptat. Este si
ispita sfinteniei, este si ispita misiunii sau a trimiterii de la Dumnezeu, precum este si
ispita muceniciei. In toate aceste ispite cad cei ce ocolesc osteneala, mintile inguste care
spun ca nu mai au nimic de facut decat sa creada si sa se socoteasca a fi ajuns sfintenia,
misiunea, mucenicia si celelalte naluci ale mintii inselate. Au si ei o osteneala: aceea de a
ajunge la darurile mai presus de fire inainte de vreme si ispitind pe Dumnezeu. Deci nu-i
de mirare ca-i da [Dumnezeu] in robia inselatorului de minte, ca sa-i chinuiasca.
Sunt unii [care], mai aprinsi la minte, fie de la fire, fie de la boli, neavand cercarea
dreptei socoteli, scancesc in inima lor dupa daruri mai presus de fire, imbulziti nu de vreo
virtute, ci de iubirea de sine.
Avand acestia iubirea fara minte, pe care vor s-o cinsteasca cu daruri mai presus de fire,
Dumnezeu ingaduie duhului rau sa-i amageasca desavarsit, ca pe uni ce indraznesc sa se
apropie de Dumnezeu necurati
De aceea, pentru indrazneala, ii da pe seama vicleanului sa-i prapadeasca. Astfel, cand
atarna de Dumnezeu o atare pedeapsa peste oarecarele, il cerceteaza satana luand chipul
mincinos al lui Hristos si, graindu-i cu mare blandete, ii tranteste o lauda cu care il
castiga fulgerator si poate pentru totdeauna, ca pe unul ce pe calea cea stramta si cu
chinuri, ce duce la imparatie, umbla dupa placeri duhovnicesti. Iata-l cu momeala de gat!
De acum, dupa oarecare scoala a ratacirii, cand increderea ii va fi castigata desavarsit si ii
va fi intarita, prin potriviri de semne prevestite, ajunge increzut in sine si in hristosul lui,
14
incat si moarte de om e in stare sa faca intemeindu-se pe Scriptura. Iata cum puiul de drac
al iubirii de sine, facandu-se barbat, si ajutat prin vedenii mincinoase de tatal sau, tatal
minciunii, stramba mintea bietului om, incat i se va parea pacatul virtute duhovniceasca.
Ba inca omorand pe cei care nu cred ca el, i se va parea ca face slujba lui Dumnezeu
(Dumnezeu Care l-a inselat pe el).
Cand stai de vorba cu unul din acestia, te uimeste convingerea si siguranta lui, uneori si
legatura cu judecata a cuvintelor lui, si nu poti patrunde repede ca stai de vorba cu un
inselat si un sarit la minte. Asta pana nu-i afli prima spartura a mintii, de la care apoi toate
mestesugurile vicleanului trebuie sa-si dea arama pe fata.
Trebuie sa-i prinzi momeala pe care a inghitit-o si cate cel mai adesea e caderea la lauda,
cu care tatal minciunii si-a amagit pruncul iubirii de sine, pe care l-a dorit cu atata osardie
cel amagit la minte. Biserica insira printre pacatele mintii si prejudecatile.
O marturie din Scriptura a celor zise ne va dumeri mai bine. Era pe vremea proorocirilor
mincinosi din zilele lui Ilie si a regelui Ahab. Proorocul Ilie vestise regelui mustrarea lui
Dumnezeu, necazurile si moartea ce-l va ajunge in zilele urmasilor sai. Duhul care a iesit
si a stat inaintea fetei Domnului, si s-a facut duh mincinos in gura proorocilor, caruia i-a
zis Domnul: "Du-te si fa cum ai zis!", e acelasi care a cerut de la Dumnezeu sa cerce pe
Iov.
Cu ingaduirea lui Dumnezeu, satana ii cerne pe oameni si ii culege pe toti cei ce umbla in
lumea aceasta dupa placeri, chiar duhovnicesti, numai sa-i prinda, ca inca nu s-au lepadat
desavarsit de iubirea de sine si de orice spurcaciune a vietii, dupa atata si atata propovaduire a (vietii) Bisericii. Caci patima aceasta face pe om sa cada, lovit de sagetile laudei,
si sa se trezeasca cu mintea inselata si sarita din socoteala smereniei. Caci iata, pe cei ce
nu aveau curatia vietii, [pe] lingaii de la curtea regelui Ahab, i-a dat inselaciunii
desavarsite a duhului minciunii si sfatul lor era minciuna si ispita regelui iubitor de slava
desarta, ispita in care trebuia sa cada si regele - ascultatorul lor pentru pacatele sale.
Ca si inselatii aceia care l-au palmuit pe adevaratul prooroc al lui Dumnezeu, asa si
proorocii mincinosi din zilele noastre sunt de o indrazneala nemaipomenita si palmuiesc
smerenia, dandu-se pe ei drept ceva mare: "Ilie, Ioan, Hristos Fiul Omului, Dreptul
Judecator" si asa mai departe. Pretind ascultarea de oameni, pentru ca Dumnezeu i-a
trimis sa spuna la lume... lucruri de care iti tiuie urechile auzindu-le si-ti ingheata inima.
Pe semnele urmatoare se cunoaste ca nu mai sunt intregi la minte:
1. Se dau pe sine [drept] ceva mare, cum s-au dat, de altfel, toti ereticii vremurilor, pe
care i-a afurisit Biserica prin Sfintele Soboare.
2. Cad la lauda, avand o smerenie mincinoasa.
3. Se tin pe sine mai presus de Scriptura (unul chiar mi-a rupt-o!), mai presus de Biserica,
de Sfinti.
4. Mor dupa a fi ascultati si crezuti de oameni.
5. Fierb de manie cand nu sunt luati in serios.
15
16
18
Omul sftuieste pe aproapele precum stie; iar Dumnezeu lucreaz in cel ce aude, precum
acela a crezut.
Este o mustrare din rutate sau din rzbunare, si este alta intru frica de Dumnezeu si
pentru adevr.
Pe cel ce a incetat de-a mai pctui si s-a pocit, nu-l mai mustra; iar de zici c pentru
Dumnezeu il mustri, mai intai descopera-ti pcatele tale.
Mai bine este a ne ruga cu evlavie pentru aproapele, decat a-l mustra pentru lot lucrul.
Dac cineva se nimereste intre oamenii care griesc desertciuni, s se socoteasc pe sine
insusi vinovat de asemenea cuvinte; chiar dac nu are vreo vin proaspt, are vreuna mai
veche.
De vezi pe cineva c te laud cu ftrnicie, asteapt la vremea sa ocar de la el.
Cand, pentru vreo binefacere trupeasc, lauzi pe vreun om ca bun, uitand de Dumnezeu,
acelasi om pe urm ti se va arta c e ru.
Cel ce se pocieste asa cum se cuvine, e luat in ras de nebuni. Dar aceasta s-i fie semn
de bun plcere la Dumnezeu.
Inainte de dezrdcinarea relelor, s nu asculti de inima ta; cci cele ce le are puse
inuntru, pe acelea caut s le si sporeasc.
19