, A V , 1 0 .

Ms

TemJf'Piirficularitatile reglententarii si snpravegherii bancare in

spafiul Uniunii Europene
! ' Supravegherii ba"car* i" spatiul Uniunii

2. Particularitatilecontrolnlui pe teren a bancilor comerciale

3. A cfiunile de supraveghere post-exam inafionale
Slupravcghcrea bancara este un indiciu al maturitatii acestui si stem r w
: i t ,
x
cfr si ;
Centrals European*, dem

in

u e

financiare unice mai dureaza.

crearea a unei piefe

locul Institutului Monetar Europem

S t t a w ' L Y T ' n k f 1''- lu4nd
institute a Uniunii Europene Banca Centrals F
Frankfurt Este cea mai noua

din punct de vedere institutional si Hin nurw

Mnciie centra,e na.ionale, ^

* %

precum 5i a cotelor parti subscrise de cStre bSncile

s a in - * * *

' S

"

r ; , : r n

3 ,6

independents

state membre Sistemul European de B a n d c Z ^ S E B C H n

1 25

Eurosistemul sprijina politicile economice, in vederea promovarii dezvnltSrii P

r 1 de a
s : e

br

na,ionaiet ceior 25des,ate

TtZ7 Z s r :
statelor care au

a d e r a t la

zona Euro O biectW eieac^tui's^em sun ^ 110

Defmirea si implementarea politicii monetare a zonei euro;

Derularea operafiunilor externe;

centra*e 7 najionale ale

Pastrarea si administrarea rezervelor Statelor Membre;

Promovarea unui sistem eficient de plaji.
Pe langa aceste func{ii importante SE R r tn>huio

sisT

,or * * sa s m m Z o r u m e m

j: : ; : s z z t7

credit i stabilitatea sistemului financiar.

lu m o m re

pravegheze mstu,iile de

SEBC estecondus de catre organelede Iuareadeciziei din cadru! BCE 5ianume.

:cc: : r z z r r l

r ' !ir t *

Consifiului executiv 5i guvema.orii BC din s.atele membre ale zo n eieu ro ' '

statelor membre, inelasiv cei de la BC din s(a,eie care nn ^

,
S r . 'S
vicepreedinte si alfi patru membrii Acestifl

membre la nivelul ?efilor de stat si de

Parlamentului

experien,a
durata de 8 ani si nu poate fi reinnnit n
Comitetului director. Comite.ul director es.e

"

** *

J ~

or
. . , Ir6Ct0r Se comPune d>n preedinte,
1 aC rd de guveme,e statelor
C nSiHului ri * * *
su T
..

3 *
*
si
recunoscute. Mandatul lor are

Z p o n M ^ Z "g eL Z c n re m i ^ ^

r a

UE. aranjamentul institutional a supravegherii sectorului ^ Um SUpraVeghern bancare ?n

UE. Aceasta diversitate se mstreaza in m n f

Vanaza in tar**e membre ale

din ultimii ani. in timp ce unele tari au
^
u* ^
dinamica diferita a restructurarii

supravegherii bancare: national i unional. El este insa motiv*t /

a d Ua nive,un ale
in sectorul financiar i de nevoia de mentinere
f
6
voltarea raPlda dezvoltarii
supravegherii
?1 perfec*10nare a competitivitajii prin eficienja

numarul autontaplor competente in acest domeniu, difera de la tarT

51

^ iy e U a U s ^ u r U o r d e s u p r a ^ H e r L ^ Z ^

A s t f e l H h T refcr4 13 5 comPe,enIilor in eadrul sectorului financiar

Astfel dc model este prezent in patru ,5ri (Orecia, Spania, Franta 5i Portngalia)
propnu. cu unele d,feren,e sistemului bancar din Finlanda ;i Luxemburg unde

oL

Danemarca, Germania, Irlanda. Suedia i Marea Britanie f f .

r-

..

tari: recia ^

1 ae modeI 11 este caracteristic Olandei si Italiei P

: r r s: cf "
va sa r t tioneze acest m odd ^
cosiidarii r ,ului bancii centrale Re; enta j z;ai

; : : : z T f Pi :
model la celelal.e douS, prin fuziunea bancilor 5i neces a.ea el en>
supravegherii ca un posibil pas intermediar.
eflc.ent.zan,

[Tara

J nstitufionale in organjzarea supravegherii ?

UE . 15 Tabelul 1

*
:

.
..
1
1
1
tam
e
UlL - 15
Numarul
Banca

[Forma
implicarii
bancii
centrpb ?n
Forma
implicarii
bancii
centrale
in
supravegherea
bancara
institufiilor Centrala este
publice
implicata in ,----------------- -------------------- ----------------responsabil supraveghere Banca
Banca centrala nu este supraveghetor bancar
e pentru
a bancara
centrale este I
banca
I ----------------supraveghe
Banca centrala Banca
re
supravegheto BanCaCGntrala
are
este implicata in define sarcini centrala i
managmentul
specifice in
organul de
[supravegherii
supravegherea supravegh
bancare"
1
ere .
Da
Nu
Nu

Umaru

IS
V

Austria

Da
Da
Nu

(Nu
iDa
iNu
IDa

f ila l doilea rand, banca centrala are in general implicare mai larga in supravegherea
prudent,ala * in sectorul bancar. C om petence supravegherii bancare sunt l
cdor

Finlanda), bSncile c e n t r a ^ '

"
masura. in farile unde sineura auforitstP

T
"
^
'
supraveghere in diferita

lnf!lntata- rolui bancii centrale

variazS.Jh trei cazuri (Austria Belgia Germa

Th* ^

Prin care poate

Britanie), implicarea b
a fost creata in interiorul sferei bancii central

%
-

^
M- a
r\ " Slngura autoritate de supraveghere

centrala nu este im p lied ^ in " ' Z

Da" emarCei

** *

3 L b u r g u l u i, banca

organizarea supravegherii bancare in larile U E ^ 15 en,'tala' DlVerge" tele mstilutionale in

redate intr-o fonna L i simpUfica, '
UE ' ' 5
, difaitS a bancii centralc sun,
Explica^ii:

Tm plicata'^in

'" S p lin e ,,e func,ii,e dc

formarea
^
i
7 1 ^
resursele cu agenjia dc supraveghere^

SUPraVe8herii

<= ' a
* suprav<:shetor ori impartc
SUPraVegherii

; :

' C n,r0,Ul *

b re

^
bancar dar ?i

~ s s s s = r = ;= K = r --a e e n f f i t o d e T ^ &t " " 5 de supravehe"= *u dc management ale

g
ilor
supraveghere, prin aceasta contribuind la gestionarea agentiei in cauzS G T
Dersn
P0' de,i" e reSUrSe (a5a CUm' SUM- de
tehnofogii i l r ^ f n a " '
persona! adm,nistxatie) in comun cu agentia de supraveghere. Cooperarea dintre institutii
este intarita formal mai multe cazuri:
m pnvinta colaborSrii in domenial supravegherii, aranjamentele (acorduriie) pentru
colaborarea de supraveghere (in cazul mai multor autorita,! de sn p ratg h ere s ^

CU tlmpul ln speclal m forTna unor comitete intersectoriale specifice in care

Ponugaha) A iT e T n,ed " " ' " " ''' 8 repre ",a* (Belgia, Olanda,
sconurilor de
'
"
/, Suprave8h< Pot determina alocarea
, 1 ( 1 (00|)

SUPraVe8here d

in privinta cooperSrii in domeninl s ta b ility (m andate, evolutiile recente scot in

evtdenja un numar tot ma, mare al acordurilor pentm colaborare intre toate autoritatile
d
3tea flr d a ra - in SP ial miniSterele de " '<= b ^ i l e e e Z l e
5. a u to m a te de supraveghere. Aceste acorduri sunt in mod normal retlectate in

stabilirea or comitete speciale pen, s t a b i l i t y fiffifflciara

.

precum si in

un
t " : r ,ia ia macr -nivei de
*
nolle state membre a fost semnifieativ modifi " r
COmpe!ente' s <ctura supravegherii in
efectuate in vederea a
r
m
o
n
numarul sectoarelor de sunravpoh,r. , i

"

*
In ( 1 cu UE,

Cipru, Cehia, L i.u an t, ^ 5i S *

^
de
>
pentru cele trei sectoare a sistemului f m a n r ^ n
.aUtm a|l de suPraveghere responsabile
sectoarelor este indeplinita de sineurS autnri'Z e
ovac,a> supraveghere
securitatea
de supraveghere din afara este stabilitS de ha * ' St n'a Ungana Latvia. Malta, autoritatea
recentelor m o d if ie d

tendinta de apropiere a s u p r a

de a~

ca " * a

' C '* * '*

* den

2 . < Particularitafile controlului pe teren a bancilor comerciale

supraveghere sint s,abnite d,eva

p-

B a n c ^ ^ y^ : ; Z d ? u iVi,atea 1anC;' eSte in

^ e a cu privire la
directiveleprudentialealeBanciiNationaleU
3 1$ Flnanciare regulamentele i
0 b Z t u l 23- A t o m in a CH0reC,itUdinea tu,oror " P - * p r e z e n t a t e Bancii Na,iale
O b iectm ! 3. A determina daca exists practica sanStoasS de conducere

de

^ ,11 amfe CUPrind ^

ParU biec,ivc- Pot fi organizate alte tipuri

efectuate de catre rev.zorii special preg5,i,i in aceste domenii, Departamen.nl X e n t o

oluponate ?t sau daca au aparut probleme noi; examinarea anumitor band inainte decat a fost

dr -

*'

aplica ratingul^C ^^^!la fm e^unulcontrol pe teren ) ex^empiu ' Cap^taUU poate

mtermediul unui control pe teren i al clasificarii creditelor. Managementul ooate f. eval

Na,ia,e. Controalele pe ,ere pun diagnoza

n tm 7 im b n a -H.a te d e aT
L te V
,
|M
e o n d u e a t o r a k i Z r o l u i r ,lnUa

b ta

lten are referi,oare la *ntrePrinderea masurilor de remediere

MSSllra
are a=*ivita!ile ulterioare sunt necesare este
raP<>,1U' ^

' 11' raingUl CAMEL ?i P inia

Aetiunile ulterioare intreprinse ca rezultat al rapoartelor privind controlul trebuie sa

orespunda d.rect.velor 5i ,imite,or in timp con,inute in Procedurile de supraveghere s
ane(,une , care au fost aprobate de catre Consiliul de A dm inistrate al BSncii National!
ficacitatea acfiunilor de supraveghere in continuare depind de folosirea de catre
a|iona a ap u tern sale de a aplica sanc|iuni con[inute in articolul 38 al Legii despre institutiile
financtare. In concluzie, succcsul supravegherii banoilor depinde de

(1) abilrtatea departaraentului de supraveghere bancara de a pune diagnoza problemelor

is ; r "

1 1

(2) dormta autoritatilor Bancii Na^ionale sa foloseasca imputemicirile sale pentru a

e x i Z b l T 1 Pr mPte

SUfldente 1 " PriV6?te Pr0bIemde

Chiar * atunci cand

funcjie a controlului efectiv mcepe cu planificare buna, ceea ce include citeva etane
desense m acest com partm ent, ?i trebuie sa contribuie la asigurarea unui sector financiar viabil
epublica Moldova. eful secjiei control asupra a c tiv ity bancilor trebuie sa pregateasca si sa
mentma un orar amplu al controalelor care vor fi petrecute in fiecare 12 luni I X Z
Acest
Z e c u te T rjft T
I T ' 1 ^ ^ d6StUl ^ 11 PCntrU a Permite controalelor sa fie
p trecute imediat. La stabihrea orarului controalelor, cand se aleg bancile ce necesita sa fie
controlate, trebuie de luat in considerate urmatoarele prioritafi:
Bancile mari care joaca un rol mare in economie;
Aa zisele banci problematice, chiar daca au fost controlate recent;
iifaferaban PreZiMa inf0rma,ie neau,entica- bazandu-ne pe sistemul de control financiar
D estinatia conlrolului. Ultimul pas inainte de inceputul controlului pe teren este
pregabrea de catre 5eful echipe. de control a insarcinarilor personalului 5i organizarea deplina a
lucruluu Insarcnarile personalului depind de mai ml,i factori. inclusiv urmatoarele:
Scopul controlului, daca va fi amplu, limitat sau specializat.
sau
problems,63 'T
* " Tde* mat mult ^timp). problemele ei <Pe"< bancile mari 5i /
sau problematice
va fi nevoie

,6

r r : crsrr

::=

rrz rsrr
r
a
banci 5i!aclasifica
reaMncilorconfom
control
X
2
?
" . "
SiStem te al I* - imregu.

proces de
sistemului de rating CAMPEjj^

'

aSUPra 1^

componcnte ale

una
05
CaPi,a SU-f ldeM *
capitalul poate fi calculat cu aiutorul unor c n efi^ J f
are. 8enerale a bancii. In timp ce
bancii necesitS experienta Dupa standardele int<. ",
ampi5 a sulicien|ei capitalului
defini. simpiu: active
^
eV,denfa contabilS capitalul es.c
escnta, po2i,ie p o z i t i T a r i S T Z J T
,
" 6 ale ' bancii. in
capitalul bancii poate absorbi pierdere (o reducere . .Cn,ll?r depuse la banca- atui cand
influen,a fondurile capitalului Z n T c a weuL^ ^ 0? 5i.
* pierderi r
anahzei capitalului este de a fi sionri , l,
suferi prejudlcn. Elementul crucial al
deponentilor. Oda a t s . e ea banc
* " I CaP al.adecva> P< protcjarea fondurilor
capitalul minim
aC,iVe' inclusiv credi*>e,
depunerile. De aceea n S t o L i z e C
F T ^
adeCVat Pe"< a P ~ teja
deoarece aceasta metoda reflecta suficienta r e b f ,eaza caPlta,ul folosind coeficien{i,
Coeficientul primar uffl zat I n t o
to raport cu marimea no
R e g u l a m e n n U c u ^ r e T ^ c S a n S S 'T ^
Capi,alului se
cu activele ponderate la rise trebuie m entinuf '
V S? CaPita,ul normativ total corelat
adangatori ca parte
d\ 12%: Vor
1 * * flcien ,i
suficientei capita,nlui, intotdeauna trebuie

Situajia financiara generala a bancii

Nivelul i tending creditelor clasificate nefavorabil i a celor neproductive
Structure bilanfului
Experienta de cretere i perspectivele
Cahtatea managementului bancii
Nedistnbuirea profitului i rajionalitatea dividendelor
Accesul la noi surse de capital i asistenfa financiara.
c a li to t^ a c f i^ o ^ c u toate ca aceasta^nu e s t'^
Siabe S c0"duse este
Analiza calita,ii a c ^ l o r se^ r e l r a l a act v lT e l h '" 3 ^
a b te iiviabile i daca sunt aratate pe conturile bancii 1 v i 1 pentI4J a determ ina daca activele sunt
finuta in minte, este ca analiza calitatii artivpb V&, are c recta- Concepjia de baza, care trebuie
in primul rand a creditelor. in timpul unui controTn/te**23 ^ rambursabllllatea activelor bancii,

rambursat in conform!,ate cu c o n S
eS,C ,n,r-C>Slluat -

Z 7 Z r ^

buna sau au a p L t carcva p r o b l e m e S ?

Are banca gaj care poate fi realizat pentru restituirea creditului, daca clientul nu va fi
capabil sa-1 ramburseze?
iuderat"

p* ^ ^* credite,or- Analiza riscului creditar este un proces complex i necesita

fundam ental

0"

* *

pUnii Stoarele '">bari

1.De ce debitorul are nevoie de fmanfare?

2. in ce scopuri va fi utilizat profitul de la credit?
Aerate dou& intrebari sunt strans legate. Trebuie sa existe un scop clar pentru extinderea
creditului, ce ar insemna ca debitorul are nevoie de fonduri (nu exista alta sursa de fonduri
'

deca' imprumu,ul) * ba" chf:l N eleg e bine cum vor fi folosite fondurile'

P: r

<a*

afondurilorimpn,mutateincde

c re d itu lj? 8 debit0rUl deStU'e f ndUri drCUlante di" pera,illni pen,ru r bursarea
. ACeaSa i re|are eSte !n centrul analizei creditelor. Sistemul bancar viabil presupune
baza :

!" Seamna * d e SUn' ^ dUraS 1,' - t0 a a

* sama

4. Care sunt sursele alternative de rambursare a creditului?

Sursele alternative de rambursare [in de gajul creditului care serve5te pentru banca dreot
m

e de r bursare a creditului, daca sursa originals de rambursare (de obicei fondurile

sursa
^
^ doar
^ pc baza de gaj nutrebuie
ca
sursa secundara
secundara de rambursare. TAsigurarea creditului
este revizuit
experienta
sanatoasa, in special m Republica Moldova, unde sistema juridicS nu este dezvoltata pe deplin
pentru a proteja mteresele bSncii. Riseul creditului este critcrlul de baza al calita,ii ac.ivelor
simplu spus, a n d banca ds un credit, ea i5i ia riscul creditului, deoarece debitorul poate sa nu 1
ramburseze , daca un debitor nu ramburseaza creditul, a,unci banca aratl, pc contnrilc sa,e un
(creditul) care are valoare mica sau nu are valoare deloc

as P w
c o C

n S ?

e f iS

a S

aPreCiere bie0,iV5 a riSCUril0r CreditelOT variate

S
n e l b " u^

Trebuie sa existe politica ?i procedurile detallate referitor la eforturile de rambursare pentru

e c T m L w Z , f

PeMrU
eXpira,e'
~
- b u i e s* existe
ecomandan ferme pentru a asigura tratare contabila potrivita pentru crcditele problematicc in
pec.al referitor la formarea fondului de rise 5i acumularea dobanzii.Banca de asemenea trebuie
a,ba 0 S m S de administrarc a

potrivita, care cerc ca banca sa aiba un d o "

separat pentru fiecare

managementului bancii ?i celor dinT f

8 ^

debi' ri afere"t' care trebuie

g
menfmerea dosarelor creditare IJ

administrare a creditelor t
documentatia necesara referi*
.
dosar creditar adecvat tr
e,or trebuie sa
pSstrate in alt
*
(CU toa,e
docum ent
*
toat5
documented de la lucratnrii CUntat,e ma n,arei, toata corespondent! rf
" nf <rtante pot ti
tehnico-economica, i n S S - ' f i n " ^ 1' ' ! ' tin de sta> '
bancS'
seama despre rezultateal*
anciara curenta cu privire la debitor (
,U1 ar8umentarea

- s s t s 5 5 = ? ^ K = a S 5 >* * a a ;

necesara Pen,ru a aprecia performan!a creditu|Su'SUre rev'z< umtftoarea informa,ie care este
numarul creditului 5i numele debitorului
data acordarii creditului si suma inifiala
ermenul de rambursare

inClusiv initiais 5i io b ^
tatutul plap, (data pana la care au fos, efectuate plat

* Procemu PlSWor dobanzilor restante ,i / .

.
datele ultimii pla,j
suma lnItiaia, daca sum
C lasificarea credifelor. Odata c e a fost*16" ^

financial, etc).

mod,fican ale oondijiilor.

er

are infom a ,ie

ale v.zorulu, (crcditele expirate, gaju|, informa,ia

_
C ^ e v a l u a r e a c r e d tl' e l T
'" 3 ! , a
bancu, revizorul are destula informalie pentru a t e T * ^ i mC,Usiv d,sculla cu managcmentul
-v izu irea calita, ae,ivelr ,

variantelor clasificM .
de a a In,elegere minuasa d e f i n i ^

Concentrarea creditelor

cnergie, ctc.,. Revizorii trebuie sa fie vi ilen a 2

OTdite
1 T

ar putea rezulta mtr-o dauna fin a n c ial semnificativa

de debitor, tn interconexiune au suferit dificultati fi

individual

! f neCOreSPunz5toa a creditelor ce
debitorul individual sau grupul

a acttvi,a,ii in seco n d economic, Un gra

Va
^
7 ^
,W e SS
0 d- - 5tere
credttele acordatc de banca unei p l a n s a u Z
Z
1^
da' " a neta la
unu, grup dc persoane acfionand in comun

&

creditele acordate persoanelor (inclusiv la grupurill " T ^

' da rii " ete >a

50% dm portofoliul total al creditelor bancii Plus la a< T 7
aC' 10" and in com,m) depSse?te
Poate fi Si un grup de active care sun. de calitate a!a, de n CO? C trar= " e r e s Pun2atoare
nefavorabil calitatea generala a cativelor si situatia h
u'
aCeSta ar putea afecta
condi,iile date, ea trebuie descrisa amplu intr u c o m e n ,a T -"
Vreuna di"
ce urmeaza mai jos s3 analizSm situa.fa din L p u b "
" T
^
1 f" 1 .
c comerciale slabe sau rau conduse este calitatea a c i !
mi 8 |
motiy al situapei financiare dificile a bancii. Analiza calitaffi T , ' "*"
C U" Cul
cl pe.w ru a d<* ina daca activele sun, viabile si 7
^
aCtivele
corecta, in practica mondiala caUta.ea a C velo r e e nul din
'* T " * M ndi 'a Valoarea
de rating. Evaluarea cajitapi activelor se cfcctueaza 1 h P" " 'P i "
ai
activelor ?i confine urmatoarele etape:
determmarii gradului de rise al
2)
3)
creditare.
"
d
4)
5)

ba" Cii ?i a

-ra b ila n tie re .

de active supuse riscului:

ncsem'nificativ0^

.....

A exista urmatoarele 4 grupe

~

P " 'ila' - - b e , plasate cu unele abateri

nestandarde (substandarde) - la care

.
politica bancii, cu acordarea unor tipuri n o L , 7 ;
* P,aSa' e Cu abateri & la
la pierderea mijloacelor;
nepracticate pana atunci ce poate duce

cu 0 probabi,itatea raare de pi^

activelor problematice.3 Aprecierea S T . T f t SUn d ar ' depistarea

detaliate, adicS ,a clasiflcarea
d
cantitativi, ci ?i cei cabtativi. i aceasta ordine
nu
Parametrii
majoritatea posturilor de bilant (credile HV , -
ment>onez ca riscului sunt supuse
recomanda evidetierea credit 1

i lre

lu f ! '

Se

Tabelul
Clasificarea
Peosebit mentionate
Nestandarde
Dubioase
Pierderi

_Durata datoriei expirate

pana la 90 zile
90-179 zile
180-359 zile

Gradul de rise (%)

Indicatorul pondera, totalizator detemuna C rim e a fondului de rezerva necesar pen.ru

acoperirea cheltuielilor din active.
Indicatorul principal care determina calitatea activelor este Indicator..!

calitafii activelor (Ca) care se Hpterminjindicatorul ponderat al

Capitalul Norma,iv Totai.

' p0ndera >a' ^ o r 5i

/
............... x 100%
CNT

1 1 " 1 50 % 1 " S0C0' Credite'e PrelUngie U eXpirate

la 90

Marimea fondului de rise

Active ce nu aduc profit

es,e poli,i

'b te H 'N iv e "

'" ,

Stingerile (din fondul de rise)

Credite + arenda (lizing)
- 1 , 5 ^ ' COefiCiem -

P " derea creditel0r nerambursabile. Niveiul optimal constitute 0,25

Marimea fondului de rise

Credite nerambursate
Marimea acestui indicator de regula e de 0 Q w

iui e -

* -

; iv: r r ;

Creditele problematice (dubioase, pierderi)

Marimea creditelor anuale

--------------------------- ---

1) Dinamica creditelor;
2) Volumul ?i structura activelor riscante;
3)I Volumul creditelor dubioase ?i a pierderilor, structura lor(L r si! " u n S r r la care nu se ca,culs dob4nda ?i creditele cu condiiii revi- ite
5)Marimea creditelor mari ce depa?esc cu 25% capitalul bancii;
7 iM
r t / r r Creditd r aCOrdate PerSOanelor af5liate Si Psoalulni bancii;
)
autaprea mdieilor ce caractenzeaza calitatea portofoiiului de HV(pierderi);

/ /

8) Eficienfa sistemului de sestionare m

politicii creditare i celei investitionale - '
1 r
sistema adecvata de analiza a activelor "

' ^

" X1Sten*a con^nutul ?i

1 Creditelor exPirate

aCtiVe, r PreSUPU" e a,ribUirea

realizarea

Prelungite, -

* activeIor

1111 depSe?te 5% dta CNT 1 ^ ^ a Ca" d lndlcat"'rul Pderat totalizator al activelor

situatia financiara a bancii e buna ?i c o n d u c e l ^ a V *
C ntrazice normelor daca
problemelor.
? conducerea a demonstrat posibilitatea de a face fata
sus

sunt aproximativ identice cu cele de mai

F M indoiala

totalizator depaete cu 50% CNT.

J & ^ a p e l e prezentate
3
* *
acestor etape necesita unele corectari tinmd t a
! " 1 Moldovei, dar conlinutul
schimbarilor ce au loc. Referindu-nela posibTt t ' n
eC n mice nationale ?i de viteza
Moldovei.es, problematics clasificarea
i" '
unet economii neslabile, activele sunt inrr-n
4 grupe'
condi(iile
recomanda gruparea activelor in 5 griipe n l a - s a t e " Supuse nscur,|or. De aceea BNM
aceastS grupa deosebit men|iona,e estimata in ' s U A ^ f 5 r'SCului in afar5 de
corespunde situatiei analogice din Moldova ,
conform Stadului de rise 1%, nu
politics prudentS, pot fi nerambursate intr-o mas" - aC" Ve e Slabe plasa,e cu abateri de la
dubioase deasemenea in conditiilc noastre va fi ci! * T '
radul. de rSC cazul activelor
calitatea portofoiiului creditar.de diversificarea c r e d i t e l o r ^ f ^ ^ dU' ^ C' dePnde de
ramuri, riscuri regionale de
k-
,
conform tipunlor de debitori, de
ac.ivi.atea bSnciior comerciaie din

^1

eonditiilc unei economii nestabile fapt care sc riirf aCtiveze fn

modalitstilor de ges.ionare cu portofoliul creditar in 8' 5 Cal',i,n S' 1 bancare ;i
care ifluen,eazS politica crediarS a bSnciior din R, " ' '

^
^

C
:
^
i
n
S
O
l
V
a
b
i
,
i
t
a
t
e
a
" 0
devierile ratei dobanzii;

^ abancii;

lipsa unei piefe dezvoltate a capitalului;

IiPsa lnforma{iei despre participant pe piafa.

^ Si' Ualia

w
T
c K
^ dU
usemUCe,rim ! 'ile T

b a i l o r
plafilor ?i creditelor nerambursate Carart ' f ^ 1, desi8ur ca'l prezinta re{inerea
este: m primul rand

relativ mare a creditelor interbancare gradul

-z o ru , ~
/<

0' 1 ^
* b M o r **
Credltd r ?1 m al doilea d ponderea

daca sunt credite, alte active sai, posturi extrabilan|iere cu rise de credit in
Regulamejitulcu privire la elasifiaerea creditelor 5i rezervarea miil^

d e ir r Z

c l

S1 S

, i

r :
clasificate
b^tcdrept
: r substandarde
t : r :ir r r : un^de' COrectate
a def]cientele, sunt-

.- a S F a s s r w r s b .
I

7 ?

Suma rezervei in provizion de Rise

............ .......... ................. x 100%
N T
nueste idealai permite d o ^ r ^
Creditar pr0pusa de BNM
pas in aprecierea portofoliului creditar care lui - Acesta a fost primul
bancile comerciale din Moldova Pentru n
l
6 ^ standardizata un>ca pentru toate
analiza detaliata a fiecSrui
^

G P^

i n s ta b ility generala a 1p t { [ ! ^ ^
clientului, fac elaborarea ^ n o r
1

creditelor

T ^ l **
^ " ^

Tabe,Ul

6, deoarece
a

imposibila. Facind comparatie intre practica i n t c m X n l T d Z

PraCtk
autohtone se poate face concluzia ca multe din met \ i
,
U a tIVele ?i a b&ncilor
sunt acceptabile pentru Moldova din cauza in e g a lita t^ W d M 12^ (StatlStlCe coeflciemilor) nu
importante (raportul dintre p ro fitab ility
? r]
med lm e^ n o m 1C. Dar unele momente
-------------- --- --tabl,ltate - ? nsc, diversificarea, dirijarea riscului) pot ?i

* ~
^
Examinarea creditelor e x n i L
* 5 desi" M , o r .
analizei portofoliului de credite Utilizand ' neaCUmillare este 0 met importanta a
indica,ii privind cre?terea s a u i
T
l "
posibile asupra venitului ?i capitalului analizS m ' T

" ^

P ate da
Credltele 51 Privind efectele

categoric de credite care repr

ursa Tro L
'
P
^

a" u
problemele in sectoral de creditare vor i n f l u e n t UpraVeshelom trebule sa (ina minte ca
1 veniturile bancii ?i structura capitalului.
SistemuJ de ratina CAMPT , - , 1 .... ...
m
o fe e
m T :
judecata care ia in considerate varietate de factor!. '
Ratingul I: P uternic

Un volum mare de active lichide

. S
C oeficienii fic h id ^ ii
Ratingul 2: S atisfacator

ind, x r k de coeficienii care

eValare folosiia

P * ' C) h
C0St'
1favorabili in comparajie cu alte banci.

Un nivel suficient de active lichide

. / ! PemrU lanSarea imediata a fondurilor.

Ratingul 3: R ezo n ab il" C 1Chdltate mai sus de med>u in comparafie cu alte banci.
Cel pujin un nivel adecvat de active lichide.

NiVele a e re p to b T le ^ e n C () de Prude"!a de iichiditate.

c o Z Z T ttV ir ^ *
Ratingul 4: M a ^ 7 ,1Chdlta" 1
medii

2
K
cu depozi,eIe ,0,ale'
cu alte banci.

Cateva scaderi in nivelul activelor lichide

Nafionala.

tMe

lansare a fondunlor, excepjie prin Banca

C ^ n f i i lichidi,a(ii sun, mai jos de media in c o m p a r e cu alte banci pe baza

Ratingul 5: N esatisfacator

Un neajuns concret al activelor lichide

Coeficientii d'e lic b id te e 3 e m ci ^ " f

"

3. A ctiunile de supraveghere post-exam inatio a le

cii Nati " a i l

problematics este banca ce aratS posibilitatea sau probabilitatea de e?ec. De obicei, bancile dau
faliment dm unul sau doua motive:
Insolvabilitate - activele bSncii nu mai sunt suficiente pentru a acoperi pasivele. Cand
insdvabM C

Capitalul Sau normativ total a fost epuizat, ea trebuie declarata

Nehchiditate - banca nu poate indeplini obliga{iune fa{a de un deponent sau alt creditor
(inclusiv Banca Nationals).
Odata ce a fost determinat printr-un control pe teren sau printr-o supraveghere financiarS
in afara bancii ca banca are problema cu solvabilitatea sau lichiditatea, sau cu ambele, banca
rebuie considerata bancS problematics ?i Departamentul reglementare ?i supraveghere bancarS
trebuie prompt sa intreprinda ac{iuni corespunzStoare. Un neajuns de bazS al sistemelor de
supraveghere bancarS in multe (Sri a fost e?ecul de a intreprinde actiuni prompte cu bSncile
problematice, odata ce a fost diagnosticat neajunsul. E?ecul de a intreprinde astfel de actiuni
necesare este de obicei rezultatul puterii neadecvate de constrangere in cadrul legal sau lipsa
donntei dm partea autontStilor (uneori din motive politice) de a intreprinde pa?i neplacuti dar
necesari pentru a proteja fondurile deponenjilor.
Intarzierile in intreprinderea ac{iunilor cu bSncile problematice fac situajia doar mai rea.
banca cu un neajuns al suficienfei capitalului din cauza practicii de creditare slabe de obicei
devrne lnsolvabilS, daca astfel de problema nu este adresatS corect i prompt. bancS care
dinjeaza gre?it fondurile de obicei observS cS situajia lichidita{ii devine tot mai rea i mai rea in
special daca creditom afla de problema in cauza ?i rapid retrag fondurile sau liniile de credit
prompt?- C

termmat Ca banca este insolvabila<Banca Nationals trebuie sS intreprinda actiuni

A insista ca banca imediat sa lanseze capital nou pana la un nivel suficient

ca sa corespunda cerintelor fa{a de capital ?i ca deponenjii sa fie pe deplin protejati.
A aranja ca banca sS fie achizifionatS de, sau sa se uneasca cu bancS mai
puternica, caire va obfine toate datoriile (responsabilitatea)de depozite astfel
racandu-i pe deponenji clien^ii unei banci noi, mai puternice i fara pierderi.
A numi un administrator in oficiu, a revoca autorizafia bSncii si a incepe
procedurile de lichidare in conformitate cu Legea institujiilor fmanciare.
Controalele pe teren sunt efective numai daca sunt folosite suficiente actiuni de
constrangere pentru a intreprinde actiuni de corectare a conditiilor nesigure ?i nesSnatoase Astfel
de ac mm de constrangere pot f. implimentate in mai mnlte moduri DacS estc descopcri. un
aspect ilegal sau nesSnStos, Banca Nationals a Moldovei trebuie sS cearS de la banca ca aceea sa
intreprmda masun necesare pentru a rectifica problema. Un exemplu obinuit ar fi de a cere
rezervarea m anta a mijloacelor in fondul de rise ca rezultat al creditelor problematice. In afarS de
aceasta, Legea institutnlor fmanciare asigura Banca Nationals cu citeva puteri de constrangere,
dintre care ea poate alege avand de-a face cu bancile problematice aa ca:
Emiterea avertismentelor scrise bancii.
A cere ca j?anca sS intreprinda actiuni de corectare incheind un acord
rormal in forma scrisS, semnat de Consiliu ?i de autoritS{ilelBSncii NafumaTe.-----. . *
calificcita pentru a consulta banca problematics cu
privire la masurile de corectare care trebuie intreprinse, cheltuielile fiind platite de
catre bancS.
F
A nterztce declaratia^i / sau plata dividendelor panS nu va fi corectatS
problema (aceasta actiune se cere, daca banca nu indepline?te pe deplin cerintele
mtroduse fata de capitalul normativ).
,. *
nu Pcnnitc noi sucursale, achizitionarea dobanzii de la activele nete
schimbari in business plan, intrare intr-o noua linie de business sau alta extindere
de activitate.
A limita cregterea bancii pentru a stapani problema.
^ iiniita dobanda pe care banca poate plati pentru depuneri.

* A modifica, reduce sau suspenda orice activitate i / sau a vinde sau lich
filiala, pe care Banca Na|ionala considera ca fiind excesiv de riscanta
re m e d ie d ^

Inca,carilor- efectuarea masurilor

* . ! ^ ft percepe in mod incontestabil amenda, conform legii de

membra individual, al Consiliului sau al managementului pentru incalcarea legil
regulamentelor sau a directivelor Bancii Nafionale.
* A destitui membrii Consiliului, membrii managementului sau
admmistraton care sunt direct responsabili de acfiunile nesigure ale bancii si / s
situafia nesanatoasa.
,
*, ~ uumi un administrator in oficiu i a retrage autorizatia.
In mod normal, bancIIFproBIernatice vor fi acelea care au fost apreciate cu nota 4 sau
conform sistemului de rating CAMEL. Toate bancile de felul acesta trebuie sa fie transferee si
xaminare in Secjia de analiza economica (unitatea de remediere a bancilor) a Departamentul
ce tinuriHe 6 " '" are,CU Cful DePartamentului de supraveghere bancara, vor determii
tipuri de acjium de constrangere se cer in conformitate cu Legea despre Instiuttiile Financia
5, polmca BSncu Na,ioaie. In sumar, avem de-a face en b a n e i r p S a . f e e fa S
intemrind
tiagn,StlC pentfU 3 detecta cu s o lv a b i li ty i lichiditatea, cu puterea de
mteipnnde actium de corectare cind astfel de probleme sunt depistate i cu dorinta de a se misc
S e m u l 1^bancarVdPenM
deP0nen*ilor
a mentine mcrederea publicului 1
stemu bancar dm Moldova. Toate celelalte banci vor fi apreciate cu 1 2 sau 4 rnnfnn
sC a ^

t ge CAfMfP L' ?

biCei'

as,fel de E

fi e m i s . T s c r i Z e d

a s u p r a a c t i v i t a i i i b S n c i i o r ' 5 i f ill ^ ' p n v u l d . c ? n ,.r l u l d e c 4 t r e 5c f u i s f ie i c o n t r c

Astfel de scrisori cer ca Consiliu sa intrpn - ecnomica i de Consiliul de Administrate

deficientilor citate in raportul privind spec,fice de corectare pentru a se adres.
ac|ium au fost intreprinse si vor continua in viitor
consulta Banca Na(ionala ca astfel di
d onduca,oruI controlului sau alt m eraba
seful departamentului de supraveghere Lnr !
^ r p tr r *
' trebuie sa c o r a p ^ '
controlu 1. Ea trebuie C
P
Consiliului *
----------------------

; oricum el trebuie semnat de

*
. cV j t
* *
5' SCrisoare de P r a v e g h e r e s / managementului bancii
observafiilor, concluziilnr
S c n s o a r e a de supraveghere
CnSiliu,u Z KCOmandl"lor rapenu J Z t