MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA RELAII INTERNAIONALE,
TIINE POLITICE I ADMINISTRATIVE
CATEDRA RELAII INTERNAIONALE

ROSCA TATIANA

ECONOMIA REPUBLICII MOLDOVA LA ETAPA

ACTUALA
REFERAT

Conductor tiinific:

ROTARU Veronica,
doctor n politologie,lector

Autorul:

CHIINU, 2014

Cuprins:
I.
II.
III.
IV.
V.
VI.

Introducere
Abordari teoretice
Evolutia economiei Republicii Moldova
Economia Republicii Moldova la etapa actuala
Concluzii
Bibliografie

I.Introducere
Tranziia la economia de pia a Republicii Moldova a scos in vileag o serie de
probleme, acuitatea crora a reliefat tot mai mult criza economic i social:
degradarea economiei, nivelul nalt al inflaiei, deficitul bugetar, falimentarea
ntreprinderilor, creterea omajului etc.
Dup cum ne demonstreaz experiena unor ri economic dezvoltate, una
din posibilitile de soluionare a problemelor iscate este dezvoltarea ampl a
activitii antreprenoriale care actualmente este considerat drept un factor
primordial n dezvoltarea economiei de pia a republicii. Evident c n aceste
condiii subiectul principal devine antreprenorul. Anume el este persoana ce
activeaz n interesul ntreprinderii, a su personal, asumndu-i un anumit risc. El
este nevoit s cunoasc modul de exercitare a activitii de antreprenoriat,
mediul n care se desfoar aciunile practice, problemele cu care se poate
nfrunta n activitatea sa i ansele posibile pentru a le soluiona.
Agenii economici trebuie s iee n consideraie faptul c, activitatea
antreprenorial este supus aciunilor unui set de factori externi i interni.
Dintre factorii externi putem evidenia: consumatorii produselor i serviciilor
firmei; furnizorii; existena bunurilor substituibile; posibilitatea de intrare pe piaa
de produse ale firmei date; politica social economic a statului.
Printre factorii interni putem evidenia: managementul, strategia, finanele,
sistemul informaional, personalul, cultura, tehnologia, structura.
Tranziia schimb cardinal relaiile dintre ntreprindere i mediul su de
activitate. Principala component a mediului devine piaa, care mijlocete
legturile multiple ale ntreprinderii cu mediul su. Mecanismul pieei reprezint
pentru ntreprindere terenul de realizare a fluxului aprovizionare producie
desfacere. Realizarea obiectivelor ntreprinderii este n funcie de sporirea supleei,
adaptabilitii i flexibilitii ntreprinderii n raport cu mediul care n condiiile
economiei de pia se modific permanent.

Economia a cunoscut cteva faze succesive:

Economia antic: aceasta se baza pe o agricultur de subzisten.

Revoluia industrial, care a micorat rolul agriculturii de subzisten, schimbnd agricultura n

ultimele trei secole ntr-una bazat pe monoculturi i agricultur extensiv. Creterea economic
a avut loc cu precdere n minerit, construcii i industria manufacturier.

n economia modern a societii de consum un rol tot mai important l joac serviciile, finanele
i tehnologia.

n economia modern exist trei sectoare principale de activitate:

Sectorul primar, agricultura, implic extragerea i producerea de materii prime cum ar fi

crbunele, lemnul, fierul etc.

Sectorul secundar, industria, implic transformarea materiilor prime n bunuri.

Sectorul teriar, servicii, implic prestarea de servicii pentru consumatori sau companii, de
exemplu baby-sitting, cinematografele etc

Economia R. Moldova parcurge o lung i dificil etap de tranziie, n caret r e c e r e a d e l a

e c o n o m i a e t a t i s t , c e n t r a l i z a t s p r e e c o n o m i a d e p i a p r e s u p u n e cutarea
soluiei viabile, necesare atingerii obiectivelor scontate. Este o perioad propice unor
redefiniri, fundamentate pe legitile economiei de pia, ale teoriilor i practicilor economice din
diferite ri. Deci, fr nici o ndoial, ultima
perioad pn n prezent se caracterizeaz prin cele mai rapide i spectaculoase schimbrid i n
evoluia nu numai a rii noa stre, dar i a ntregii omeniri. n numai
ctevadecenii sa u n r e g i s t r a t m o d i f i c r i e s e n i a l e n p l a n t e h n i c , e c o n o m i c , s o c i a l , informai
onal, educaional, cultural i politic.Printre modificrile economice eseniale, din pcate
insuficient sesizate iluate n considerare, se nscrie plasarea ntreprinderilor mici i
mijlocii n primplanul dezvoltrii economice, transformarea lor n factorul economic cel maidinamic. Conform
statisticilor din rile dezvoltate UE, SUA i Japonia, cea maimare parte din PIB se produce n
cadrul firmelor mici i mijlocii, majoritatea foreide munc fiind ocupat n aceste firme, care
sunt unicele creatoare de noi locuri demunc n ultimii ani.

Cuvinte cheie:

prt ,necesitate,evolutie,economie mondiala,scopuri,mijloace,lipsa

Obiectivul acestui referat este acela de a analiza determinanii politicii de imixtiune a statului n
viaa economic i social, ncepnd cu o abordare teoretic, continund cu una descriptiv i finaliznd
cu una empiric,sa vedem evolutia economica a Republicii Moldova,problemele cu care se confrunta

aceasta si economia Moldovei la etapa actual. Studiul surprinde i implicaiile n termeni de politici
publice n contextul actual al crizei economice mondiale.

II.Abordari teoretice
Cand se cere o definitie a Economiei, profanii care au de-a face pentru prima data cu aceasta
materie obisnuiesc sa dea concepte care se refera la bani, la valoarea lucrurilor sau la bogatia
persoanelor, tarilor. Daca intrebam o persoana de pe strada ce opinie are despre problemele
economice, raspunsul sau se va referi cu siguranta la somaj, cresterea preturilor sau la situatia
Bursei. Campul de studiu conventional al Economiei contine efectiv toate problemele referitoare
la determinarea preturilor, cu analize ale activitatilor, ce implica costuri si care produc beneficii
masurabile in bani, la productia si distributia bunurilor si serviciilor pentru satisfacerea
necesitatilor umane.Dar banii nu sunt totul. De aceea este posibil sa se rezolve foarte multe
probleme economice, fara insa sa se utilizeze banii. A existat un timp in care fiintele umane
traiau fara bani. Mai recent, in 1976, guvernul cambodgian al Kmerilor Rosii a abolit toate
formele de bani si a mentinut in tara o economie demonetizata mai mult de trei ani. Rezultatele
au fost foarte negative cu scaderea grava a productiei si se calculeaza ca in campurile de munca
fortata au murit 3 milioane de persoane, dar in orice caz s-a demonstrat ca era posibila realizarea
acestui lucru.
Pe de alta parte, pretul multor lucruri nu este exprimat in unitati monetare; delincventul care este
inchis, de exemplu, isi plateste dauna societatii pe timpul incarcerarii. Aceeasi metoda, pentru
calcularea efectului asupra consumului de ulei de masline la o crestere a pretului sau, este

utilizata de asemeni de unii teoreticieni ai economiei dreptului, pentru a estima efectul, pe care lar avea o crestere a pedepselor asupra activitatii delincventilor.
Cu o fraza scurta, profesorul Lionnel Robbins a transformat intr-un lucru de scara gigantica
campul de studiu al economiei, cunoscuta sa definitie spune ca "Economia este o stiinta care
studiaza relatiile dintre scopuri si mijloace reduse, susceptibile de uzante alternative".
Obiectivele fiintelor umane sunt numeroase si in continua expansiune: pornesc de la satisfacerea
celor mai elementare necesitati biologice pana la cele mai elevate gusturi culturale sau spirituale.
Cum nerabdarea satisfacerii acestor necesitati este insatiabila, mijloacele pentru a le obtine timpul dedicat muncii, fabricile, minele sau puturile de petrol, de exemplu - sunt si vor fi mereu
insuficiente. Aceste mijloace pot fi dedicate producerii diferitelor bunuri si produsele sale pot fi
destinate diferitor persoane. Fiinta umana trebuie sa aleaga intre aceste foloase alternative, ia in
continuu decizii de acest tip. Criteriile pentru aceasta alegere, metodele pentru valorarea
diferitelor alternative si efectele deciziilor adoptate vor constitui obiectul cursului nostru.
Dar aceasta definitie a economiei este mult mai ampla, decat a dorit chiar propriul ei autor. Poate
include teme in care banii sau bogatia persoanelor si tarilor intervin numai intr-o forma indirecta
sau intr-un sens general. Sa vedem un exemplu. Echipele de fotbal sunt formate din 11 jucatori;
cand trebuie sa infrunte un adversar de temut, antrenorul doreste sa puna sapte sau opt jucatori in
atac si noua sau zece in aparare; la sfarsit: castiga; mijloacele: jucatorii, putini si polivalenti.
Sa vedem alt exemplu, o problema economica. Una din dorintele membrilor societatii noastre
este sa se termine, sau cel putin sa se reduca, furturile armate. Pentru ei pot fi utile urmatoarele
metode: munca politiei, judecatorii si functionarii inchisorilor, cladirile inchisorilor, etc., dar de
asemeni sunt folositori in masa mare si invatatorii, profesorii si scolile. Daca alocam fiecarui
somer in parte un grup de persoane - asistente sociale, psihologi, maistri - ce studiaza si cauta
solutii la problemele personale de incultura, lipsa motivarii si lipsa formarii profesionale, fara
indoiala ca problema delincventei se va reduce in mare parte sau inclusiv va dispare. Dar aceste
mijloace sunt reduse. Numarul politistilor, asistentelor sociale, profesorilor din tara este limitat.
Si trebuie sa se dedice de asemeni si altor lucruri. De aceea, trebuie sa se aleaga. Finantam
sistemul politie-penitenciare sau sistemul educativ?
Definitia Economiei a lui L. Robbins este foarte larga in ceea ce priveste numarul de teme
abordat, dar de asemeni este larga si in ceea ce priveste subiectele deciziilor economice. Lipsa
resurselor si necesitatea de a alege intre alternativele folosite este o problema comuna a tuturor
fiintelor umane. Astfel, s-au realizat studii asupra comportamentului furajer ale multor specii de

animale si s-a dovedit ca deciziile luate urmeaza aceleasi criterii prevazute de teoria economica
pentru oameni. Efortul destinat gasirii alimentelor sau distantele parcurse se pot deduce prin
intermediul unor formule matematice, aceleasi care descriu tendinta cheltuielilor si consumului
oamenilor. Fenomenele de specializare, competenta si echilibru ale sistemului nostru economic
pot fi de asemenea observate la animale. Exista concepte folosite de biologi si economisti, care
par sa fie destinate aceluiasi tip de fenomene: evolutia si progresul, mutatia si inovatia,
reciprocitatea si interschimbul.
M.T. Ghiselin, un biolog, este cel care a propus ca studiul efectelor lipsurilor intre toate fiintele
vii sa se numeasca Economie Naturala, rezervand expresia Economie Politica studiului
comportamentelor, care pentru a fi incadrate intr-o ordine juridica, apartin exclusiv fiintelor
umane.1

III.Evolutia economiei Republicii Moldova

Evoluia economiei Republicii Moldova poate fi caracterizat printr-un continuu proces de
reformare, ns din pcate unul defectuos, care a generat acumularea dezechilibrelor de ordin
structural i funcional. Astfel, dup 20 de ani de independen Republica Moldova la capitolul
performan economic se poate bucura de reuite modeste. Deficitul de reforme a agravat
problemele existente n toate sectoarele economiei naionale, grbind transformarea acestora n
constrngeri iminente pentru creterea economic. Noul Guvern, pare s fi contientizat
periculozitatea situaiei economice a Republicii Moldova. Programul de activitate a guvernului,
denot interesul sporit pentru domeniul economic din partea autoritilor publice. Pe de o parte,
componenta startegic a programului e relativ bine definit prin trasarea obiectivelor finale, care
urmeaz a fi atinse pe termen mediu, iar pe de alt parte, este descries detaliat instrumentariul pe
care-l va utiliza Guvernul n realizarea sarcinilor asumate. Trebuie de menionat c aciunile
cuprinse n program au un caracter general, care chiar dac reduc din valoarea documentului, nu
priveaz semnificativ calitatea acestuia. Totui, adevrata utilitate a acestui document poate fi
apreciat doar n cazul promovrii autentice a msurilor incluse n program, n caz contrar acesta
va rmne un produs steril al activitii intelectuale.
Ritmurile de cretere relativ bune din perioada pre-criz i din 2010 nu au dus la crearea unor
premise reale pentru asigurarea unei dezvoltri durabile. Pe de alt parte, analiza mai detailat a
creterii din primul deceniu al secolului XXI reliefeaz nu att aspectele favorabile dezvoltrii, ci
1

Becker, Gary S., Comportamentul uman. O abordare economica, Editura ALL Bucuresti, 1994,

denot existena unor dezchilibre. Actualul model de cretere unul bazat pe consum, finanat n
mare parte din remiteri, reprezint, mai degrab, o provocare pe termen lung, pentru economia
naional. Este improbabil ca creterea remiterilor, s poat fi meninut pe un termen lung.
Odat cu absorbia migranilor de ctre rile gazd i reuniunea peste hotare cu familiile sale,
volumul remiterilor direcionate spre Republica Moldova se va reduce mult.
Totui, pe termen mediu, Republica Moldova va rmne dependent de remiteri, iar creterea
economic va fi susinut de consum. Anii 2011-2012, probabil vor fi marcai de o revenire mai
serioas a ntregii economii globale dup criza mondial, pe acest fundal, Republica Moldova va
beneficia de un aflux sporit de valut, i n special remiteri. n contextul acestor tendine
economice pe termen mediu, se impune schimbarea modelului de funcionare a economiei
naionale. Sursele ce ar putea asigura dezvoltarea economic durabil rmn a fi investiiile i
exportul. n acelai timp remodelarea economiei naionale impune realizarea unor schimbri
structurale profunde.
O prim problem legat de modificarea structural a economiei naionale ine de reformarea
instituiilor. Republica Moldova are reuite modeste la capitolul crearea unui cadru instituional
solid, ce ar eficientiza creterea economic. Fiind o economie bazat pe utilizarea factorilor de
producie , rolul central n asigurarea competitivitii economiei naionale le revine la aa factori
ca: instituiile, mediul macroeconomic, infrastructura, sntatea i educaia primar.
n 2013, economia moldoveneasc a avut o evoluie relativ pozitiv, impulsionat n special de
sectorul agricol, care i-a revenit dup seceta devastatoare din 2012.
Dup destrmarea URSS i declararea independenei la 27 august 1991, Republica Moldova a
traversat o etap complex de tranziie la economia de pia, nfruntnd un declin economic de
proporii.
Criza economic a durat 10 ani (din 1990 i pn n 1999 inclusiv), perioad n care PIB s-a redus
practic de trei ori. ncepnd cu anul 2000 economia a nregistrat o oarecare stabilitate, normaliznduse volumul de producie, ce a influenat parial i reducerea srciei. n perioada 20002005 PIB, n
termeni reali, s-a majorat cu 43%. Ca urmare, rata srciei s-a redus cu 41,3%.
Republica Moldova continu s menin stabilitatea macroeconomic. n 2005 inflaia s-a redus de la
44% n 1999 pn la 10%, meninndu-se un curs de schimb relativ stabil al monedei naionale, iar
rezervele
valutare
s-au
majorat
semnificativ.
Creterea economic i mprumuturile externe prudente au permis reducerea ponderii datoriei publice
i datoriei publice garantate din PIB de la 79% n 2000 pn la 27% n 2005. Acest fapt s-a datorat
promovrii unei politici monetar-creditare adecvate n ambian cu o politic fiscal-bugetar rigid,
precum i implementrii reformelor fiscale, avnd drept scop perfecionarea sistemului de colectare a
impozitelor.
Produsul intern brut (1990 = 100%)

Dezvoltarea economic a rii n anul 2006 a fost influenat negativ de o serie de factori externi.
Printre acetia se numr condiiile climaterice nefavorabile, interdicia exportului anumitor bunuri n
Federaia Rus plus accesul limitat la alte piee de export, dublarea preurilor la resursele energetice,
importate din Rusia i majorarea considerabil a preurilor la resursele energetice pe pieele altor ri.
n consecin, s-a produs deteriorarea indicilor macroeconomici, s-a micorat rata de cretere a PIB,
s-a redus producia industrial i agricol, precum i exportul de bunuri, majorndu-se deficitul
balanei comerciale i balanei de pli. Cele ntmplate au cauzat o accelerare a proceselor
inflaioniste. Majorarea inflaiei are un caracter nemonetar i depinde de preurile la gaze, resurse
energetice
i
sporirea
cheltuielilor
de
producie
aferente.
Factorii externi n 2006 au creat dificulti n activitatea Guvernului, orientat spre realizarea sarcinilor
economice i sociale. Dificultile economice cu care s-a confruntat n 2006 Republica Moldova ar
putea avea un impact negativ asupra nivelului de trai al populaiei. De aceea, Guvernul i Banca
Naional snt gata s ntreprind aciuni neordinare de prevenire a ocurilor social-economice a rii.
Indicatorii de baz ai dezvoltrii social-economice a Republicii Moldova pentru perioada
2000 primul semestru al anului 2006

Indicatorii

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Rata de cretere a PIB, % fa de anul precedent 2,1

6,1

7,8

6,6

7,4

7,1

I semestru
2006
5,0

Ponderea populaiei aflate sub pragul absolut al

srciei, %

67,8 54,6 40,4 29,0 26,5 29,1 x

Rata omajului (conform BIM) %

8,5

Datoria extern total n raport cu PIB, %

133,9 113,5 109,6 97,7 73,1 68,4 x

Ritmul de cretere al preurilor de consum (la

sfritul anului), %

18,4 6,3

Rata medie de schimb, lei/dolari SUA

12,43 12,87 13,57 13,94 12,33 12,60 13,02

Balana contului curent n raport cu PIB, %

-7,6

Veniturile rezidenilor din munca peste hotare i

transferuri de peste hotare ale angajailor n
raport cu PIB, %

13,8 16,4 19,4 24,4 27,0 31,4 31,1

Ponderea TVA brute n industrie n PIB, %

16,3 18,7 17,3 17,6 17,1 17,0 15,2

Ponderea TVA brute n agricultur, economia

vnatului i silviculturii n PIB, %

25,4 22,4 21,1 18,3 17,5 14,2 7,5

Raportul pensiei lunare la salariul mediu lunar, % 21

7,3

-1,8

18

6,8
4,4
-1,2

21

7,9

8,1

7,3

6,41

15,7 12,5 10,0 7,4

-6,8

21

-2,0

21

-8,3

27

-14,3

26

IV. Economia Republicii Moldova la etapa actual

Republica Moldova se afla in perioada de tranzitie la economia de piata. Reformele promovate in
ultimii ani au determinat atingerea unor rezultate pozitive ca : crearea unei economii bisectoriale,
sectorul privat contribuind la etapa actuala cu mai mult de 70% la formarea PIB; liberalizarea
preturilor, crearea structurilor pentru functionarea pietei (banci comerciale, burse de valori, zone
economice libere, etc.).
Reformele economice in Moldova sunt sprijinite de organizatiile economico-financiare internationale.

Incepind cu anul 1992, cind Moldova a aderat la FMI, BM si BERD, ea a beneficiat de mai multe
investitii din partea structurilor financiar-bancare internationale si din partea unor state ca Romania,
Rusia, SUA, Germania, Japonia, si altele.
Republica Moldova este o tara agrar-industriala. Agricultura si Industria contribuie cu 37 % la formarea
Produsului Intern Brut, care in anul 2003 a fost de 10134 mln lei. In agricultura este antrenata 50,8 %
din populatia activa a tarii.
Industria este concentrata in special pe prelucrarea materiei prime agricole, in plus este reprezentata
de industria usoara, chimica, de prelucrare a lemnului, constructoare de masini si echipamente.
In Importul Republicii Moldova prevaleaza gazul natural, produsele petroliere, mijloacele de transport
si echipamentele.
Moldova importa cea mai mare parte a resurselor sale energetice. In prezent in republica are loc
procesul descentralizarii si privatizarii complexului energetic.
La momentul actual ponderea esentiala a numarului total al agentilor economici apartine:
sectorului privat 93,3%
intreprinderilor cu proprietate publica revenind 3,6%
iar celor cu participare a capitalului strain 2,7%
Evolutia principalilor indicatori macroeconomici pe parcursul ultimilor 5 ani se prezinta astfel:
1999

2000

2001

2002

2003

PIB nominal, milioane lei

12 321,6

15 980,0

19 019,0

22 040

27 292

PIB real, diferenta anuala in %

-3,4

1,9

6,1

5,7

3,9

Ponderea industriei in PIB,%

17

17,5

18

18,6

17,8

Ponderea agriculturii in PIB, %

24,9

24,5

22,7

21,0

19,3

Exportul (FOB), mil. USD

469,3

475,0

516,0

592,5

705,4

Importul (FOB), mil. USD

597,3

773,0

797,2

928,5

1 210,6

Rata medie de schimb (Lei/Dolari SUA)

8,32

11,62

12,39

13,08

13,88

Studiu de caz:

Conform The Global Competitiveness Report 2010-2011 , pentru

Republica Moldova, dintre aceti piloni, cea mai precar situaie se atest anume la capitolul
instituii. innd cont de deficienele persistente n aspect de competene, Guvernul trebuie s
pstreze reforma instituiilor publice drept prioritate a sa n materie de politici. La fel, trebuie de
menionat c succesul reformrii instituiilor publice este taratat ca unul dintre principalele
criteriu de apreciere al pregtirii rii pentru integrarea european.

Pe de alt parte, pentru impulsionarea activitii investiionale e nevoie de o ameliorare continu

a mediului de afaceri. n pofida eforturilor de reformare a cadrului de reglementare, poziia
Republicii Moldova n clasamentul Mediul de afaceri al Bncii Mondiale rmne a fi n
continuare mic comparativ cu vecinii si din Europa Central i de Est.. Comerul
transfrontalier, permisele de construcie, protecia investitorilor i accesul la credite au fost
identificate ca cele mai problematice aspecte cu care se confrunt agenii economici. Ca urmare a
reformelor structurale incomplete, producia industrial i exporturile Republicii Moldova sunt
dominate n continuare de produsele tradiionale, cu valoare adugat sczut, iar contul su
curent este cronic n deficit. Crearea unor condiii favorabile pentru activitatea mediului de
afaceri, trebuie s fie o prioritate major pentru activitatea Guvernului.
Un pas favorabil att pentru reformarea instituiilor, ct i pentru mbuntirea general a
mediului de afaceri este iniierea negocierilor privind semnarea Acordului de Liber Schimb
(ALS) aprofundat i comprehensiv cu Uniunea European (UE). Pe lng reducerea bilateral a
tarifelor vamale pentru asigurarea liberei circulaii a mrfurilor ntre Republica
1 Conform clasificrii n baza creia se realizezaz Rapoartele de competitivitate global
economiiele se mpart n 3 categorii: economii bazate pe utilizarea factorilor, economii bazate pe
eficiena utilzrii factorilor, economii bazate pe inovaii. n procesul dezvoltrii economiile
evolueaz de la faza economiei bazat pe utiliazrea factorilor de producie spre economia bazat
pe eficien, ca aapoi s ajung la nivelul economiei bazate pe inovaii.
2 Raportul este elaborat anual de Forumul Economic Mondial i evalueaz competitivitatea
economilor n dependen de 12 piloni: instituiile, infrastructura, mediul macroeconomic,
sntatea i educaia primar, Educaia teriar, eficiena pieii de bunuri, eficiena pieii muncii,
dezvoltarea pieii finaciare, nivelul tehnologiilor, mrimea pieii, gradul de sofisticare a mediului
de afaceri, inovaiile.
3 Conform raportului Doing Business 2011 Republica Moldova ocup poziia 90, fiind
devansat de Slovacia- locul 41, Ungaria locul 46, Bulgaria locul 41, Cehia locul 63 i
Polonia locul 70.Moldova i UE, acordul presupune i ajustarea standardelor naionale la cele
europene pe mai multe segmente, ca: cerinele fito-sanitare pentru mrfuri, servicii i investiii,
aspecte legate de concuren, achiziii publice, etc. Pe termen scurt, ALS prezint un risc pentru
anumite sectoare ale economiei, de exemplu, sectorul agro-alimentar, ns, pe termen lung,
efectele positive asociate ALS, privind necesitatea de a promova reforme structurale, vor prevala
asupra influenelor nefaste. La moment, Republica Moldova este slab pregtit pentru semnarea
unui astfel de acord, multe domenii nu ar putea face fa stringenilor i concurenei pe piaa

european. n acest sens, Republica Moldova, n cadrul negocierilor, ar trebui s insiste asupra
unei treceri graduale la un regim liberalizat de comer, ceea ce ar permite amortizarea posibilelor
efecte negative. De altfel, nici Uniunea European nu va cdea de acord s semneze un Acord de
Comer Liber aprofundat i comprehensiv pn nu vor fi efectuate reformele de bun guvernare
prevzute n Planul de aciuni privind implementarea recomandrilor Comisiei Europene pentru
instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat i Cuprinztor dintre Republica Moldova i UE.
Conform raportului Doing Business 2011 Republica Moldova ocup poziia 90, fiind
devansat de Slovacialocul 41, Ungaria locul 46, Bulgaria locul 41, Cehia locul 63 i Polonia locul 70.