"Paradisul pasarilor", "cel mai tanar pamant al Europei"

sunt sintagme cunoscute prin care este definita adesea Delta

Dunarii. Un taram magic, o lume care pare incremenita in timpurile
ei primordiale si unde zbuciumul civilizatiei este lasat in urma,
undeva la gurile Deltei.
Delta Dunarii sau supranumitaTARA APELOR, cu chipul ei
geometric,veritabil muzeu natural este cea mai noua si mai joasa regiune a tarii noastre. Este
un unicat in Europa prin flora si fauna sa. Delta Dunarii s-a format pe locul unui fost golf marin
care treptat s-a format in liman, apoi a devenit delta, forma incomplet consolidata. Timp de
cinci mii de ani, o mica comunitate a trait n deplina armonie cu extraordinarul ecosistem al
Deltei,castigandu-si existenta din pescuit,cresterea animalelor si din recoltarea stufului. Satele,
unde singurele cai de acces sunt canalele care le strabat, par a fi neatinse de trecerea timpului.
Ca vizitator, puteti explora cu barca acest uimitor refugiu natural de o liniste si un calm depline,
aceasta experienta facandu-va sa va imaginati ca ati patruns ntr-adevar n paginile unui
reportaj din revista National Geographic.
Izvorand din muntii Padurea Neagra din
Germania si traversand 8 tari si trei capitale, parcurgand
2857 km, Dunarea cel de-al doilea fluviu ca marime din
Europa, isi incheie drumul formand inaintea contopirii
sale cu Marea Neagra, una din cele mai frumoase delte
din Europa si chiar din lume.Lungimea fluviului este 2840
km, suprafata hidrografica = 817.000 kmp.
Dunarea la Budapesta

Istoria Deltei Dunarii incepe acum 10000 de ani, prin depunerea mai multor straturi de
aluviuni successive, ce vor colmata golful maritime existent la varsarea Dunarii in Marea
Neagra, aceasta fiind obligate sa se retraga in matca sa. Din nisipul marin si aluviuni se
formeaza marile grinduri, insulele Deltei, Letea, Caraorman, Saraturile Sf.Gheorghe. Treptat se
formeaza cele trei brate, incepand cu bratul Sf.Gheorghe (69.7 km), apoi bratul Sulina (63.7 km)
si terminand cu cel mai tanar bratul Chilia (120 km).Intre aceste brate s-au format o multime de
legaturi naturale, canale si lacuri, prin care,la cotele favorabile ale fluviului, s-ar putea strabate

intreaga Delta. Suprafata totala a Deltei este de 5800 km, cuprinzand si complexul lagunar
Razelm Sinoe.
Orasul Tulcea este poarta de acces catre Delta Dunarii. Ridicat pe sapte coline acest fost
oras comercial a devenit in prezent un important port riveran si maritim, precum si cel mai
importantcentru al industriei de pescuit din Romania.
CHILIA - cel mai nordic brat si cel mai activ, cu doua ramificatii si o microdelta proprie.
Lungime de 105 km pana la Periprava;latime maxima: 1000m;
adancime maxima:39m.Transporta cca 60% din totalul apelor
fluviului; coefficient de sinuozitate: 1,56.Navigatie de interes local.
Cursul Dunarii dimtre localitatea Isaccea si Ceatalul Chilia prezinta
la sud o sumedenie de ostroave marunte, care-l fac sa se imparta
in suvite de apa linistita, razletite pe laturi.
TULCEA - brat ce se intinde intre ceatalurile Chilia si Sf.Gheorghe (pe malul drept, orasul
Tulcea).Lungime: 19 km; latime maxima: 300 m; adancime maxima:
34 m.In amonte de portul Tulcea, bratul cu acelasi nume are o albie
lata , ca si cum si-ar lasa libere apele pentru a forma un lac.La vreo
7-8 km de portul Tulcea se afla insusi capul deltei, considerat cel
mai important punct geographic din regiune.Este locul unde
Dunarea isi imparte pentru prima oara apele, constituind bratele
Chilia si Tulcea. Transporta cca 40% din apele fluviului; coefficient de sinuozitate: 1,40.Cale
principala de navigatie.
SULINA cel mai scurt, mai drept si mai amenajat brat de varsare.Lungime: 64 km; latime
maxima: 250 m; adancime maxima;18 m. Despartirea la Ceatalul
Sulina a apelor bratului Tulcea este analoga pe teren cu aceea a
apelor bratului Chilia la Pardina.Pe cand apele bartului Chilia se
readuna curand, formand ostroave, apele bratului Tulcea se
separa definitive.Cele doua noi brate astfel create Sulina si
Sfantul Gheorghe- nu se intalnesc ci curg fiecare pana la varsare in
cate o albie proprie, unica.
Transporta cca 22% din apele fluviului; coefficient de sinoazitate: 1,03. Canal de trafic fluviomaritim (la adancimea minima obligatory de 7,32 m, pot circula nave de 7000 tone).
SFANTU GHEORGHE cel mai vechi brat de varsare a Dunarii in
mare.Lungime: 64 km; latime maxima: 550 m; adancime maxima:
26 m . La sudul bratului Sfantu Gheorghe se desfasoara gruparea
2

de lacuri Razelm-Sinoe, formand impreuna cu zona de mlastini si de grinduri din preajma un

ansamblu morfo- si hidrografic. Transporta cca 22% din apele fluviului; coeficientul de
sinuozitate:1,60. Navigatie de interes local.
Ori incotro te indrepti, pe bratele principale, canale naturale sau artificiale, lacuri si balti
cu apa limpede, marginite de tumultul vegetatiei, plaur plutitor, saltand usor sub unduirea
valurilor, toate te impresioneaza, creindu-ti o imagine unica asupra acestei opere fragile.
Imagini dintre cele mai variate apar
inaintea calatorului: grinduri, intinse balti,
intinderi mari de stuf, garle, nisip, paduri,
canale umbrite de salcii batrane... Toate
acestea impreuna cu o permanenta
metamorfoza, o perpetua modificare a
formei - dimensiunilor deltei uimesc tot mai
multi turisti romani sau straini.
Delta Dunarii este considerat cea mai
ntins zon compact de stufriuri de pe
planet, domeniul grlelor, japelor,
canalelor i blilor care adpostesc peste 5000 de specii i 30 tipuri de ecosisteme. Are o
suprafata de 4178 kmp din care 82% pe teritoriul Romaniei si restul de18% pe teritoriul
Ucrainei.
Clima in Delta Dunarii este continentala,cu mari amplitudini de temperature,cu
precipitatii putine,dar cu umiditate ridicata,temperature medie anuala fiid de 11 gr.celsius.
Biodiversitate
Un studio recent al Academiei Romane, a
relatat existenta a aproximativ 5000 de specii
diferite de plante, animale si insecte care traiesc in
Delta Dunarii. Flora este compusa din elemente
autohtone, specii mediteraneene, balcanice, asiatice si reprezentata de cea mai compacta zona
stuficola din lume ca intindere ca si padurea de stejari si liane mediteraneene de pe grindul
Letea si Caraorman, cu vegetatie specifica nisipurilor litorale.
Flora
In Delta Dunarii predomina vegatatia de mlastina stuficola, care ocupa cca. 78 % din
suprafata totala. Principalele specii stuful, papura, rogojul, in amestec cu salcia pitica si

numeroase alte specii.Vegetatia de saraturi ocupa 6% din total, dezvoltandu-se pe soluri

salinizate.
Specificul este dat de prezenta speciilor:
Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis,
Plantago cornuti.Zavoaiele sunt paduri de salcie,
frasin, arin plop, care cresc pe grindurile fluviatile,
sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6% din totalul
suprafetei.Sunt specifice deltei fluviale, unde dau
nota caracteristica peisajului.Intalnim patru tipuri de
zavoaie; zavoaiele care cresc pe grindurile fluviatile
joase, sunt inundate cea ,mai mare parte a anului si
sunt formate mai ales din Salix alba si Salix fragilis; pe grindurile mai inalte cresc Salix alba,
Populus alba, Populus canescens; Pe grindurile fluviatile cele mai inalte cresc zavoaie foarte rar
inundate formate din plopi(Populus canes cens si P.Alba ) la care se adauga speciile plantate :
plopul negru hibrid, artatrul American si frasinul de Pensilvania; un tip de zavoi este
arinisul(predomina Alnus glutinosa ) care apare pe grindurile fluviale din delta
marina.Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa este extina pe 3% din totalul deltei, dezvoltanduse mai ales pe campurile maritime Letea , Caraorman si Saraturile.Sunt specifice speciile
Festuca bekeri ,Secale sylvestris , carex colchica , Ephedra distachya.
Vegetatia pajistilor mesofile de grind se dezvolta pe circa 3% din totalul suprafetei
deltei, in special de pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice.Predomina Glyceria maxima
,Elytrigia repens .Vegetatia acvatica din ghioluri , balti si japes ocupa 2% din totalul
deltei.Pentru vegetatia submersa sunt
specifice speciile Ceratophyllum submrsum
,myriophillum verticilliatum Potamogetonsp.
,Helodea Canadensis.Vegetatia plutitoare este
mai variata .Predomina Lemna minor, Silvia
natans , Spirodela polyrrhiza ,Nymphoides
peltata, Nymphaea alba, Nyphar luteum, Trapa
natans. Vegetatia emersaeste dominate de
stuff(Pharagmites australis), papura (Typha
latifolia si T.angustifolia), pipirig(Schoenolectus lacustris).Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe
nisipurile campurilor marine sau pe cele de pe tarmurile marine active se extend numai pe 1%
din totalul suprafetei deltei si sunt dominate de Tamarix ramosissima, Elaeagnus
angustifolia,Hippophae rhamnoides. Padurile de campurile marine Letea si Caraorman sunt
sleauri de silvostepa, numite local hasmace, cu stejar brumariu(Quercus pedunculiflora), stejar
pedunculat(Q. robur), frasin (Fraxinus angustifolia), plop tremurator(Populus tremula),
4

ulm(Ulmus foliacea) si cu plantele agatatoare Periploca Graeca, Vitis silvestris, Hedra helix.
Reprezinta numai 0.8% din totalul suprafetei Deltei Dunarii.
Extrem de bogata se imparte pe trei niveluri:
Plante cu frunze plutitoare nufarul alb (Castalia alba), nufarul galben (Nuphar luteum),
iarba broastelor (Hydrocharis morsisrane), ciulinii de apa (Trapa natans), limba apei
(Potamogeton natans), rizacul (Stratiotesaloides).
Plante riverane si de plaur stuf ( genul Phragmites) cca 80% si papura (genul Typha) 20%,
feriga de apa (Nephrodium thelypteris), macris (Rumex
hidrolapatum), Nu ma uita (Myositis palustris), izma
broastei , cucuta de apa (Cicuta virosa).
Plante de uscat-salcia alba (Salix alba), plopul
(Populus), arinul (Alnus), frasinul
(Fraxinus),
padurile combinate de pe grinduri.
Plaurul
Formatiune specifica stuifariilor masive, plaurul este un strat gros de 1-1.6 m format dintro impletitura de rizomi se stuff si radacini ale altor plante acvatice in amestec cu resturi
organice si sol.Initial fixat, plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor si baltilor transformanduse in insule plutitoare cu diferite marimi care, impinse de vant, se deplaseaza pe suprafata apei.
Vegetatia plaurului difera de restul stufariilor.Stuful (Phragmites australis) se dezvolta aici in
cele mai bune conditii, fiind mai inalt si mai gros .Alaturi e stuff intalnim rogozul, menta, feriga
de apa (Nephrodium thelypteris), cucuta de apa, troscotul, salcia pitica, precum si plantele
agatatoare Calystegia sepium si Solanum dulcamara.Pe plaur se formeaza coloniile de pelicani
comun si cret.tot pe plauru traiesc porcul mistret, cainele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea.

Fauna
Delta Dunarii adaposteste peste 3400 de specii de animale vertebrate si nevertebrate,
cu numeroase unicate nationale, europene si mondiale. Delta Dunarii este un adevarat paradis
faunistic. Aici vietuiesc 98% din fauna acvatica europeana, intreaga fauna de odonate, de
lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de europa si tot aici isi gasesc refugiul mamifere
rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris.Vertebratele care, prin prezenta lor,
dau nota specifica faunei deltei.Amfibienii sunt reprezentati prin doua specii de caudate si sase
specii de anure, iar reptilele prin opt specii, majoritatea serpi (patru specii).Pesti sunt
5

reprezentati prin 65 specii, cei mai multi de apa dulce (60 %), restul migrand primavara din
Marea Neagra.Intre acestia din urma, sturionii si scrumbiile au rol important, atat stiintific, cat
si economic.

Pasari

Ornitofauna Deltei insumeaza mai mult de

300 de specii din care 70
extraeuropene.Pasarile sunt cele care au creat
faima deltei, cunoscuta, inca de la inceputul
secolului ca un paradis aviar. Renumele se
datoreaza celor 327 specii pe care le putem
intalni in delta si care reprezinta 81% din
avifauna Romaniei.Dintre acestea cuibaresc
218 specii, restul de 109 trecand prin delta si
ramanand diferite perioade de timp toamna,
iarna si primavara. Pasarile acvatice sunt cele mai numeroase :cuibaresc 81 specii si trec prin
delta 60 specii, in total 141 specii ceea ce reprezinta 82% din avifauna acvatica europeana.
Avifauna acvatica din Delta Dunarii este alcatuita dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate
la mediul acvatic, la care se adauga, speciile accesorii si speciile cosmopolite.Nucleul avifaunei
este format din 75 de specii a caror viata este legata de prezenta apei.Sunt inregistrate 5 tipuri
principale: mediteranean (starc, tiganus, cormorant mic, vulture plesuv, piciorong, ciocintors,
pelican ), european (pasari cantatoare: privighetoarea de stuff, presura, boicusul, randunelele
de mare, pescarusul, vulturul pescar, vulturul codalb), siberian (lebada cantatoare, fluierarul,
fundacul popular, becatina comuna, cocorul), mongolic (vulturul plesuv, soimul dunarean),
chinez (egreta, lebada muta, cormoranul mare, rata mandarin).

Pasari monumente ale naturii

Aici putem enumera monumentele albe (pelicanul comun si cret, lopatarul, egreta mare sau
starcul alb, egreta mica, lebada muta, lebada cantatoare) si monumente policrome
(piciorongul, ciocintorul, califarul rosu, vulturul codalb).

Pesti
Se cunosc cca 150 de specii din care peste 30 in
Delta propriu-zisa. Pe bratele de varsare ale Dunarii,
prezente obisnuite sunt cega, obletul mare, morunul,
nisetrul, pastruga, scrumbia, crapul, somnul, salaul,
stiuca, mreana, avatul.Caracuda, bibanul si platica
prefera apele mai calme iar mediul salmastru este
populat de la biban si stiuca la chefal si cambula in
functie de salinitatea apelor, sectorul marin
adapostind majoritar acipenseridele (morun, nisetru) si clupeidele (scrumbiile de Dunare). Insa
faima Deltei o fac sturionii (morun, nisetru, pastruga, cega), chefalii (in patru specii din genul
Mugii) si scrumbiile (Alosa Pontica).

Stiuca(Esox lucius)

Descriere:Rapitorul numarul unu, stiuca isi pandeste nemiscata prada care se apropie, pentru
ca in momentul oportun sa atace fulgerator.Corpul fusiform este perfect adaptat pentru
demaraj fulgerator care se dovedeste de prea multe ori mortal.Stiuca are o dezvoltare rapida
ajungand in numai trei saptamani la 15 mm iar maturitatea sexuala la varsta de 3 ani, cand are
aproximativ 700-800 de grame, si poate ajunge la exemplare de peste 20 de kg( cea mai mare
stiuca prinsa in delta avea 16 kg).Perioada de reproducere are loc dupa topirea gheturilor adica
in februarie martie.Temperatura optima de hranire este de 17-18.

Mamifere

Numarul si varietatea acestors sunt asigurate de zonele mai inalte, ocolite in general de ape.
Putem spune ca prin diversitatea impresionanta a habitatelor si a formelor de viata pe care le
gazduieste intr-un spatiu relative restrans, Delta Dunarii constituie un adevarat muzeu al
biodiversitatii de o valoare iestimabila pentru patrimonial natural universal. Intalnim vidra,
7

nurca, bizamul (blanuri pretioase), iepurele, mistretul, vulpea, lupul, dihorul, pisica salbatica.
Nisipurile adapostesc broaste testoase, vipere, colonii de serpi.

Rezervatiile

Delta Dunarii este cea mai joasa forma de

relief din tara.Valurile marii de la est se
prelungesc pe uscatul primordial, infiripata din
aluviunile fluviului si nisipurile marii.Asa cum s-a
aratat, acest uscat rezulta dintr-un amestec
permanent al apei cu materialele
pamantoase.Flora este compusa din elementele
vegetale, produse ale malului in geneza dinamica,
elemente specifice climei temperate.
In apele dulci si calde, dispuse intr-o retea
variata, pe terenurile pe care apele suie ori de
cate ori cresc cat de putin, sau pe nisipuri,
vegetatia conditioneaza dezvoltarea faunei.Iau
nastere si se produc ,pe seama plantelor ori mai ales incepand cu ele , immense cantitati de
microorganisme, viermi, moluste , insecte si alte nevertebrate, cum si cele mai felurite
vertebrate: pesti, batraciene, reptile pasari si mamifere.
Unele din problemele stiintifice principale care se pun o data cu amenajarea complexa a
Deltei Dunarii este pastrarea intacta a conditiilor biologice pe anumite suprafete cum si
ocrotirea faunei ornitologice in toata delta
In anul 1956, Comisia pentru ocrotirea naturii a propus infiintarea in Delta Dunarii a
trei rezervatii naturale principale si a altor cateva secundate.Suprafata lor insumeaza circa
40.000 ha adica 1/14 din suprafata deltei.Rezervatiile naturale au drept scop pastrarea
randuielilor firesti din natura, precum si ocrotirea frumusetilor peisagistice si a
vietuitoarelor.Totodata ele inlesnesc cercetarea stiintifica si fac posibila folosirea nationala a
resurselor naturale.

Una din rezervatii, perimetrul marcat de punctele Rosca-Buhaiova-Merhei-HreciscaLetea si de vestul grindului letea, localizand 15.400 ha se afla in depresiunea Matita, dintre
grindurile Chilia si Letea, de la nordul bratului Sulina catre bratul Chilia.Este formata din lacuri,
mlastini , si grale cu prea putine grinduri, nucleul ei fiind constituit de lacurile Rosca si
Buhaiova.Are colonii de starci galbeni,lopatari,tiganusi; gazduieste o importanta colonie de
pelicani.
Cea de-a doua rezervatie- suprafata cuprinsa in circuitul format de localitatea
Sf.Gheorghe-Palade-Perisor si de tarmul marii cu un toltal de 14.200 ha- se gaseste in regiunea
zatoanelor, adica a lacurilor lungi si inguste de la sudul lacului Sf.Gheorghe.Aceste lacuri sunt
separate intre ele printr-o succesiune de grinduri nisipoase de-abia iesite deasupra apelor
marii.Rezervatia este constiutuita din lacuri isolate si din mlastini cu stuff, cum si dintr-o retea
deasa de garle si canaluri.Fiinteaza unele langa altele, dar totusi nu de-a valma, in acest
domeniu al apelor , colonii de starci, scoicari, chire, pescarusi, cormonari mari si mici,
tiganusi.La pasaj se strang cocori, rate salbatice si gaste salbatice, fluierari.
Cea de-a treia rezervatie- cuprinsul dintre lacurile Periteasca-Leahova si Gura Portita,
cu o suprafata de 3 900 ha a fost delimitate de sudul celeilalte rezervatii pe langa bratul
Sf.Gheorghe, completand-o.Grindurile de nisip curat de aici sunt ori uscate , ori scaldate de
apele Marii Negre si ale lacului Razelm. Traiesc in acesta rezervatie pasarile de tarmuri si cele
iubitoare de saraturi. Pasarile migratoare folosesc aceste lacuri la pasaj, ca popas si uneori
derpt cartier de iernare.
In fiecare din cele trei rezervatii a fost delimitata o zona stiintifica unde se aplica un
regim de protectie absoluta.In orasul Tulcea functioneaza o statiune ornitologica, iar in unele
puncte ale deltei au fost infiintate observatoare ornitologice pentru a face posibila dezvoltarea
cercetariilor stinntifice din diferitele rezervatii naturale permanente si temporare.Un renumit
perimetru de protectie denumit Hasmacul Mare din padurea Letea a fost extins , pentru a
cuprinde intreaga suprafata de 700 ha a padurii
acesteia.S-au laut masuri de protectie a acestei paduri
si pe planul vanatoarei, deacord cu organelle Directiei
Vanatoarei si ale Asocoatiei generale a vanatoriilor si
pescariilor amatori.
Ariile protejate sunt percepute inca de foarte
multi oameni doar in sensul lor "conservationist" fiind
considerate adevarate oaze ale naturii salbatice intrun desert al dezvoltarii economice, care trebuiesc
protejate numai pentru conservarea speciilor care le
populeaza.
9

Foarte putin este recunoscut faptul ca zonele aflate in regim natural si seminatural
constituie de fapt suportul "vietii" si implicit al dezvoltarii socio-economice.
De asemenea, dezvoltarea socio-economica s-a facut avand la baza resursele si serviciile
oferite de capitalul natural, insa pana in prezent in foarte putine cazuri s-a tinut cont de
capacitatea productiva si capacitatea de suport a capitalului natural atunci cand s-a proiectat
dezvoltarea economica.
Ariile protejate prin valoarea lor naturala si gradul redus al interventiei umane pe
teritoriul lor sunt cele mai bune exemple si modele pentru sistemele ecologice naturale si
seminaturale. Totodata pentru a realiza tranzitia de la actualul model de dezvoltare la un model
de dezvoltare durabila este necesara cercetarea, cunoasterea si experimentarea teoriilor
pentru implementarea conceptului de dezvoltare durabila. Astfel, atat evaluarea si
monitorizarea starii capitalului natural, cat si dezvoltarea cunoasterii se poate realiza in cadrul
unor zone pilot cum sunt ariile protejate.
Capitalul Natural al tarii se constituie din reteaua sistemelor ecologice care functioneaza
in regim natural si seminatural si din reteaua sistemelor antropizate prin transformarea si
simplificarea primelor categorii.
Resursele naturale regenerabile (inclusiv apa si solul) si neregenerabile (petrol, carbune),
precum si serviciile (controlul climei, al calitatii apei si aerului etc.) asigurate de catre
componentele Capitalului Natural constituie unul dintre factorii cheie ai functiei de productie a
sistemelor economice si de suport al dezvoltarii sistemelor socio-economice.
Pentru conservarea structurii ecologice la scara complexelor macroregionale deecosisteme
este necesar sa se identifice configuratia viabila a unui mozaic de ecosisteme naturale si
seminaturale care sa include toate tipurile de ecosisteme.
Poluarea naturala
Poluarea naturala are importanta secundara in conditiile in care aportul antropic de poluanti
devine tot mai grav:
a) eruptiile vulcanice elimina gaze, vapori, particule solide, care sunt transportate pe mari
distante de vant si curenti de aer.
b) eroziunea solului, eoliana sau cauzata de ploi, este cu atat mai intense cu cat solul este lipsit
de vegetatie, in panta sau intr-o zona cu retea hidrografica bogata

10

c) reziduurile vegetale si animale degaja in urma descompunerii o serie de substante gazoase

poluante. Polenul sau fungii pot constitui aerosoli naturali care sa influenteze negative
sanatatea populatiei umane.

Poluarea artificiala
Dupa mediul in care actioneaza sunt cunoscute urmatoarele tipuri de poluare:
a) poluarea aerului a cunoscut o mare amploare odata cu
cresterea productiei industriale, intensificarea circulatiei rutiere,
incinerarea deseurilor menajereUn fenomen foarte grav il
reprezinta ploile acide cauzate de combinarea apei cu oxizi de S si N
ce se transforma in acizi puternic corozivi.
b) poluarea solului-Caracteristicile solului sunt legate direct de productivitatea
agricola.Chimizarea in exces a agriculturii
duce la tulburarea echilibrului solului ca si la
acumularea in sol si in apa freatica a unor
substante minerale (ex: nitrite care au effect
methemoglobinizant pentru om si animale si
distrug bacteriile fixatoare de azot
atmospheric)Pesticidele, nebiodegradabile
in majoritatea lor, se concentreaza de-a
lungul lanturilor trofice, fiind toxice pentru
plante si animale. De asemenea, daunatorii devin rezistenti la pesticide, fiind necesara
crearea de noi substante de sinteza, eficienta dar mai toxice pentru mediu.
Delta Dunarii este una dintre principalele zone de agrement. In cadrul deltei s-a
dezvoltat mult turismul de vanatoare si pescuit sportiv, in care scop s-au creat baze cinegetice
cum este cea de la C.A.Rosetti. Alte atractii sunt asezarile omenesti, plajele maritime, plimbarile
cu barca sau cu vaporul, mancarurile specifice pescaresti.
Spatii de cazare sunt numeroase si diverse : hoteluri la Tulcea , Delta, Maliuc,
Sulina, hotelul Lebada din inima deltei, cabane turistice la : Ilgani, Uzlina, Maliuc, Crisan,
Sulina si campingul modern Pelicanul pe malul Lacului Murighiol.

11

Acest spatiu mirific este un paradis al faunei si vegetatiei iar pentru oamenii care il
viziteaza este incantator .

Bibliografie :
www.referate.ro
www.wikipedia.ro
https://www.google.com/img
www.e-referate.ro

12