1.2.

Agroturismul
Agroturismul este definit prin deplasarea unor persoane intr-o
localitate rurala nepoluata, asezata intr-o zona pitoreasca, finalizata prin se
derea a cel putin 24 ore si prin consumul de produse alimentare si nealimentare
specifice, completata cu coabitarea si integrarea in societatea rurala privita i
n toata complexitatea sa.
Aceasta forma de turism cuprinde doua mari componente: activitat
ea turistica propriu-zisa, concretizata in cazare, servicii de masa, agrement (c
alatorie, pescuit, echitatie), alte servicii curente, iar pe de alta parte, acti
vitatea economica, (agricola) prestata de proprietarul fermei (pensiunii) agrotu
ristice gazda, concretizata in producerea si prelucrarea primara a produselor ag
roalimentare in gospodarie si comercializarea lor direct la turisti sau prin alt
e retele comerciale.
Agroturismul joaca, fara indoiala, un rol important in metamorfo
za de ansamblu a spatiului rural, cu deosebire a satelor si a oraselor mici cu g
rad sporit de ruralitate si un potential turistic valoros.
Asezarile cu un trecut istoric indelungat, cu cladiri in stil ar
hitectonic caracteristic regiunii, cu obiceiuri, traditii si un mod de viata pro
priu, atrag turistii care doresc sa cunoasca pe viu aceste aspecte.
Nu este de ajuns sa spunem ca Romania este frumoasa, ca poate of
eri multe posibilitati pentru practicarea turismului rural si agroturismului, ci
este necesar sa dezvoltam aceste doua activitati complementare pe principiul re
ntabilitatii (Buianu, 2001)
Zonele pentru agroturism reprezinta in numeroase tari ale lumii
o creatie mai recenta, aparuta din nevoia de evadare in spatii de liniste, dinco
lo de zidurile orasului sau de aglomeratia unor statiuni turistice. Ele pun in e
videnta specificul unor zone rurale (cadrul natural, constructii, obiceiuri, act
ivitati, traditii gastronomice) diferite de la o zona la alta. Exista spatii geo
grafice extrem de generoase, mai mult sau mai putin extinse, in care odihna se i
mbina cu recreatia, plimbarea, activitatile practice, lectura in unele situatii
valorificandu-se chiar unii factori naturali de cura balneara. Pot apare in teri
toriu in mod unitar (ca in culoarul Bran- Rucar, Depresiunea Dornelor, Valea Ari
esului sau dispersate sub forma satelor turistice (statiuni verzi), precum: Poie
ni (jud.Cluj); Geoagiu Bai (Hunedoara), Tismana (Gorj); Murighiol (Tulcea); Boti
za (Maramures); Bala (Mehedinti).
Experiente importante inregistreaza in acest domeniu tar
ile alpine europene, acestea fiind printre primele tari in care s-a practicat ac
easta forma de turism (Mitrache, Manole, Bran, Stoian,Istrate, 1996).
Intre acestea, Elvetia este tara in care a aparut "avent
ura turistica" (denumirea de inceput a agroturismului) in jurul anilor 1840. Est
e vorba de zona Chateau d' Oex, unde englezii au descoperit o lume mirifica (pei
saje montane, ape de munte, pajisti bogate cu turme de vite, oameni primitori) s
i in care s-au revarsat (peste 700 de turisti in anul 1878), ocupand toate pensi
unile agroturistice. La cele 6 milioane de locuitori, Elvetia gazduieste astazi
10 milioane de turisti anual, practic satele sale dobandind, in cea mai mare par
te functia agroturistica (zona lacului Leman, Muntii Jura, Neuchatel).
Franta are o veche si bogata traditie in organizarea tu
rismului rural, activitatea fiind aici coordonata de asociatia generala TER (Tou
risme et Espace Rural). Statul francez incurajeaza dezvoltarea acestor zone, ins
pre care se dirijeaza persoanele cu venituri mai modeste, promovand un sistem de
creditare avantajos si o politica fiscala stimulatoare. Aceasta explica evoluti
a rapida a numarului de adaposturi rurale (Gites de France) clasificate si a num
arului de nopti de cazare petrecute (2,5 milioane in 1994). Cele mai importante
zone pentru aceasta forma de turism sunt: Masivul Central (Auvergne, Limousin, C
antal), Bretagne, Savoia, Champagne, Vosgi.
Austria a dezvoltat o importanta baza turistica in mediul rura
l (satele turistice de recreatie), promovand sistemul pensiunilor complete rural
e pentru vacantele familiale. Sunt bine reprezentate in Tirol si zona Salzburg p
e Valea Dunarii.
Germania a trecut la organizarea turismului rural dupa 1960, p

rin organizarea primara a unui inventar al siturilor care se preteaza la practic

area turismului, cu deosebire fermele bine intretinute. Cele mai multe au fost i
nregistrate si functioneaza in Muntii Padurea Neagra (Schwartzwald), dar la fel
de importante sunt si cele raspandite in celelalte landuri de la Marea Nordului.
In Muntii Alpi, in zonele montane din sud, turismul rura
l se manifesta ca un puternic ferment de stimulare a productiei artizanale si a
comertului cu produse proaspete de ferma.
Polonia detine peste 3 000 de sate turistice, primele am
enajari turistice rurale aparand in jurul anului 1970, zonele rurale preluand i
mportante efective turistice interne si internationale, descongestionand astfel
marile zone si centre, practic sufocate in timpul sezonului. Satele turistice au
aparut ca urmare a initiativelor locale pe baza unui nomenclator de criterii, f
iind omologate prin certificat de clasificare de catre Centrul National de Infor
matii Turistice.
Belgia si-a construit veritabile nuclee pentru turismul
rural prin asocierea a 5-6 familii care investesc, deruleaza activitatile si imp
art profitul. Prezenta turismului rural a incurajat productia locala alimentara,
cointeresand direct micii producatori.
Danemarca a promovat produsul turistic rural denumit "v
acante active". Sunt oferite servicii complete (pensiune la ferma) in 22 de asez
ari rurale cu 3000 de locuri de cazare.
Irlanda dispune de circa 500 de ferme cu capacitati de 6
-10 persoane, in care se ofera servicii complete sau partiale, completate cu act
ivitati de agrement diversificate (echitatie, pescuit, escalada, golf).
Italia a trecut la promovarea pe scara larga a "vacantel
or verzi", in care un rol important revine agroturismului. Dispune de peste 1500
locuri de primire (ferme, vile, case traditionale, castele), situate in 20 de r
egiuni ale tarii (Piemonte, Toscana, Veneto, Alto, Adige, Abruzzo, Calabria, Sic
ilia). Aceasta activitate este puternic stimulata printr-o publicitate constanta
, ghidul Agroturist care apare din 1995, mentionand informatii foarte pretioase.
Traditiile culturale, gastronomia si vinurile, folclorul, fac din Italia un pri
ncipal receptor si, in acelasi timp, un emitator al turismului rural european.
Finlanda are omologate peste 500 de sate turistice, cu p
este 10000 locuri de cazare. Beneficiind de un cadru natural de exceptie, rezult
at din alaturarea oglinzilor de apa (18800 lacuri) cu paduri (68% din teritoriul
tarii), precum si prezenta noptilor albe, Finlanda ofera doritorilor de liniste
si destindere posibilitati de agrement multiple (schi, pescuit, sauna, echitati
e), inclusiv participarea la diverse lucrari agricole in fermele agroturistice g
azda.
In Romania, bazele institutionalizate ale agroturismului
au fost puse in anul 1972, cand Ministerul Turismului, a selectat 118 asezari r
urale reprezentative, ce urmau a fi promovate in turism (OMT 297/1972).
Prin Ordinul Ministerului Turismului nr. 744/16 iulie 1973, au f
ost declarate "sate turistice" un numar de 14 asezari rurale din 10 judete ale t
arii: Bogdan Voda (Maramures), Fundata si Sirnea (Brasov), Sibiel (Sibiu), Vatra
Moldovitei (Suceava), Poiana Sarata (Bacau), Recas (Timis), Tismana (Gorj), Vai
deeni (Valcea).
Prin Hotararea Guvernului nr.438/1990, s-a infiintat Comisia Zon
ei Montane din Romania ale carei atributii au fost preluate, dupa 1993, de catre
Federatia Romana pentru Dezvoltarea Montana si de catre Asociatia Nationala de
Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC), afiliata (din 1994) la EUROGITES (F
ederatia Europeana de Turism Rural, care coordoneaza intreaga activitate de prom
ovare si dezvoltare in domeniu).
Organizarea spatiala a agroturismului este caracterizata prin
dualitatea concentrare - dispersie:
concentrarea serviciilor de masa, cazare si animatie in sate sau statiuni v
erzi;
dispersia activitatilor (promenada pietonala sau ecvestra, pescuit, turism
fluvial) in spatiul rural;
Turismul rural are o sfera de cuprindere mult mai larga,

un caracter continuu si dispune de o structura de primire eterogena, reprezenta

ta nu prin gospodariile taranesti, ci prin campinguri, popasuri turistice, sate
de vacanta cu bungalouri sau vile grupate in jurul unor spatii comune pentru mas
a, distractii sportive. In acest caz, activitatea de baza a persoanelor implica
te este prestarea unor servicii turistice, iar veniturile realizate au caracter
permanent (Candea, Erdeli, Simon, 2001). In Franta el reprezinta 28% din totalul
sejururilor estivale si 28% din cel al sejururilor de iarna.
Satele turistice sunt asezari rurale pitoresti, bine con
solidate din punct de vedere economic, edilitar si cultural, situate in medii ne
poluate, conservatoare a unor modele culturale (obiceiuri, inventar al obiectel
or de munca, port, gastronomie) si care, dincolo de functiile politice, administ
rative, culturale, sociale, indeplinesc, sezonier sau permanent, functia de prim
ire a turistilor.
Numeroase clasificari avansate de specialisti au in vede
re functionalitatea acestor sate (Negoescu, 1974, Nistoreanu, 1999, Buianu, Bogd
an, 2001), adica elementul esential care contureaza motivational actul turistic.
Au fost identificate urmatoarele tipuri de sate:
sate peisagistice si climaterice: Fundata, Sirnea (in culoarul Rucar-Bran),
Tismana (Gorj), Bradet, Podul Dambovitei (Arges), Botiza (Maramures), Dorna Can
dreni (Suceava), Arieseni (Alba), Vama Veche, 2 Mai (Constanta);
sate turistice pentru practicarea sporturilor de iarna: (Fundata - Brasov,
Garina - Caras Severin) si nautice (Murighiol, Mila 23);
sate balneare: Zizin, Covasna, Bala(Mehedinti), Oglinzi si Baltatesti (in S
ubcarpatii Moldovei), Costiui (Maramures), Calacea (Timis), Sacelu (Gorj), Geoag
iu si Vata de Jos (Hunedoara), Moneasa (Arad), Tinca (Bihor);
sate turistice pastorale: Orlat, Rasinari, Saliste, Gura Raului, Miercurea
Sibiului, Cisnadioara (toate in Marginimea Sibiului), Vaideeni, Polovragi, Stan
esti, Pocruia, Tismana, (in depresiunile Olteniei), Borlova, Turnu Ruieni (Caras
Severin), Pui, Clopotiva, Ohaba de sub Piatra (in tara Hategului);
sate cu monumente istorice, de arta si arhitectura : Sucevita, Putna, Drago
mirna, Agapia, Varatec (in Moldova), Aninoasa, Cotmeanca, Cozia, Horezu, Polovra
gi, Tismana (in Subcarpatii Getici), Harman, Prejmer, Biertan, Feldioara, Cristi
an - cu renumitele biserici fortificate (in Transilvania);
satele turistice etnofolclorice: Curtisoara (Gorj), Avram Iancu (Alba), Ras
inari (Sibiu), Vama (Suceava), Sapanta (Maramures), Pietrosita (Dambovita), Bujo
reni (Valcea), Naruja (Vrancea);
sate turistice de creatie artistica si artizanala: Oboga, Marginea (Suceava
), Corund (Harghita), Humulesti (Neamt), Sacel si Sapanta (Maramures), Carpus (C
luj), Malu cu Flori (Dambovita);
sate turistice pomi-viticole: Recas si Giarmata (Timis), Voinesti (Dambovit
a), Cotesti, Jaristea, Straoane (Vrancea), Pietroasele, Sahateni (Buzau), Radase
ni (Suceava), Siria (Arad), Agapia (Neamt), Murfatlar si Ostrov (Constanta), Buc
ium (Iasi), Dabuleni (Dolj).