FISA DE PREZENTARE A STATIUNII BORSA

I. PREZENTAREA GENERALA A STATIUNII

1. Asezarea geografica a staiunii Bora
Borsa este situata la extremitatea estica a judetului Maramures, la baza Masivului Rodna, in apropierea
trecatorii Prislop.
Bora se afl la 47 39 latitudine nordic i 24 39 longitudine estic.
n partea nordic, dincolo de vf. Toroiaga, Bora are hotar cu Ucraina,
iar spre N-V hotar cu Vieu de Sus despri de acesta prin Valea Vaserului - Valea Rului , iar de comuna
Moisei o desparte Izvorul lui Drago.
La sud, hotarul oraului Bora este mrginit de culmile Munilor Rodnei care desparte Bora de judeul
Bistria Nsud
In partea de rsrit se afl Carpaii Orientali, pe rul Tibou, Bora are hotar cu Bucovina, mai precis cu
judeul Suceava.
2. Ci de acces
Arterele rutiere DN 18 (Baia Mare Sighetu Marmatiei Vieu de Sus Moisei Bora Prislop esuri)
si DN 17 C (face legatura cu Bistria, Nsud si Dej) asigur accesul n zona. DN 18 face legatura peste
Pasul Prislop cu DN 17 Suceava Cmpulung Moldovenesc Vatra Dornei Bistria.
n interiorul zonei, exist o serie de obiective interesante, care prin folosirea drumurilor forestiere existente
sunt accesibile turitilor.
Regiunea Borei este accesibil si printr-o o cale ferat linia : Salva Vieul de Sus Sighetu Marmaiei cu
legatur la Bora. Din pcate de ctiva ani, C.F.R.-ul a sistat transportul de cltori pe ruta Vieu - Bora,
aceasta fiind preluat de transportul I.R.T.A. cu autobuze sau maxi-taxi.
Calea ferat cu ecartament ngust care asigur accesul pentru exploatrile forestiere n zona Vaser Novat,
a devenit i o cale de acces pentru turiti, garniturile de tren fiind prevzute cu vagoane pentru cltori
(vagoane platform sau vagoane nchise).
3. Istoricul statiunii Bora
In 1365 regele Ludovic daruieste Borsa lui Balc, fiul lui Sas si fratelui sau.
Este locul unde la 1717 au fost infranti tatarii de catre luptatorii maramureseni condusi de Popa Lupu
Sandor. Biserica a fost arsa in aceasta incursiune si refacuta, noua ne este cunoscuta din documente de la
1800.
In 1895 s-a construit una noua, din piatra, prezenta si astazi in peisajul Borsei.
La 1774 Borsa era comuna si parohie. In parohia de sus, la 1631 conducea Popa Dumitru; in parohia de jos
si sus, reunite, la 1653 conducea Popa Ioan si apoi Popa Pintea.
Pictura bisericii a fost executata la 1775 de un zugrav anonim. Localitatea este cunoscuta pentru
dezvoltarea mineritului si exploatarii forestiere, la care se adauga dezvoltarea turismului alpin de vara si de
iarna
Intr-o descriere a localitii din anul 1941 se amintete c aceast comun rsfirat i risipit are o lungime
de 59 km i o lime de 35 km.
Localitatea Bora se ntinde azi pe o suprafa de 47482 ha, avnd o populaie de 29000 locuitori.ntinderea
localitii de-a lungul oselei care o strbate de la Valea Hotarului , pe lng pasajul de cale ferat, pn la
Gura Tiboului (rul Tibou), msoar 52 km, fiind una dintre cele mai lungi aezri din ar.
II. POTENTIALUL TURISTIC NATURAL SI ANTROPIC AL STATIUNII BORSA
1 Relieful
Relieful zonei Bora este muntos, foarte accidentat, cu pante repezi i diferene mari de nivel.
nlimile care se ntlnesc n zon in de trei formaiuni muntoase: Munii Rodnei, Munii Maramureului i
Munii ibu. Aceti muni nconjoar o depresiune i sunt aezai ca adevrate ziduri naturale de cetate,
aici se poate aminti o ramur industrial important a regiuniii mineritul din zona Baia Bora.
Munii Rodnei se intind pe o distan de 40 km de la est la vest i au dou vrfuri principale:
Puzdrele (2188m) si Pietrosu (2303m fiind cel mai inalt din Carpaii Rasriteni).

Cel mai inalt vrf din Munii Maramureului, este vrful Toroiaga (1929,9 m) la poalele cruia este situat
cartierul Baia-Borsa (aparinnd oraului).
La sud, hotarul oraului Bora este mrginit de culmile Munilor Rodnei, cu vf. Pietrosul,
vf.Negoiescul Mare si vf. Repezii. Vf. Pietrosul (2303 m) desparte Bora de judeul Bistria Nsud.In partea
de rsrit se afl Carpaii Rsriteni, prin rul Tibou, Bora are hotar cu Bucovina, mai precis cu judeul
Suceava.
n partea nordic, dincolo de vf. Toroiaga, Bora are hotar cu Ucraina, iar spre N-V hotar cu Vieu de
Sus despri de acesta prin Valea Vaserului - Valea Rului , iar de comuna Moisei o desparte Izvorul lui
Drago.
Altitudinea localitii fiind la Valea Hotarului 617 m, in centrul oraului 673 m., iar n complexul turistic, la
Gura Fntnii 823 m.
Rezervaii naturale din regiunea Bor
Printre aciunile de protejare a mediului inconjurtor in zona Bora, remarcm delimitarea i stabilirea unui
regim de protecie pentru aceast regiune datorit unicitii, autenticiii i specificul valorilor naturale
aflate aici.
n Zona Bora au fost delimitate ase perimetre care se bucur de statutul de rezervaii naturale.

Rezervaia Pietrosu Rodnei

Rezervaia Pietrosu Rodnei se afl in imediata vecintate a oraului Borsa; este cea mai mare rezervaie
natural complex (geomorfologic, floristic i faunistic) din nordul rii. Din 1979 ea a fost inclus in
reeaua mondial de rezervaii ale biosferei.
In perimetrul de protecie a fost inclus golul de munte cu vegetaie alpin i subalpin, precum i bradul de
pdure din regiune. Culmea principal ntre vrful Pietrosu Mare (2303 m) i vrful Piatra Alb (2061 m)
adpostete pe versantul nordic trei cldri glaciare, care prin peisajul lor slbatic, sunt unice n Carpaii
Orientali. Versantul sudic al vrfului Pietrosu Mare adapostete Cldarea Buhescu Rebra, in care sunt
cantonate Turile Buhescului. In rezervaie se gsete o vegetaie divers, de la cea de deal pn la cea
alpin, incluznd un numr de specii rare, endemisme rodneene. De asemenea, aici pot fi intlnite
numeroase specii de mamifere si psri pericliate de dispariie.
Rezervaia Cornu Nedeii Ciungii Blsnii
Rezervaia Cornu Nedeii Ciungii Blsinii a fost infiinat pentru ocrotirea cocoului de mesteacn i a
mediului su favorit jnepeniul.
Din cele zece puncte populate cu cocoi de mesteacn cunoscute in Romnia, patru se afl n Munii Rodnei
i patru n Munii Maramureului. Aceasta rezervaie pare a constitui biotopul optim pentru cocoul de
munte, aici gsindu-se cea mai mare populaie din ar.
Rezervatia Salhoi Zambroslaviile
Rezervaia Salhoi Zambroslviile din Munii Maramureului are statutul de rezervaie, geologic i
botanic, mixt. Ea a fost creat pentru ocrotirea plantei Cochlearia pyrenaica, relict glaciar i specie foarte
rar pentru ara noastr, legat de existena condiiilor de mlastin eutrof. De un interes tiinific deosebit
se bucur i stncriile calcaroase din acest perimetru.
Rezervaia Izvorul Albastru al Izei
Are scopul de a proteja izbucul de la obria Izei, pstrndu-i climatul, vegetaia i peisajul.

Petera de la Izvorul Izei

Are statutul de rezervaie speologic.
Rezervaia Piatra Rea
Este situat la nord de creasta principal a Munilor Rodnei protejeaz intr-un perimetru de cca. 70 ha
formaiuni geologice spectaculoase, o flor rar i un peisaj alpin deosebit.
De asemenea, sunt puse sub protecia legii o serie de specii de plante i animale declarate monumente ale
naturii.
Aici se pot aminti: Cochlearia pyrenaica, Leontopodium alpinum, Lychnis nivalis, Silene nivalis, Hieracleum
carpaticum, Primula longiflora, Soldanella carpatica, Rhododendrom kotschyi, Pinus mugo, Pinus cembra i
Taxus baccata.

Din fauna ocrotit fac parte: Rupicapra rupicapra, Marmota marmota, Lynx lynx, Tetrao urogallus, Lyrurus
tetrix, Aquila chrysaetos, Aquila pomarina.
Pentru ocrotirea lostriei (Hucho hucho) specie endemic bazinului dunrean, relict al apelor glaciare
sunt puse sub protecie cursurile de ap n care ea este cantonat (rul Vaser pe o lungime de 18 km, de la
cantonul silvic Cozia pn la confluena cu Vieul).
Studiile privind zonele naturale protejate care fundamenteaz Planul de Amenajare a Teritoriului Naional
au selectat intregul masiv al Munilor Rodnei in cazul zonelor cu valoare deosebit, propunnd pentru
aceasta statutul de parc naional.
Patrimoniu natural
Lista de valori din patrimoniul natural de interes naional din zona Bora cuprinde rezervaii ale biosferei i
parcuri naionale cu valoare exceptional:
Parcul National Rodna Rezervaii i monumente ale naturii
Rezervaia Cornu Nedeii - Ciungii Balasinii
Izvorul Albastru al Izei
Zone cu complexitate mare i resurse naturale (pduri, ape minerale, resurse balneoclimatice, agropedologice i minerale)
Zona Bora, cu toate componentele sale Bora, Moisei, Vieu de Sus, Scel are toate argumentele
pentru inscrierea in lista de monumente ale naturii.
Potentialul antropic
Costumul popular femeiesc se compune din nfram n diferite culori, zgrdan din mrgele, cma
dreapt cu motive ornamentale prin custur n motive mrunte, fie geometrice, fie de stilizri vegetale n
colorit policrom, pieptar n form de vest confecionat din blan de miel, ornamentat cu broderie din ln
policrom, predominnd roul, iarna rocul, apoi zadii n dungi late, dispuse orizontal i fr bordur la
captul de jos, baierele cu care se nfoar n talie de mai multe ori i arareori cu brie. De asemenea, n
Bora, se poart sugna de diferite culori, care este asemntoare unei fuste cu crei sau pturi. Poalele sunt
tivite cu ajur, gurele scurte i cipc. n picioare, femeile poart opinci din oarg.
Costumul popular brbtesc. Vara, brbaii poart pe cap clop din paie sau plrie de postav, iar iarna
cum. Cmaa este scurt cu mnec larg, fr guler i cu mnecri frumos ornamentate, gatii, pentru
var, care sunt largi, pn deasupra gleznei; cioarecii, un fel de pantaloni groi din ln, se poart iarna.
Pieptarul este confecionat din piele de miel, asemntor cu al femeii i este cea mai deosebit pies din
portul popular al borenilor. Traista, din fir de ln, frumos ornamentat i baiere mpletite n multe uvie,
este purtat de femei i brbai. Copiii poart costum popular asemntor cu al adulilor.

III. PREZENTAREA BAZEI TEHNICO-MATERIALE EXISTENTE

1. UNITATI DE CAZARE SI ALIMENTATIE PUBLICA
Hotel Cerbu **
Localizare: Hotel Cerbul din Borsa este situat in apropiere de de partia de schi din statiune, la circa 11 km
de centrul orasului Borsa, la altitudine de 850 m intr-un cadru pitoresc si deosebit.
Dotari generale: 26 camere duble, 2 camere triple, 1 apartament, restaurant (80 locuri), teras (40 locuri),
bar de zi (24 locuri), sal pentru edine (40 locuri), parcare.
Dotari camere: camere duble: baie, tv cablu; camere triple: baie, tv cablu; apartament: baie, tv cablu,
dormitor, living.
Hotel Paltinis ***
Facilitati camere: Hotelul dispune de 47 locuri de cazare dupa cum urmeaza: 2 camere duble matrimoniale,
14 duble cu paturi separate, 3 apartamente cu pat matrimonial si camera separata cu loc de luat masa
incluzand o canapea cu doua locuri de dormit si o camera tripla. De asemenea se pot pune la cerere paturi
suplimentare, costul acestora fiind 50% din valoarea unui loc normal. Camerele sunt dotate cu TV, baie cu
dus, balcon; apartamentele au in plus frigider. In apartamente se cazeaza maxim 4 persoane.
Hotel As Borsa***
Capacitate: 34 camere duble, 2 apartamente. Dotari camere: baie dotata cu uscator de par, Tv cablu, minibar.

Servicii masa: se acorda in unitatea restaurantului AS, categorie de 3*, micul dejun este bufet, iar pranzul si
cina se pot servi la restaurantul hotelului , in sistem fisa cont.
Pensiunea Dorin
Facilitati camere: Hotelul dispune de 47 locuri de cazare dupa cum urmeaza: 2 camere duble matrimoniale,
14 duble cu paturi separate, 3 apartamente cu pat matrimonial si camera separata cu loc de luat masa
incluzand o canapea cu doua locuri de dormit si o camera tripla. De asemenea se pot pune la cerere paturi
suplimentare, costul acestora fiind 50% din valoarea unui loc normal. Camerele sunt dotate cu TV, baie cu
dus, balcon; apartamentele au in plus frigider. In apartamente se cazeaza maxim 4 persoane.
Facilitati hotel: Restaurant, bar de zi, pastravarie, parcare.
Pensiunea Maria
Dotari 10 camere cu 2,3 sau 4 locuri, in total 36 locuri.
Doua bucata rii complet utilate.
Pensiunea Onu 6 camere cu doua paturi duble , bucatarie complet utilata, parcare
2. PREZENTAREA DOMENIULUI SCHIABIL
Prtia Olimpic cu un nivel ridicat de dificultate, lungimea prtiei este de 2980m iar diferena de nivel este
de 650m. Partia este dotat cu instalaii de nocturn, teleski i telescaun
Prtia Puzdrele are un nivel de dificultate mediu, lungimea prtiei este de 1000m i o diferen de nivel de
80m, dispune de teleski i teleskaun.
Prtia Stiol are un nivel mediu de dificultate i o lungime de 1600m avand o diferent de nivel de 70m i
instalaie de teleski i telescaun.
Prtia Stiol- Varful Stiol are nivelul mediu de dificultate, lungimea partiei este de 500m, o diferen de
nivel 40m si instalaii de teleski si telescaun.
Partie Brdet cu o lungime de 200m are nu nivel de dificultate redus cu o diferen de nivel de 30m i
instalaii de teleski si telecabin

IV. PROPUNERI DE VALORIFICAREA A POTENTIALULUI TURISTIC

In Muntii Rodnei:

Complex Borsa - Valea Fantana - Cascada Izvorul Cailor - Saua Stiol - Pasul Prislop.
Marcaj: triunghi rosu
Durata: 4-5 ore
Pasul Prislop - Prelunca Tatarilor - Complex Borsa
Marcaj: banda galbena
Durata: 2,5 - 3 ore
Complex Borsa - Poiana Runcu Stiolului - Saua Stiol - Izvorul Bistriei - Saua Gargalau
Marcaj: banda albastra
Durata: 3,5 - 4 ore
Complex Borsa - Fata Meselor - Puzdra - Saua Galaiului
Marcaj: punct albastru
Durata: 4,5 - 5 ore
Poiana Borsei - Valea Negoiescului - Puzdra - Saua Galaiului
Marcaj: triunghi albastru
Durata: 6 - 6,5 ore
Borsa - Iezerul Pietrosului - Varf Rebra
Marcaj: banda albastra
Durata: 6 - 8 ore
Saua Gargalau - Varful Galaiului - Varful Rebra - Varful Batrana - Pasul Setref
Marcaj: banda rosie
Durata: 14 - 16 ore
In Muntii Maramuresului:
Sesuri (Valea Bistritei - DN 18) - Valea Sesuri - Cabana Fantana Stanchi
Marcaj: punct albastru
Durata: 4 - 5 ore
Viseu-Borsa Complex = 32 km, auto, DN 18
Viseu-Borsa Complex-Pasul Prislop-Bistrita Aurie-Bucovina (manastiri) = 150 km, auto, DN 18 si cale
ferata = 130 km
Viseu-Borsa-Prislop-Sesuri-Bila-Anies-Sngeorz Bai (statiune) = 115 km, auto
Viseu-Dealul Moiseiului-Izvorul Albastru al Izei-Pestera Izei si retur, auto 13 km, 7 km drum
forestier, 5 km poteca
Viseu-Poiana Novat-Izvorul Cailor-Piciorul Gradului-Valea Fataciunii-Rotundu- Baia Borsa, 28 km
cale ferata, 9 km drum forestier, 2 km drum judetean auto
Viseu-Catarama-Gura Baii-Baia Borsa, 42 km cale ferata, 15 km auto, 4 km poteca
Viseu-Ivascoaia-Magura 2-Balasna-Baia Borsa, 43 km cale ferata, 12 km auto, 5 km poteca
Viseu-Poiana Novat-Ihoasa-Betigi-Dealul Moiseiului-Moisei, 23 km cale ferata, 2 km auto, 3 km
poteca, 7 km drum de caru