Mria Sa, ranul

Un substantiv, gol de substan,

De ne-ntlnit, azi, pe puni,
Fiind plecat n transhuman...
Prin Spania, la strns cpuni!

Vecina
Din vastul ei vocabular,
Cnd soul pic n deriv,
Rein doar forma vocativ
A substantivului mgar!

Gramatic la vrsta a treia

Avea o fust ct un tiv,
Ce-abia masca un substantiv...
La vrsta mea ar fi un chin,
De-ar zice ea s l declin.

Accidentul s-a produs din cauza cetii sau Accidentul s-a

produs din cauza cetei
Coresct
Incorect

"A fost odata ca niciodata intr-o tara care se numea Morfologia, un imparat pe nume
Substantiv. Acesta avea 5 fii: Nominativ, Acuzativ, Dativ, Genitiv si Vocativ. Pentru a
verifica vrednicia fiecarui fiu, imparatul i-a trimis in lume, timp de un an si apoi in functie de
bogatiile cu care se intorcea le daruia ranguri inalte pe care le-a numit functii sintactice.
Astfel, implinindu-se vremea, primul fiu, Nominativ, a venit la tatal sau si i-a adus 2 pietre
pretioase pe care le-a numit Cine? si Ce?. Imparatul s-a bucurat si laudandu-l i-a oferit
functiile sintactice de Subiect si Nume predicativ.
Apoi a venit al doilea fiu, Acuzativ, care s-a dovedit a fi cel mai vrednic. Acesta a adus un

cufar cu o multime de diamante. Pentru diamantele Pe cine? si Ce? a primit functia sintactica
de Complement direct, pentru diamantele Pentru cine?, Cu cine?,Despre cine? a primit
functia sintactica de Complement indirect, iar pentru diamantele Cum?, Unde?, Cand?a primit
functia de Complement circumstantial. Pe fundul cufarului a gasit imparatul si cateva
smaralde Care? Ce fel de? Cati? Cate?iar pentru acestea i-a oferit functia de Atribut.
Dativul, al treilea fiu, pentru ca ii placea tamplaria asemenea fratelui sau Genitiv, a venit cu
un Cui de aur, iar pentru acesta a primit functia sintactica de Complement indirect.
Genitivul a fost insa mai ambitios decat Dativul si a gasit 4 cuie de aur: A cui?, Al cui?, Ai
cui?, Ale cui? primind astfel functia de Atribut genitival.
Insa Vocativul, cel mai mic dar si cel mai lenes dintre fiii imparatulu,i s-a infatisat inaintea
tatalui sau, cu mainile goale, justficandu-se ca nu avut timp destul pentru a putea gasi ceva.
Atunci imparatul, suparandu-se, l-a certat spunandu-i: Vocative, sa pleci din fata mea! Sunt
foarte suparat pe tine, iar pentru aceasta nu-ti dau nicio functie sintactica."

DECLINAREA SUBSTANTIVELOR
DECLINAREA SUBSTANTIVELOR DIN LIMBA ROMANA

CAZURILE SUNT FORMELE PE CARE LE IAU SUBSTANTIVELE PENTRU A

INDEPLINI O FUNCTIE SINTACTICA IN PROPOZITIE.
Trecerea unui substantiv prin toate formele si constructiile cauzale poarta denumirea
de declinare.

Declinarea cu articol hotarat:

CAZURILE

FUNCTIILE SINTACTICE

Nominativ (N.)

subiect: Elevul citeste

expresiv.

nume
atribut

predicativ: Costel este prietenul meu.

substantival

apozitional:

Si

satul Humulestinu-i

un

sat

laturalnic(Ion Creanga)
Acuzativ (Ac.)

nume

predicativ: Caietul

este pentru

colegul tau.

Atribut substantival prepozitional: Diamante de roua scaparau icicolo(M.

Sadoveanu)

complement

direct: Dau cartea elevului

complement

de

serviciu.

indirect: Vorbeam despre

complement

de

agent: Baiatul

complement

circumstantial

de

fost

loc: Noi

colegii tai.
crescut

debunica lui.

am plecat in

satul acela.

complement circumstantial de timp: Doar n-am a trai cat lumea(Ion

Creanga)
complement circumstantial de mod: Atunci calul zboara ca vantul.
complement circumstantial de scop: La curte se facuse mare
pregatire pentru

ospatul acesta.(C.

Negruzi)

complement circumstantial de cauza: Hassan, demirare, e negrupamant(G. Cosbuc)

Dativ (D.)

complement indirect: Prietenilor le acord incredere.Datorita efortului am

obtinut rezultate bune.

Genitv (G.)

nume

predicativ: Rezultatele

sunt ale

clasei noastre.

atribut substantival genitival: Cartea colegului meu este pe banca.

atribut substantival prepozitional: Lupta impotriva tiraniei a luat sfarsit.
complement indirect: Fulgerele adunat-au contra fulgerului care / In
turbarea-i furtunoasa a cuprins pamant si mare(M. Eminescu)
complement circumstantial de loc: Popa Gheorghe se mai opri o
data deasupra

rapii.(Camil

Petrescu)

complement circumstantial de timp: In timpul revederii s-a emotionat.

complement circumstantial de cauza: Din pricina lui Pepelea, Pavel isi
rupea
complement

ciubotele. (Ion
circumstantial

oamenii erau veseli.

Vocativ (V.)

nu are functie sintactica.

concesiv: In

Creanga)
ciuda

greutatilor drumului,

DECLINAREA CU ARTICOL NEHOTARAT:

SINGULAR

Cazuri

Masculin

Feminin

Neutru

N.

cine?

un elev

o eleva

un tablou

Ac.

pe cine ? ce ?

(pe) un elev

(pe) o eleva

un tablou

D.

cui ?

unui elev

unei eleve

unui tablou

G.

al, a, ai, ale cui ?

unui elev

unei eleve

unui tablou

V.

Masculin

Feminin

Neutru
niste tablouri

PLURAL

Cazuri
N.

cine ?

niste elevi

niste eleve

Ac.

pe cine ? ce?

(pe) niste elevi

(pe) niste eleve niste tablouri

D.

cui ?

unor elevi

unor eleve

unor tablouri

G.

al, a, ai, ale cui ?

unor elevi

unor eleve

unor tablouri

V.