Neurostiinte sociale si afective.

Cartografierea cerebral

Prof. Dr. Cornelia Amalinei

Interrelatia estrogeni-oxitocina in
recunoasterea sociala
Recunoasterea sociala estrogen-dependenta: discriminare
potentiali M
Oxitocina + R + 2 arii cerebrale (hipotalamus+amigdala)
4 gene care codifica 2ER (Gena- 4 micronet)
ER-estrogen productia de estrogeni in nucleul
paraventricular hipotalamic
ER gena OTR in amigdala mediala (arie de
convergenta social relevanta; stimuli olfactivi)

Patologie
Autism: oxitocina
F autism: teoria masculinizarii cerebrale
(estrogenioxitocina)
Soareci knock-aut pentru Oxitocina
agresivitateterapie cu oxitocina

Mediul social si mecanisme comportamentale neuronale

Alegerea M de catre o F preferinta unei alte F

(mate copying)
Stimuli olfactivi individualigena OT:
Distinctie infectati-neinfectati
Recunoastere si evitare indivizi infectati
Raspuns de evitare si aversiune fata de indivizii afectati

Rozatoare: interes social al F in cazul markerilor

odoranti M-alta F
F OT-knockout: nu acorda credit preferintelor altei
F OT are rol pro-social (increderea la specia
umana)

Aspecte teritoriale:
(a) specii poligame: masculii au teritorii care se suprapun peste teritoriile mai multor femele.

(b) specii monogame care isi impart responsabilitatile de parinti la ambele sexe au teritorii mai
mici, izomorfe.

Volumul hipocampusului comparativ intre

specii monogame si poligame.

Harta Brodmann
Coloratia Nissl.

Cartografierea Cortexului
metode de Neuroanatomie
harti de proiectie: pattern wiring

harti citoarchitectonice:
structuri celulare/densitate
metode comportamentale/fiziologice

harti functionale
metode comportamentale:
frenologie studierea variaiilor morfologice

exterioare ale craniului ar furniza informaii asupra

respectivelor regiuni cerebrale i a funciilor
acestora (Franz Joseph Gall)

studiul leziunilor

Cortex pre-frontal
ventromedial
Selectia si inhibarea n
context social/emotional

Leziunile cortexului prefrontal

(anterior ariilor Brodman 6 i 8premotor i ocular) determin:
-modificri ale dispoziiei i
de personalitate
-pierderea inhibiiilor
-pierderea anxietii
-lipsa contientizrii durerii
-performane reduse
-indiferen, apatie
Greenstein B, Greenstein A, Color atlas of Neuroscience. Nuroanatomy and Neurophysiology,
Thieme, Stuttgart, New York, 2000.

Ipoteza markerilor somatici

Senzatiile somatice: senzatii corporale
placute/neplacute.
Memorii etichetate cu markeri somatici.

Sentimentele sunt asociate acestor amintiri.

Activarea unui obiectiv implica retragerea markerilor somatici
asociati actiunilor precedente legate de obiectivul respectiv.
Cresterea/inhibarea anumitor tipuri de reprezentari si a
actiunilor rezultante: feeling instinctiv.

Ratiuni ghidate emotional.

Tipuri de abordari n luarea deciziilor

Rolul cortexului prefrontal ventromedial

in medierea comportamentului
emotional/social

Pierderea abilitatii de a reprezenta valori asociate cu

diferite optiuni de raspuns.

Consecinta pierderii optiunilor multiple si valoarea

lor de satisfactie:
Comportament de colectionar
86 pacienti cu leziuni 13 colectionari
(leziuni ventromediale).

Anderson et al., Brain 2005

Regiuni neurale implicate n procesarea

emotiilor: sistemul limbic, mai ales amigdala.

VM
PFC

Leziuni umane asupra credibilitatii

Clasarea imaginilor faciale n termenii de cat de
ncredere pare persoana.

Trustworthiness
Rating
Approachability

Negative Faces Positive Faces

Negative Faces Positive Faces
2
2
1
1
0
0
-1
-1
-2
-2

Healthy
Healthy
Controls
Controls

Control: diviziunea stimulilor

de ncredere (pozitive)

lipsa ncrederii (negative).

BrainBrainDamaged
Damaged
Controls
Controls

Unilat.
Unilat.
Amyg.
Amyg.

Bilat. Amyg.
Bilat. Amyg.

Leziunile amigdaliene bilaterale determina deficiente

in experimentarea sentimentului de frica:
Happy Puppy Syndrome
Rating
Approachability
Trustworthiness

Negative Faces Positive Faces

Negative Faces Positive Faces
2
2
1
1
0
0
-1
-1
-2
-2

Healthy
Healthy
Controls
Controls

BrainBrainDamaged
Damaged
Controls
Controls

Unilat.
Unilat.
Amyg.
Amyg.

Bilat. Amyg.
Bilat. Amyg.

Amigdala esentiala pentru formarea memoriilor afective,

similar modalitatii n care hipocampusul contribuie la nvtare
?
Sau parte a unui sistem de stocaj ?

Pierderea selectiva a experimentarii fricii la pacientii cu

distrugeri amigdaliene bilaterale

Studii RMN ale afectivitatii:

Care arii sunt active cand vedem faciesuri

exprimand diverse emotii ?

Raspuns puternic al amigdalei la

faciesuri nfricosatoare.

Raspuns subliminal la fric la nivelul amigdalei

Stimulii- 17 ms
Experimental: Ochi nfricosatori/ fericiti

BOLD response (weight)

Control: regiuni opuse black/ white

Whalen et al., Science 2004

Joc morfic
Imagini generate de computer ale expresiilor
afective cu intensitate variabila.

Tristete
Furie

100%
150%

Dezgust
Dreapta anterior

Tristete
Temporal dreapta
Amigdala stg

Furie
Orbitofrontal
Cortex cingulat anterior

Distributia reprezentarii emotiilor

Directii curente n neurostiinte sociale si afective

1. Schimbarea localizarii:

Cum este modulat raspunsul emotional ntr-o regiune particular cerebral in functie de
context ?

Indirect: problema nu e a mea

Indirect

Direct: determina amenintari asupra sinelui

Direct

Amigdala si frica

Amigdala si frica: Cum este modulat semnalul?

Frica nvatata: C+ vs. CHormon: Oxitocina/ Placebo

Petrovic Dolan J Neurosci 2008

Contributiile specifice ale diferitelor regiuni cerebrale intr-un raspuns emotional?

Manifestari cerebrale in Durere: Caldura aplicata la nivelul mainii

Insula
Posterioara
Cortex
Somatosenzorial

HotNeutru

Cortex
Prefrontal

Cortex
cingulat
anterior

Ignorare

Directii curente in Neurostiinte sociale si afective

2. Studierea emotiilor complexe
Flirt
Jena (oxitocina!)
Admiratie

Emotii complexe: Excitarea sexuala

Erotic
Erotic
vs.
vs.
Fixatie Natura

Activarea in aria
mediala corticala si
subcorticala

Pierderea activarii
frontale

Neurobiologia Consumerismului

Sponsor: DaimlerChrysler Corp.

Striat Ventral: arie bogata in Dopamina activata in

studiile despre sex, alimentatie
Implicatii pentru intelegerea patologiei
abuz substante
comportament compulsiv

Analiza sistemului de recompense n conditii patologice:

1.

Dependenti de droguri: comparatie cu alti stimuli.

2.

Jucatori obsesivi: activarea redusa a striatului ventral dupa jocuri castigate.

Striat Ventral: regiune Dopaminica.
Consecinta terapiei cu L-Dopa?

Striat ventral

Control Jucatori

Reuter Buchel Nature Neuroscience 2005