COMBUSTIBILI, LUBRIFIANTI SI

MATERIALE SPECIALE PENTRU

AUTOMOBILE

Note de curs

Cornelia Stan

Consideratii generale asupra combustibililor utilizati la

automobile
Petrolul si gazele naturale constituie inca, in momentul de fata,
principala sursa de energie.

Combustibilii pe baza de petrol sI hidrocarburi gazoase acopera

peste 55% din consumul total de energie si vor continua sa ramana
pana in anul 2020 sursa majora de energie a lumii.
Petrolul este, in prezent, sursa principala pentru obtinerea
combustibililor necesari functionarii motoarelor autombilelor.
La nivelul anului 2010 necesarul prognozat pentru acest sector a
fost de 50% din consumul total de petrol.
Pentru tarile industrializate cererea de petrol pentru transporturi
ajunge la 65% din consumul total.

 Se estimeaza ca actualele rezerve ale lumii se vor epuiza in

aproximativ 35 de ani iar ale Romaniei in 15 ani
Peste 50% din energia anuala necesara in ultimi ani a provenit din
import

Caracteristici generale, compozitia chimica si

structura titeiului, carburantilor, lubrifiantilor
Petrolul brut-combustibil lichid natural, mare diversitate (usoarepotential mare de produse albe,peste 50%...foarte grele-produse albe
sub 30%)
Aspect: culoare inchisa cu reflexe verzui
Amestec de HC (lichide 80-90%, gazoase, solide) + O2, N2, S,
metale
C
8087%
H2
1114%
O2
0,10,5%
N2
0,11,5%
S
0,041,5%
Metale grele 50150 ppm
Fe, Ca, Mg, Si, Al

Titeiul
Densitate

r <0,83 usor
0,83<r<0,86 mediu
r>0,86 greu

Punctul de inflamabilitate -35120 grade C

Puterea calorifica inferioara 1100011500 kcal/k(4600048000kJ/kg)
Temp de congelare
-5235 grade C
Viscozitatea la 200C 5mm2/s(algerian)5500mm2/s (venezuelean)
Temperatura initiala de fierbere, de regula, >290C
%V distilat la 3600C variaza intre 25% si 55%

Tipuri de combustibili pentru automobile

Criterii de clasificare:

dupa destinatie,
dupa starea de agregare,
dupa natura lor,
dupa procesul de fabricatie

Compozitia pe clase de compusi

normale
saturate

ramificate

aciclice
cu o dubla legatura
nesaturate
HC

cu 2 duble legaturi
cu o tripla legatura
saturate

aliciclice
ciclice

nesaturate
mononucleare

aromatice
polinucleare

GPL C3, C4

energetice

Benzine C4C10
Motorine C11C20
Gazoline C4C7

Produse
derivate din titei

Benzine speciale C5C9

neenergetice

White spirit C8C11

Petrol lampant C10C15
Lubrifianti C20C40
Parafine C20C30
Bitumuri C40C100

Hidrocarburi
Hidrocarburi aciclice saturate
(parafine si izoparafine)

Putere calorifica ridicata datorita

continutului mare de H
Stabilitate mica la oxidare si
descompunere, rezistenta mica la
detonatie
Proportia in benzine COR 7595
este intre 55-80%
Hidrocarburi aciclice nesaturate
Instabili la stocare, reactivitate de
50 ori mai mare decat parafinele la
formarea smogului
Formeaza gume prin oxidare si
polimerizare
Se cauta reducerea lor in benzine

Ex: normalparafine
normalheptanul, C7H16, CO=0
cetanul, C16H34, CC=100
Izoparafine
Izooctanul, C8H17, CO=100
Heptametilnonanul, CC=15

Ex: alchene (olefine)

Etena, propena
CH2=CH2, CH3-CH=CH2
Alcadiene: butadiena
CH2=CH-CH=CH2
Alchine: etina, propina
HC=CH, HC=C-CH3

 Hidrocarburi ciclice saturate

Rezistenta la detonatie mai buna
decat alcanii normali (molecula mai
compacta) dar mai putin rezistente
decat aromaticele,

Ex: ciclohexanul

Hidrocarburi aromatice
Rezistenta la detonatie mai mare
dar puterea calorifica mai mica

Ex:
Mononucleare: benzenul
Polinucleare: naftalina
a metil naftalina, CC=0

Compusi cu S, O, N
S 37% in titei
(10 ppm pana in 2008)
Alcoolii R-OH
Eterii
R-O-R
MTBE
ETBE
TAME
Poliglicoli si poliesteri

Continut Sulf in cb norme europene

Normele europene
Benzina
Norma Continut sulf UE (an) Romania (an)
EURO 1 1.000 ppm 1992 1997
EURO 2 500 ppm 1996 1999
EURO 3 150 ppm 2000 2005
EURO 4 50 ppm 2005 2008
EURO 5 10 ppm 2008 nereglementat
Motorina
Norma Continut sulf UE (an) Romania (an)
EURO 1 1.000 ppm 1992 1997
EURO 2 500 ppm 1996 1999
EURO 3 350 ppm 2000 2003
EURO 4 50 ppm 2005 2008
EURO 5 10 ppm 2008 nereglementat

Stiati ca in Romania peste 65% din pretul benzinei reprezinta accizele ?

Surse si modalatati de obtinere a combustibililor

Obtinerea carburantilor din titei
- Obtinerea benzinelor component
- Obtinerea componentilor octanici
- Realizarea retetei de amestec
Procedee
distilare fractionata
cracare
reformare
rafinare
Obtinerea carburantilor din gaze de rafinarie si gaze de sonda
Procedee: polimerizare, alchilare, izomerizare
Obtinerea benzinelor sistetice din chimizarea carbunilor
Obtinerea benzinelor sintetice prin transformarea chimica a
metanolului
Obtinerea carburantului auto din biomase
- obtinerea metanolului prin biosinteza (fermentatie alcoolica)
- conversia etanolului in benzina
Obtinerea benzinelor auto din petrolul sintetizat din plante
energetice

Masuri pentru cresterea calitatii

combustibililor

Eliminarea Pb din benzine

Desulfurizarea carburantilor (motorina)
Reformularea benzinelor
Generalizarea utilizarii aditivilor

Caracteristicile fizico-chimice si de
exploatare ale combustibililor
Caracteristici care influenteaza procesele
termodinamice din motor
Caracteristici impuse de necesitatea de a realiza
o uzura redusa si durabilitate crescuta
Caracteristici care influenteaza alimentarea
motorului cu combustibil, transportul,
depozitarea si manipularea

Caracteristici care influenteaza procesele

termodinamice din motor

Volatilitatea carburantilor

Definitie: Tendinta unei substante de a trece din stare lichida in stare de

vapori in anumite conditii de temperatura si presiune
Depinde de: masa moleculara, natura si proportia componentelor
Influenteaza:
pornirea
continuitatea alimentarii
economicitatea functionarii
dinamicitatea functionarii
uzura
Se apreciaza prin:
Curba de distilare (compozitia fractionata)
Presiunea de vapori
Temperatura de inflamabilitate
Raportul V/L
Indice de volatilitate VLI=PVR(mbar)+7xE70 (%)

Determinarea compozitiei fractionate

Curba de distilare

Curba de distilare pentru: 1-benzina de aviatie; 2-benzina auto; 3-withe

spirit; 4-petrol lampant; 5-petrol pentru tractoare; 6-motorina

Curba de distilare si performantele motorului

t10
Cu cat tamica=>t10 mai mica
ta>t10/(1,25-59);
t50
Cu cat t50 mai redusa
-cu atat omogenizarea amestecului mai buna
- scade durata de incalzire a mot
- scade timpul de accelerare
- scade consumul de comb in perioada incalzirii motorului

t90
dilutie, depuneri, gume

Asupra vaporizarii benzinei au influenta urmatorii factori:

Conditiile (temp) atmosferica
Altitudinea, prin intermediul presiunii
Constructia vehiculului, amplasarea unor componente ale sist de
alimentare innvecinatatea partilor calde ale mot

Givrajul carburatorului
Formarea ghetii pe difuzorul,
obturatorul si pulverizatorul
carburatorului, in conditii de
temperatura ambianta relativ
scazuta si umiditate ridicata

creste consumul de benzina

scade puterea motorului

Raportul V/L
Se masoara volumul de
vapori format la presiune
atm normala, dintr-un
volum de benzina, la o
temperatura specificata.

Presiunea de vapori Reid (PVR)

Presiunea de vapori a benzinei
determinata prin metoda si cu
aparatul Reid
Scop: evaluarea gradului de
evaporare a cb, a tendintei de
a forma dopuri in conducte si
de a pierde fractiuni usoare in
timpul transportului si
depozitarii

Punct de inflamabilitate
Temperatura cea mai joasa la
care vaporii de la suprafata
unui combustibil la presiune
atmosferica normala se aprind in
contact cu o flacara

Caracterizeaza siguranta contra

incendiilor in timpul transportului,
manipularii si depozatarii comb.
Benzine<210C
Petrol lampant: 21-65 0C
Motorine: 65-140 0C

 Influenta volatilitatii benzinei asupra functionarii

motoarelor cu aprindere prin scanteie
Influenta volatilitatii motorinelor asupra
performantelor motoarelor cu aprindere prin
comprimare

Influenta volatilitatii benzinei asupra functionarii motoarelor

cu aprindere prin scanteie
Pornirea la rece
raportul amestecului aer-combustibil in gen intre 7:1 si 20: 1.
Motor rece, volatilitate scazuta => nu se poate realiza amestecul-nu se evapora
cb, pentru corectare creste timpul de injectie/folosirea clapetei de aer a carb
Alti factori care pot determina pornirea grea a motorului:
turatia de pornire (o valoare suficient de mare favotizeaza prin frecventa
comprimarilor, incalzirea motorului si pulverizarea cb)
starea bateriei (influenteaza turatia de pornire, puterea bateriei scade la
temp reduse)
vscozitatea lubrifiantului (influenteaza turatia de pornire);
sistemul de aprindere si timpul de aprindere (scnteie suficient de puternica
si la momentul optim pentru a aprinde amestecul);
compozitia combustibilului.
Probleme ale vaporizarii au loc la temperaturi sub -100C.
Cele mai multe studii au aratat ca pornirea la rece a motorului poate fi
caracterizata de parametri ca:
- presiunea de vapori Reid,
- t10%,
- E70
sau o combinatie a acestora.

Probleme de dinamicitate a motorului pe vreme rece

valoarea dozajului (in afara domeniului de aprindere)
motorul rece si temperatura ambianta scazuta, combustibilul ramne
in tubulatura de alimentare ca un film de lichid in loc sa se
vaporizeze ->poticniri in accelerare
neunifomitatea distribuirii amestecului intre cilindri
Factori care influenteaza comportarea dinamica a motorului
- tipul sistemului de alimentare
- volatilitatea combustibilului
- temperatura ambianta
apreciere a dinamicitatii motorului , a volatilitatii combustibilului
VI=0,5 t 10% +t 50% + 0,5 t 90%
VI=1,5 t 10% + 3 t50% + t 90%.

Probleme de dinamicitate a motorului pe vreme

calda
(benzina se vaporizeza prematur in sistemul de alimentare)
Probabilitatea ca aceste fenomene sa aiba loc va depinde de
- temperatura si presiunea ambianta,
- stilul de conducere si
- volatilitatea combustibilului.
Arhitectura sistemului de alimentare

Vehiculele cu sistem de injectie sunt mult mai putin susceptibile de a avea

probleme de dinamicitate a motorului la temperaturi inalte si medii dect
cele cu carburator sau cele cu injectie monopunct.

Daca pompa sau conductele de combustibil sunt pozitionate astfel

inct pot fi incalzite de motor, va creste probabilitatea vaporizarii
nedorite
Functionarea la un regim termic inalt - probleme de volatilitate la
cald mai serioase
Temperatura combustibilului din rezervor - poate creste datorita
recircularii combustibilului si datorita pozitionarii in apropiere de
sistemul de evacuare

Temperatura ambianta

 Problemele maneabilitatii pe vreme calda vehicule cu carburator

Percolare> la temperaturi ridicate combustibilul din vasul plutitorului sufera un

proces de vaporizare intensa in timpul sau ca urmare a contactului cu zonele calde
Vaporii de combustibil astfel rezultati patrund in galeria de admisie prin canalul de aerisire al
camerei de nivel constant >imbogatirea amestecului >dificultati de pornire dar si la cresterea
consumului de combustibil si a noxelor din gazele de evacuare (in special a hidrocarburilor).

vapor lock >conduce la saracirea amestecului format de carburator ca urmare a

constituirii unor dopuri de vapori care compromit randamentul hidraulic al pompei de
combustibil in asa masura incat aceasta nu mai reuseste sa asigure nivelul normal
de combustibil din camera de nivel constant.

foaming > vaporizarea rapida a combustibilului cand acesta patrunde intr-un

carburator fierbinte >spumare a combustibilului din camera de nivel constant care
determina coborarea plutitorului >CNC mai mult combustibil >se umple cu spuma
blocand canalul de aerisire si determinand cresterea presiunii in interiorul incintei
>marirea debitului de combustibil prin jiclorul principal >imbogatire excesiva a
amestecului (care poate conduce la oprirea motorului)

Emisii poluante datorate evaporarii combustibilului

Emisiile sub forma de hidrocarburi nearse contribuie la formarea
smogului foto-chimic
compusi toxici volatili benzenul
Legislatia cu privire la emisiile din evacuare e din ce in ce mai
severa
mecanismele de control al pierderilor prin evaporare sunt capabile
sa reduca emisiile prin evaporare cu peste 90%
cele mai imporatnte pierderi prin evaporare sunt cele din rezervorul
de combustibil (si din camera de nivel constant a carburatorului )

 Pierderile prin evaporare se impart, de regula, in trei categorii:

Pierderi din timpul mersului (pierderile care au loc in timp ce
vehiculul este in mers);

Pierderi diurne care au loc cnd vehiculul stationeaza pe o perioada

indelungata in care motorul nu functioneaza si se datoreaza
variatiei temperaturii zilnice, si
Pierderi datorate mentinerii temperaturii inalte in compartimentul
motorului, care au loc cand autovehiculul stationeaza cu motorul
oprit dupa o perioada de functionare indelungata.

Posibilitatile de masurare a pierderilor prin

evaporare
Absorbtia vaporilor din diferitele parti ale sistemului de alimentare in
canistre continand carbune activ, cantarite inainte si dupa experiment;
Determinarea cantitatii de hidrocarburi intr-o camera etansa in care
este introdus vehiculul
test SHED (Sealed Housing for Evaporative Determination)
1- in camera etansa pentru determinarea emisiilor evaporative temp
creste de la16 la 290C intr-o ora
2-vehiculul parcurge un ciclu de testare standard pe un stand cu rulouri
apoi introdus in SHED

Influenta volatilitatii combustibililor asupra emisiilor din evacuare

(influenta acesteia este mica in comparatie cu cea a arhitecturii vehiculului)

Procentul crescut de hidrocarburi grele =>cresterea emisiilor poluante

Scaderea temperaturii t 90% =>reducerea emisiilor de hidrocarburi dar si
de o usoara crestere a NOx
Scaderea temperaturii ambiante => efect dramatic atat asupra emisiilor de
CO cat si a celor de hidrocarburi (cresc cu scaderea temperaturii) , efect
mic asupra emisiilor de NOx.

Influenta volatilitatii combustibililor asupra proprietatilor lubrifiantului

Diluarea uleiului din carter si cresterea depunerilor din camera de ardere

- Diluare ulei, deteriorare propr lubrif
- Cresterea frecarilor
- Uzura
- Depozite in camera de ardere, admisie

Influenta volatilitatii benzinei asupra economiei de

combustibil
Rulari scurte, vreme rece, scaderea vol HC usoare si medii
influenteaza pornirea si consumul de cb ---pt autov cu soc
Cresterea volatilitatii, funct in afara regiului termic optim
- valori mari ale t90,tf
Parcursri lungicons cb det de Qi(puterea calorifica)

Volatilitatea combustubulului compromis intre ec. cb. si dilutia lubrif,

depozite cam ardere, emisii

Influenta volatilitatii motorinelor asupra performantelor

motoarelor cu aprindere prin comprimare
Compoz fract influenteaza:
durata vaporiz,
perioada intarzierii la aprindere
Arderea
Volatilitate ridicata=> vaporizare completa=>crestre brusca
a p,t=>funct violenta a motorului
Volatil scazuta=>ardere incompleta=>depuneri in motor,
fum in evacuare
Tf creste=>cons cb creste
Fractiuni grele in procent ridicat=>pulverizare, penetaratia,
unghiul de dispersie