Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROPRIETATILE DE BAZA
Vitamina C (o pruna asigura 10% din necesarul zilnic), vitamina A (sub forma de betacaroten), fibrele, vitamina B2 (riboflavina) si potasiul sunt cei mai importanti nutrienti ai
acestui fruct, cei care include pruna pe lista alimentelor sanatoase.
Atat pruna proaspata, cat si cea uscata au fost intens studiate de specialisti, care au
descoperit ca cele doua variante ale acestui fruct contin doi fitonutrienti unici, denumiti
neoclorogenic si acid clorogenic, care au calitati antioxidante puternice, distrugand unii
radicali liberi care ataca celulele umane. La fel, acesti fenoli puternici protejeaza stratul
natural de grasimi care compun neuronii creierului uman.
Un alt avantaj al consumului de prune si de prune uscate il reprezinta faptul ca acestea
sporesc prin vitamina C prezenta capacitatea organismului de a mari absorbtia fierului
din diferite surse. Prunele au mari proprietati energizante, in special gratie continutului
natural de zaharuri. In fine, prunele mai sunt laudate pentru ca pot alunga oboseala sau
senzatia de stres, dar si pentru ca sunt un aliat de nadejde al majoritatii functiilor
intestinale.
Atentie: persoanele suferinde cu rinichii sau cu fierea trebuie sa evite consumul regulat
de prune, in detrimentul unuia atent controlat, iar persoanele diabetice trebuie sa evite
aproape in totalitate consumul prunelor.
Continut caloric: 54 la 100 de grame (36 la un o pruna medie de 66 de grame).
Evident, una dintre cele mai cunoscute mancaruri obtinute din prune este mancarea de
prune uscate, consumata traditional in special in perioadele de post. In aceeasi
categorie, orezul cu prune uscate poate fi o alta varianta pentru post.
Ca si deserturi, galustele cu prune nu mai au nevoie de recomandare, in timp ce in
Ardeal se prepara un alt produs foarte gustos, numit lichiu de prune, care este o
placinta consistenta coapta, in cele mai multe cazuri, la cuptorul cu lemne. Mai puteti
incerca o reteta gustoasa: fierbeti prune, dupa ce le-ati taiat pe din doua, in vin rosu
dulce, timp de 8-10 minute, iar la final puneti-le pe o farfurie si presarati peste ele coaja
de lamaie rasa. In unele bucatarii europene (cele baltice in special, dar si in Polonia),
prunele sunt folosite in compozitia mai multor tipuri de paine. In fine, cine nu a facut in
casa macar o data prajituri sau tarte pe baza de prune?
Prunele uscate sunt o varianta din ce in ce mai populara de consum. Uscate (confiate),
au chiar un nivel mai ridicat de antioxidanti si prezinta avanatajul ca se pot pastra mai
mult timp decat prunele proaspete.
Stim cu totii cat de importante si de recomandate sunt cele 5 porti zilnice de legume sau
de fructe, utile in mentinerea unei sanatati optime si a unei vieti cat mai lungi. Iata, pe
scurt, cum putem sa folosim prunele de trei ori pe zi: dimineata, le putem folosi alaturi
de cereale, in timpul zilei le putem consuma ca snackuri, iar seara le putem adauga la o
mancare de orez brun (mai sanatos), alaturi de migdale. Ce-ar fi sa incercati sa
consumati o saptamana mancaruri pe baza de prune?
Rotiti acum in sens diferit cele doua jumatati, care se vor separa total extrem de usor,
lasand la vedere samburele.
Avem un motiv de mandrie: potrivit ultimelor date oficiale, pe anul 2007, Romania
este al patrulea mare producator mondial de prune;
Exista doua mari tipuri de prune comercializate pe plan mondial: europene (se
coc toamna) si japoneze (ajung la maturitate in lunile iunie august). Cele
europene au aproximativ 2000 de ani vechime, provin din regiunea Marii Caspice
si au fost introduse in Statele Unite in secolul 17, in timp ce cele japoneze (care
provin din China, dar si-au capatat acest nume gratie tarii in care au fost cultivate
apoi pe teritorii extinse) au aproximativ 1500 de ani vechime.
CONCLUZIE: Prunele (dar si sucul natural obtinut din prune) mai sunt cunoscute si
pentru proprietatile diuretice (gratie in special celulozei) si pentru faptul ca au
capacitatea de a regla admirabil tranzitul intestinal in special pe timp de noapte, atunci
cand organsimul isi pune in ordine functiile. Considerate in lumea gastronomica drept
fructele dupa care nu te dai in vant, prunele merita mai multa atentie gratie
proprietatilor curative importante
Toamna este anotimpul care ne pune la treab conserve, murturi, gemuri. Cmara se
pregtete s primeasc tot ce ne dorim pentru iarn. Pe lng obinuitele murturi, gemuri sau
alimente congelate, exist o variant de pstrare a fructelor i legumelor des ntlnit n Europa
deshidratarea.
Acest proces, cunoscut sub numele de uscare (la soare sau cu ajutorul aparaturii), permite
pstrarea legumelor i a fructelor pentru mult timp (atta timp ct procesul de deshidratare este
corect, iar fructele i legumele ambalate corespunztor).
Deshidratarea legumelor i a fructelor n gospodrii este posibil n dou moduri: uscarea la
soare (o metod eficient, ecologic, ce necesit timp i garanteaz calitatea produselor) sau
uscarea la cuptor (o metod mai rapid, care necesit monitorizare constant pentru a obine
rezultate bune).
Alegei fructele sau legumele pe care dorii s le uscai. Acestea trebuie s fie bine
coapte, dar s nu fie lovite.
n funcie de mrimea lor, tiai-le n jumti, sferturi sau felii. Punei s le pstrai i
ntregi, dar procesul de uscare va dura mai mult.
Aezai-le pe grtarele de uscare.
n cazul roiilor, presrai puin sare peste ele. Va ajuta la uscare.
Aezai grtarele de uscare n locurile nsorite atta timp ct soarele este pe cer. Trebuie
s v asigurai c exist condiii bune pentru uscare: locuri fr vnt, fr praf, fr
insecte. n cazul ploilor, grtarele trebuie puse la adpost.
Dup apusul soarelui, grtarele se acoper (cu folie sau tifon) i se pun la adpost. Nu se
las afar pentru c sunt afectate de umezeala din timpul nopii.
n urmtoarele zile, procedai din nou la scoaterea grtarelor afar la soare, dar dup ce
ntoarcei fructele sau legumele. Se recomand ntoarcerea lor la fiecare 24 h.
Procesul de uscare la soare poate dura pn la 10 zile n funcie de intensitatea soarelui,
a cantitii de fructe sau legume.
Fructele i legumele uscate se pstreaz n vase sau pungi vidate.
Uscarea la cuptor
Alegei fructele i legumele pe care dorii s le uscai. S fie bine coapte i s nu fie
lovite.
Tiai-le jumti, sferturi sau felii n funcie de mrimea lor.
Punei-le pe un tav cu grtar; putei folosi grtarul aragazului acoperit cu hrtie de
pergament.
Bgai tava n cuptor la 90 grade Celsius (nu folosii o temperatur mai mare). Lsai ua
cuptorului uor ntredeschis (putei pune un ervet textil astfel nct s fie deschis ct
mai puin, dar s permit aburului s ias).
Lsai tava n cuptor 1 or. Verificai dac sunt buci gata uscate care trebuie scoase.
ntoarcei fructele / legumele.
Repetai aceast operaiune la fiecare 30 de minute.
Fructele / legumele sunt gata cnd observai c nu mai au zeam.
Lsai-le s se rceasc bine, apoi ambalai-le n cutii sau pungi vidate.