Sunteți pe pagina 1din 29
‘Amul XXVI. FAMILIA 183 De-o fiar ori de-un dusman ; g-atunci cand pic chiar, Pagé drum margéritare cum vrei tu si mai adun? El ‘nal cinstea, fala, pe-al (erei sale-altar ! Lasieme, me di uitieei, nicmi mai cere ea sk seri, — Acum, te rog, asculta: Ia Curtea ta venirim Sant ca mérti: Sa ne-odihnim o clip’. $-apoi, mai audirdm, | Triste glasul ce respunde din sicriu! Ca ai tu in vechi pivniji un vin witat din Keim, Ploeget 11 apse 1690 Co-fi versa 'n singe vigta; gi astfel, noi dorim Gu tine cunogcinta facend, s4 facem anck smara. Sica cel vin pré falnie din pivnifé-ti adaned, Zemir (strigand.) Hei voi! Si se adued un vechiu uleior de Krim! (Lui Bogdan.) De bund cunogcinta acus 0 si ciocnim, Bogdan, ‘Teeariti un bun prieten, — gi vinu-fi de-o si fie Precum s'arata firen-fi, atunci, a ta domnie Si cade-a fi cintatd ca g-a lui Bacus-qeu! (Va ums) NN, A. Bogdan. Scrisore. Sorei mele Sofia Andronescu, (Ce nena sort, de mie taal ban sé * Dam mai seris v0 poesie? 0, driguti, gandel teu, Precum ved se tot alint’, mai se ‘ntdree inapoi, Dar, mai creyce viorele pe mormanul de ganoi? Pe ‘sub sfiatinate c6rde, ednd egita wre un vers Ce suai pote spune-un suflet cand ilusii rs'am gters5 Cénd eo judeeath rece, el, Himicul @ péiruns iin vrml incrdmi n'tze 68 so plangh de ajuns? Postifi cand siut de flacBri co remane din vuleani, Pe decep{ii end ti nomeri ce salege dai tei ani? (Norle-i vie{a eare pirlk pe iubire drept ealtu, ‘Tu, végut-al, vee odaté, maluri ruple Wun périu? Liniglite, — argintése undele-t abit murmur $i augul Hl inednt, Dulee ¢ al Jor susur« ne: pve, ca‘ ond, 2 po pnd cl a oi | $91 ‘mpletoged cuneni frumdse pentru mandre serbator. © dar cand infuriate gi magind sfaud, sosese Valuri ce afitins, dobérd tot ce ‘n eale intélnese, Dacte, fugi, to departéxa Infelegi c& pustit Ca gi fermul sti in lume sufletal ce a iubit? (Ob, am stat gi pan 2a urmit impietriti am estat, ‘i eu Gi, orf cu ori, eum s'au slins sau spulberat $i ilusit i eredinfa qeale mele visuri, Tot! Gis betrInk de durere, a ‘afeloge agi mai pot Scepticul, eu suilet rece ris-a pote de-al meu plans, id gi ew, ba vid cu lacrimi agi eid gindurile-am strins Ca siemi ick: Ryti eu minte! i, ce ‘n nesim{ize "nee ‘Tot cori nobil tot coi mare. Ber intregul lor avént Se euprinde in mancare, bere, bani intrun euvént!. .. Co sit seria ? Dinte's men pond curge-geum numai venin, Dragoste, Dumnedeire nu eunose, Agi me inchin Namai nepiistiret Srbe. Fericit-e cel nebun ; Istoria districtelor romanegei in Bana- | tul timisan. la si se pOti constata cu cortitudine istoria co- lonisirei romanilor in Banatul timigan, este de ‘Syostebuings a eadsco de~o parte pas eu pas “ne~ 7 Peesitaten si intentiunile recelelor "puso act in lu- | 6 crare, ér de alta parte folosinfa acestor drumuri pe teritorul acesta Este inse adevérat gi accea stare de Iucrui, ci ¢ obscuré documentarea faselor si evenemintelor ‘mi- nuitive a coloniilor transferate din t6t8 urbea romani pentru ck de-o parte nici éngii-si istoricii romani ita- lici, nici ensa-g poesia lor nu a lasat lucrari positive despre fasele coloniilor spedate a impopora un teren cu desevérgire despoporat — si cum s'a petrecut procesul reimpoporatiunei. Se vede e& scriitorii romani nu aflasera ritme gi frase periodice destul de pocni- tore pentru a descrie istorieul coloniilor romane aci in Dacia, A trebuit inse si fie, de nu alta, dar a tre- } buit ca Cesarii si senatul roman si porte in evident ‘un raciofinin asupra erogatelor sevérgile, cu nenume- ratele drumuri si castre militare. Inse ne lipsese d tele acestea din cari am puté erua multe cari ar do- ‘cumenté despre staren coloniilor. prime. Ne bucurim inse, c& gciinfa de adi, si tiuda birhafilor de specia~ tate istoried, ne {ae dilnic descoperiri din cari pu- tem si derivim tote acele tase peste cari a trebui sii trécd coloniile romane acl pe piméntul Daciei. | Este constatat, ca istoria unei familii abid 0 poti ure mari pan’ la 3, 6 genunche. Némarile se perd, se | descompun, se’algamisézi. Agi ¢ procesul gi cu’ po- porele ; unele mai molt, altele mai putin s’au alga- misat. Poporul roman, ea un popot de toleranti, a atras Ia sine mulfe némuri, chiar incepénd dela re- nagcerea lui, Colonigtii snc& mu mult se ved a se ocupa eu descrierea istoriei lor proprie. Un singur monument de pétra, i pe acésta nigto epitafii descifrabile, ne-a lisat numai o reminiscinfi a unei glorii care mai | bine si péri cu desevérsire, decat aceea si nu esiste inperpetu. Ne-a remas numele unui Marcu Papiriu prefectul Danubiului si Tibiseului; Ollie ‘Trog cura~ torul recelelor ; Publius Furius Saturninus propreto- rului Daciei. Au putut si fie puternici, omeni de 0 activitate rard, dar despre .actiunile lor numai niste | petri’ monumentale marturisese. Nu se pote tigidut, | ca s'a pus in combinare'o multime de dovedi ima- ginate despre procesul colonisirei romane, dar aces- team stint destal de vedite si positive, ca si nu p6td fi combitute. Singur co mai_avem, este singura povestire a énsu-si poporului; datinile sale, cultul divinititii pigane, cAntarile si modul de conservare némului propriu, Acestea traditiuni sant basa positivi. a némulai romanese. Este dovediti acea impregiurare, e colonisarea Daciei s'a ficut nu numai neintrerupt sub dominati nea romani, dar acésta a durat chiar gi sub deca- deni si cu mai multi desperare, de care emigrare colonial s’a alipit si_alte popore mai cu séma din llisie, cari colonit sirdine a trebuit mult s& straforme originalitatea némului gi nomenclatura teremului. De 184 FAMILIA aci se pote esplicd, cX in Binatul timigan intimpindim ‘© nomenclaturds lava.* Vitalitatea latina a amalgamisat popérele, dar cu nomenclatura s'a naturalisat tole- anja romana. Recelele cari au traversat Timigana denoti pan la probabilitale, c& aci s’a sevérsit o Vitalitate de gu- yernament estraordinar de care abia se mai pote con- stata aivea. $i tote acestea lucrdri gi institutiuni au avul menirea a finé in curent apérarea, comunicarea si inlesnirea traiului de o parte; ér de alta parte posibilitatea administratiunei, necesard fay cu mul- timea colonistilor adapostiti in menumératele castre, municipii, sate si predii, peste tot teremul Banatului timigan, “Pentra ef, ce alta trebuingi ar fi fost sf aibi recelele prelungite in sus gi eurmezigul terei ? Ce alta castrele de apérare? Décd act nu ar fi fost o mule fime de colonii, cari reclamau inlesnirea comunica- tiunei, si apérarea personalé ? Pentru dragul baltilor? Pentru degerturile ‘Timiganei ? Pentru codrii seculari ? Nu erd trebuinja ca Roma s& cheltue vistieria sa, si ‘xi tind in servitiu 0 armaté considerabila, ca act si fact dori esercitii militare cu ferele sélbatice? Este dar netigidait, cd Roma aci in Banatul timigan avea © proprictate impoporath gi provéduté cu tdte drep- turile si perogativile italice. Din acest, proces de colonisare in modal acesta desevérgit, multi istorici se véd_a deduce fat de noi romanii o imaginatie, ci noi descendeniii coloniilor romane, am fi trecut peste un proces de amalgamisare, care cw desevérgire ar fi alterat obérgfa ndstrd ita- lied. Dar acest proces nu numai cu noi sia sévergit, in modul acesta; s'a proces eu énsagi propria Italia ab originem; mai targiu eu Gali, eu Spanioli gi cu Germani ete, Sa Vedem acest proces de amalgamisare la némul ungurese. Restimpul de abié 1000 ani ce dovedeses ? Ore unde sdnt originalitatile maghiare? O statistick familiara ce ar dovedi ? Ce alta, dectt c& acest ném a absorbit pe Cumani, pe atari, mai tardiu pe Slo- vaci, Germani, pe Ovroi gi pré putini Romani. Acost mixtum compositum aisvea ar merité o nomenclaturi academicd, pri tima a némului amalgamisat pani la perirea obérsiei. 1 Charta geografica alui Conrad Peutingor? desem- nati dupa originalul tablei geografice a imparat. Al sandru Sever (222-235) ne pune in o perspectiva staroa curenté a Daciei cu tote colonisitile ei, Acésta charta, de gi nae procis gi nu posede esactitatea unei charte a timpulai nostra, inse ne servegce de o dovéda, cd imperiul roman ‘avea aci o colonisare pentra ‘care deseversise gi pusese in lucrare tote pu- terile ei. Aflim pe acésta chart& o multime de mu: cipii, eastre si posifii de o insémnatafe strategicd, cari au trebuit firesce si fi fost impoporate si ocupate de diferite nuanje de poporatie. Lipsese inse pe acésta chart posturile comunilor acelor colonii cari api fineau agricultorilor gi lucratorilor, cari au trebuit fi fost considerabild, si pe care colonisara a trebuit si se pund mare ingrigire, din priciné e& Dacia era un terom far brat lucrdtore, Charla lui Peutinger, — ea tote chartelo dia vechime, — se pote consi- dera, de o asemnare stratetigi, ca si Orbis-Pictus 1 Nestor afirmi, ef Dacii erau slavi, apoi cuceriti de ro- ‘mani s'au relras in Litvania, unde Iuard umele de Lech # Xenopol pag. 98. Teoria lui Rasler, *G, Tocieseu Dacia ante de Rom, care s'ar puté aleitui numirea nos- | Anul XXVI. ce figura sub porticul Iai August Din acésta ne pu- tom conchide, c& colonisarea Binatului timigan a trebuit sa fie'considerabila chiar la ptimii ani ai_ ocu- patiunei — pentru c&, ce necesitate era atunci de Universitatea. Utricalialilor ? de curatoriatul drumuri- lor? de gimnasiardi ? si apoi ce necesitate ar fi fost de procuratoral minelor gi de énsugi prefectul terito- rului? Se vede dar en certitudine, e& Dacia peste tot, dar cu deosebire, ci'Timigana a fost poporata cu t6te branchele gi specialitatile de meni lucratori, cari aveau trebuinfa de un guvernamént a pune in ordine recerinfele colonisirilor esondate aci din tot imperiul roman. Podul peste Dunire gi recéua artificiés’ in préj- ma si pe érmurile Danubiulai, a fost acea progitire ce s'a pus in calcul de a inlesni trecdtorea gi tra- versarea proiectatei colonisiri. De unde esundard gi cari lusese obergia lor, este cu anevoid a o devina ; pirerea mai universal a savantilor este, ed locul minecarei a fost poporatin din intreg imperiul, care era peste mésura poporate. Acésta poporatia italic’ a luat initiativa si ei a trebuit s& ise deie acest favor ca la un popor dominant, care in traversarea ei a luat cu sine gi alte némuri aflate in dramul ei ou dorul a se ferict pe teremul Daciei. Vadul de descalecare pe teritorul Daciei a tre- buit si fie podul Ini ‘Traian, la care abiteau drumu- rile Mesioi gi lliricului. Prima stajiune era Dubretis (Turnu Severin) provédat cu castra militar gi avea © asecuranta militara de prima calitate, de unde apoi se dispuneau coloniile dupa trebuinta si recerinta. Si observ pas cu pas, recelele din Banatul timigan, ca agi si ne intirim in credinta, cd teremul acesta a fost colonisat de romani ab antiquo, si ek Tomanii au ocupat in continua locuri'e ocupate de ei. Primul municipia co s'a_stationat Janga retiana inspre Timigana fost ‘Tierna (Cernensium colonia in Dacia a divo Traiano deducta iuris Italiei) Arora lui Ptolomeiu (Siationis Tsierna.)? Acésta statiune, pre cum 6 afirmi Mommsen, este Orgova (Rusava) de’adi langa | Cerna — despre care poporul banalic canta ata- tea balade framose gi enaréz4 minunile lui fon Tor- govan? traditii ce ne pun in contact cu divinitatea Toman gi cu dival Traian, Acestea povestiri nu s'au putut fin{a de o poporatii venita mai recent in Ti- migana, Nu s'au putut renagce in ‘Tracia si Balcani pentru ci poporatia traci a avut divinitate pe Gebo- leisis (Zamolxis.)* gi nu pe Zeus gi pe Hercule. Avésta statiune la Danubiv gi intre Carpatii Binatului, a trebuit si fi fost de mare considerare topograficd gi comercial, deo parte pontra ed aci era pasul de trecétére a coloniilor, ér de alta. parte comerciul ce se freeventa des cu pirtile Hiricului aci se vode a fi avut emporiul seu. Burdufarii (Utricla- Tiorum) cari posedean in Dacia colegiul in ondrea »Nemesis« (in honorem domus divinae Adrastiae Utri- clariorum®) anc dovedogce despre frecventarea co- merciului, gi eH acésia specialitate de ctatig a fost | cat se pote de desvoltat, pentru cd esistinfa proprie a nenuniératelor colonii o reclamau ; ér de alta parte teremul agricol si industria pusa in’ desvoltare a tre- buit si deie fiinja burdufarilor, ca aci la Tierna se desvélte un municipin de prima valére. Orgova ac- tuali edificata pe vechiul municipiu, din adanci bé- tranefe se vede agi fi plstrat insugirea naturala, care aci la malul Dundtii in faja Serbiei, duce gi ai un + Millendort Ober die Weltkarte dos Kaiser August. 1858, G Tosileseu, * Inseriptiune aflati in Media. + Veqi Baladele Ini At Marieneseu, + Gr Toeileseu Davin a. Rom. > Descoperit aces! monument la Micaza. 186 comerciu destul de frecventat de gi a fost cleat de t6tH suflarea dugmandsti!,? Dela Cernensium’ ‘refiaua banatica a traversat la Medias (Meadia,) Nomenclatura acestui municipiu este pré variatd, esplicdrile stint diverse. Ad mediam, Meditas, Meu-dia Baile higienice cunoscute gi frec- ventate de aristocratia, sulerinda, se vede ci a creat nomenclatura Mea Dia, care numire o plstréz’ si adi poporatiunea romana de acolo. Monumentele alate act, mare parte la ocupatiunea austriaed transferate Ia Viena — dovedesc, c& acestea bai inchinate dietitii Herculane, au fost sub o duraté lung de ani cerce tate de elita romani postata act in ‘Timigana. Momm- sen, (riselini descifréza acestea inscriptiuni_ monu- | mentale si vedem intrénsele memoria gloridsi a co- lonigtilor, a ciror viéfa s'a petrecut Ia noi. Stafiunea Pretorio nu a putut fi de insemnaitate, probabil a putut fi un castra militar, Unii istorici, 0 pun la Trugova si la Damasina de aqi, — Ukert'la | Cornea séu la Teregova.t ‘Ad-Pannonios aprope de Teregova, dar de pe charta Peutigeriand este o distanyi destul de mare dola Pretorio, ea sk dubitim posifia statiunei la ‘Te- regova, Ukert afirmi a fi la Fenes, gi Mammert Ja | ‘Temes. Gaga (Gaganis) Ja Raven, Gazana D, Tocilescu dice, c& acesta statiune ar fi identicd eu Zeugma lui Ptolomein si se alli aprope de Slatina langa podul Ti- migului, ér Urkert o stafionéz la Tova lagi mun- tole mic.® Act se referd pétra aflata a Szony in Un- garia cu urmitorea inscriptie: M. AVR. ANTON JANO. DEX CIVITATE ZEVCMA QVI_ VIXIT ANN | XXV. EL{OD0. RVS F. PATRI, DUL FC. | Maschianis adi Muncelul mic (Turnul lui Ovid.)® ‘Tibisco, Pe charta. Peutingeracésta statiune | ocure pe doue linii, Una intre sta: Maschianis gi intre Agnanis, pe care unio sustin In incurgerea | Histeei in ‘Vimig aprope de Cavaran si Caransebes’ Un alt Tibisco ocure ca statiune finala dela Vinima- ) tio Ia Tibiseo. Eu sant de pirere, c& acest Tibisc e acela pe care Strabo si Ptolomei si pe afirmarea lor | si Griselini, il puno In debordarea Muregului_in ‘isa | Décd se pote da credémént acestor istorici cd: Dacia | In apus era mirginitd de riul ‘Tibiscus si desparte pe | lasigi-Metenati de daci, la miédi-nopte Carpatii cursul superior a Dnistrului, la résirit Hierarsus (Si retul) pan’ la vérsarea lui in DanubivS Décd otarul Daciei la apus este riul ‘libiscus; atanei eum devine a erede ci rinl Timigului sa numit Tibiscus? care curge prin mijlocul Banatului si debordézi in Du- | niire la Panciova? $i cum devine mai tirdiu, ciTisa | © numiti Tibiscas? Prosupunem c& acésta mistificare | de numiri s'a putut face atunci, cand limitele aces- tor riuri cu esundirile lor neinfrénate, nu s'a putut distinge pe deplin.?, * Artemidorwm Apoloni_ magiser_collegi ovis Cerneni Represnitadivintaten focnlt a Compl, Toclsou = eligonum (Orgova) ‘Tievnenste Aci In 1800 sipindas am canal ¢''Goncoporil mat multe areoiageromane et eae 2 sat 3 boreane de Tut gl monste. de pe. timput imps Gore dian. ‘ Be Bip mee 2 Valerius Felix miles coh IV. Stationis Tsernensis, Acésta | insrghune alsa x Mehdi. se'vede a feud pe inp cult: It Rogue Davbatoy In 457" Ge doveegee ck | 2'Eetna eet safe ibaa er drop falc, Vedi G. Toclescu pag. 41. * Nom «Idem + Actin apropere oa aft opr mys ib. Tooeses) 6, Tocileseu. \ > Bohm. Ist. Bina | wBeaty Frigyes Hist, Bana i sa inseripfia. ORDO AMILIA | Hiadrian, Antonii, M. 1. Philippus, Anul XXVI. Acest municipiu pe timpul impératoralui Galicu, Ja intrevenirea sotiei lui Cornelia Salomina, a primit drepturi municipali, pentru cari cetitianii ‘Vibiscului i-a ficut monumental : Corneliae Salominae Augustae Conjugi Galieni Augusti Caesaris nostri Ordo Muni is + Numini majestatisque ejus. Aga dara e netemeinicd afirmarea lui Sextus Rutu Dacia Gallieno imperatore omissa est. Pentru ci aflam pe la anul 268 cetijenii Tibiscului arddicand mo- numente de devotafiune, Vestler si Grisollini nu fara temeiu afirma ci tatiunea Mea-Dia s'a mumit Ad-Aquas séu Aquisa. Acésta presupunere are destuli basi ca si-i se dei credémént; pentra ci geim din pracsa romana, of ei ‘nu intrebuinfau nomenclatura Aga? la statiunile di pregiurimea rfarilor séu apelor bal ci numirile de aqua se distribuiau In statiuni postate in apro- pierea apelor termale. Agusgranum Aquincum (Buda), Aquae Sextae (Francia) Aquae-Volaterranae (Italia) Fontes-Mattiaci séu Aquae Mattiacae (Wiesbaden) ete. ete, Prin secl. XIII aci la Mea-Dia aflir 0 monis- tire inchinati S. Nicodin al Tismanei, care purtit nu- mele »Voditia.s E probabil, c& aci s'a fiintat un lo- cag de retragere pe ruinile vechiului municipiu pus in Twink de barbarism, unde pe timpul lui lustinian era fondat un episcopat. La 535 imp, Justinian in Novela XI. face amintire, ca fondat la Aquisa un episcopat, care predomina peste Dacia ripensi.? Eson- darea slavinilor a slavisat pe cum se vede tote no- menclaturile romane. Pe charta Peutinger statiunea Ad aquas, este afari de linia rejelei, prin care carchtografal ar fi voit a documenta, ck aci este un, loc de mare i stmpiitala ad, higienic; unde eseurge Iumea romana a e¢ rensindiosi, Pe petrele votive allim pe cele mai principale familii romane de pe timpul lui ‘Traian, raian Decius, Be repnius Etruscus, Hostilianus, Gallus, Volusianus, Ae- milianus gi Gallienus cam pani la 267 an, Che.t Ce Grozescu. Nenteles. {Ce in sufletal meu stint; 1? Nenjolos de aime ‘a lume 4 Be acest rotund pimént Ge n'ag da si-1 infelégi © Bint ce ador $i si-mi spun ei-i sont dragi, Fericits ca si mor! Elena Lupan, * Acest monument s'a allat 1a Foeni in eomit, Torontal ral aflat 91 s8reo!age romane, — Vedi aragi Ist. To- * Novola XI. Tastinian, pe sama atehiepiscopului Cate- Hian Inte aitele dice? ‘pe lang’ elsta nol dorim ca gi epis- copol eparchiei Aquira (apele Vodilia) are. se afta in Dacia hipensd ee aléme de Sanjenia vostra, gin vitor episcopul ‘vised Fa nu fle eupus eplscopult Mediveranel oropall Te sith Episcopal Aiur! trebun st aiba.putere peste to in luni oraglat cesta, gt peste beret ete. A. Layeu, Pertodal intunecat fn iat Nom * 1a 1796 generlal Hamilton ocupiod dela. ture locuite avatice, a transfert cle maliumése” pets votive la Viena tart ae jot vets in condoral biblolecet imperial, * Momsen. Anul XXVI. Istoria districtelor romanesci in Bana~ tul timigan. IL alt rejea de froeventare a fost dela Vinimatio ‘Alia Tibisco, Acésta, dupa ce a trecut Danubiul In (Castolaci) in spre Lederata (Rama), malal stang al Danubiuluit Cnii istorici numese acésta statiune : Ad Pontes. Arcidava (Veryotul) unde gi pani adi se desco- per raine, cari dau’ dovédi de un municipin comer- cial. Unit scrietori dau cu socotéla, ec aci la Verset ar fifost un port maritin, péte ai apelor maritime ce 50 formaseré in pirtilé de jos ale Binatului prin esundatiunile riurilor cari in anticitate ma-gi avuserd delimitarea lor regulati, Scim c& Traian a regulat eataractele Dundrei si prin acésta a facut sii se curgi incatva apele din Banat. Biltile dela Alibunar gi ale Torontalului, cari se rogulaserd mai targiu, ne pot da imagine, c& ce a putut si fie aci sub domnirea ro- mana, Centum Putea, dupa Tocilescu Stamora séa Bu- tinul, loe plin do izvore. Berzovia, aprope de rlul Berzava, unde adi se alli comana romana Jidovin, Aci s'au’ aflatruinele unui castru de mare valére militar. De cari popore S'a pus in ruin acest castru, nu se scie; alata se cundsce, cd a fost incendiat,’ si cd LEG. XIIL. era faci postaté. S'a desgropat tn’ legionar care avea probabil lenta_de vittute militar pe o moneti de argili eu inscriptiunea »>FORTES.< S'a mai aflat act tun aphrodit jucdtor, petri cu leg. 13, chei dela usi in forma cheilor tarinegci romane folosite si pani adi. Probabil c& in pirtile acestea poporatiunea colouiald «« fost compacta; pentru cd in partie acestea era in desvoltare si minele aurare. La Sasea i Moldova (Aurania Romano Dacia) minele erau cunoscute gi puse in Iuerare.® Castral Berzovia probabil ci In G87 d. Chr. po timpul ocupatiunei bulgare s'a devastat cu desevér- sire; dar a putut suferi mult gi dela Gofi, cari pre- cum afirma ist. Malchus Hist. Bisant. Gotii in Tracia si in pirtile ocupate de ei, au nimicit pe toti agricul- tori si la meni cu trisuri le-a taint manile. Dela Berzovia drumul a luat directiunea ta Atiais* Ezerisul de agi langé Bogoniciu, apoi la Caput Bubali, pe care Traian l'a fost edificat ‘sub durata ge- derei sale in Dacia (Sineai), de act drumul a traver- sat Ia Tibisco, evinimato (= a traversal Ia Apo aprope de riul Caras pe | a, Dup& charta geografick din Colmar, acestea ar fi si fie statiunile principale notate de romani, co probabil s'a comandat a se face gi pune po porticul ‘yre-unui castel imperial, Tnse pracsa, descoperitile dilnice ne dau vedit proba, ci rejelele si statiunile municipali au fost mai multe decat se afl pe acésta chart romana. "4G, Tociloseu, Hist. D. a. Rom. * Aprope de Bogga la Goltieni pe un vert de munte s'a Aescoperit un allar, care se presupune & fost dacic. In giurul Ini s'@ aflat 0 mulfime de enlti a porcilor sacrifiali pe acest altar in on6rea divinititi Zabasius. Acestei divinitat se jertit capre, veri, ciute gi ied. Sabatius Tauromoffos se mai namia i Dicnisos ew céene de’ taut. ° G, Tocileseu. Aziz in limba sitised insemndéel_Vités Numele deulut syriac Azizus, al elruia eult se pare 4 fi vent tn Dacia ‘odath cu coloniiley dupa cum ‘probeat monumentele aci aflate: Deus Azizus bonus puer Phosphorus. (Corp. Taser, Tat) FAMILIA 197 In charta guver. Claudium Mercy! Inaté cu ocupa- rea gi delimitarea Banatului la (1723—1725) aflam patra drumari romane in parle apusene ale Bina- talui timigan : a dela Mures in spre Lipova, Stamora, Ver- scher, Gaitasol. Ia dela Mureg inspre Aliog, Timig6ra (Zaro- bara) Voitec, Fattina, Ill-a Detta, Partog pan la Berzovia. 1V-a Aradul nou ia Jadani, Murani si probabil a traversat in préjma Murégului pan la Cenad séu Murogiana, Din acestea putem constata, ek Binatul timigan a lost colonisat si arédicat lao stare cultural ca ori care provincia italica, de unde nu s’a_putut sterge romanisinul cu 0 strigare de corn al unui legionar, — séu la pottele Ini Aurelian de a infiinta in drépta Du- narei o alt patrie, — ca acéeta masi de popora- fiune si-gi pariséscd institufiuni de fries dusmanului. Atunci Roma de ce nua deseiilecat sub Hanibal, sub Atila, sub Longobardi si la alte impregiurari grele? Acésta nu a fost natura romanilor si fugi cu desagii in spate de frica inamicilor lor, Aurelian ar fi fost un beliduce reu, un politic slab, ca singue s& facd un desasteu ca atare : si fagi eu 0 poporagia aci naturalisata improfesionati gi si-o pun’ in pribe- gire pe muntii Balcanilor. Pentru acésta fapti de si- gur poporul rominese nu lar fi perpetuat in colin dele sale. §i nici istoria nu Par fi numit: Renfiin torul lumei, Nu se pote presupune, ek Aurelian si fi plecat din pirtile acestea, precum nu a mai plecat heliduce in lume intre plansetele gi tipetsle copiilor de diferite etiti, Ca si se afirme acésta, trebue si ai fantasie ala Vorne, ca si dai fiinta la imposibilitaqi. Aurelian a putut si-si retragé. legiunile, a putut duce cu sine aristocratia gi_pe cei avufi, inse poporul a remas, precum il gi afliin pururea aci. Istoria _pro- prie ni este martori, Nu se pate nega, ea sub nav: lirea popdrelor barbare despre romanil Kisati act pu- {ind istorie se face, Primejdiile si actiunile barbare deveniré la ordinea istorisirei, in atari improgiurari grele cAnd gciinfa abia tsi mai avea edpaiei, séu déci s'a gi seris, de ce interes mai eid si se scrie, de nigte colonii remase act puse in prigonire si ascunse in’ antea dugmanilor ? Cine face istorie despre un po- por ascuns la munte gi retras In codra — séu dat in Ciobinie ? Acésta prigonire, de o durati de sectii, ce a putut s& prefact din coloniile romane ? Un an de suterinfa ¢ mult pentra un popor subjugat, dar vé- cari de barbarism, ce a putut si faci cu un popor lsat act far arme, fara aristocratic, fara cultura gi conducator — rapt'cu desevérsire de trupina nému- Ini seu; a trobuit vécuri si agtepte ca si se renascd de nou, a fost necessar si se opintésci ca si ren- fiinfeze’ pe genii aceia, de cari avea trebuinti ca si mai facd istorie, Isoria nu o face ciobanul, nici (éra- nul, istoria o face elita gi cultura némului Cu retragerea legiunilor romane din Banat (265) poporal colonial remas aci nu a mai putut si con- tinue ideia de stat, In care se rivoid; a rémas cu propiul seu instinct, conservand individualitatea, limba si nationalitatea ag4 precum a dictat-o ambitiunea gi Feminiscinfele trecutului glorios. Apoi a trebuit sa urmeze o eri Iungk de obscuritate istoried pani eand a putut reculege incatva perderile de genti, cari de nou si faci ea acestea colonii si se pun’ in actiuni + Der Temeser Banat Abgetheilt in Seino District aut ge - nomen und aufgemessen aufh3hen Bofel ihrer Hoch furslichen Darehlaut des Printzen Bugenii von Savoyen. thre Rom. Kays und Rath. May. Gen. Leutenanten unter der guvernament sei. dos Herron. Gr. Feldmarchallen Gr. Claudi von Merey Thre i, Mayestet. — (Srentkléray) 1 Hoch. 198 Anul XXVI. istorice. Apoi mai trebue s& cundgcem gi acel ade- | gi apoi se mai bucura de o avere immensd. Princi- vér, ek colonisirile nu se fac de o mass compacta | pele Actum in modul acesta desteptase o temere in din’ locuitorii unei (Gri; ci acelea se fac de regula | reg. Stefan, — se péte ed si alianja cu faral bulgi- din nigte elemente decdgute materialmente, nu din | rese descoperita de generalul Cenadiu, aduse in te- meni’ cu stiri si inteligent& superioré. Horatiu nu a | meritate pe Stefan, de rupse cu aliatul seu, si pe emigrat in Dacia si cante odele Iuj, nici Luculus s& | acesta pe (@rmurile Nagenzului il atiea, dar act ar- faci minuni cu bogatia iui ; ei meni cari igi ciutau | mata trimisk sub conducerea lui Cenadiu fu batuta, © esistin{i mai bund pe degerturile Daciei. Acestia | gi Actum devine biruitor — gi décd acesta fyi cu- rémasi_aci nu puturé sk continue actiuni de cuce- nogcea fortele si nu fiicea un’ dormitaj pécitos, mu rire, nici a se impotrivi invasiunilor barbare ; ci avu- | devinia biruit si nu-si perdea nici propria lui vieta, seserd trebuinli de pace in timpuri mai bune, ca din | nici vitlorul {8rei si poporului banatic, nu-l punea in elementele poliglote si unifice 0 idee italica si apoi unde 5, FAMILIA si se regenereze, Ore America nn a treeut peste acest | proces pana si se aleituésed in flinta de agi? Acest proces de desvoltare a durat mai pani’ la. venirea Maghiarilor, cand acésta navilire neagteptata i-a aflat | in orecare organism nafional si incepurd a face tiuni de apérare. Istoria (Anonimul) constati, ch ro- manii biniteni pe acelea limpuri avusesord aristo- ratia lor si un principe ereditar. Las ci si pana act a trebuil bindenii si fi avénd una stare politica. biserieésed nafionali, despre care fiinti istoriacon- limporani nu ne di destule dovedi;" dar se deseo. per dilnic supositiuni, ari testézi eu certitudine, cf Tomanii din Banat aw avut 0. continuitate ‘stork bisericesci, Cronicaral rus Nestor, care serise pe In 1100, si | care fir a avé orecare interes de noi romani, a- | firma ct: »Ungurii viniseri din. partea resaritalui | (Ateleuz), tecuri peste mun{ii cei unguresci si ince- puri a se resboi cu Valuchii'si cu Slavii eari locuiau colo, clici mai nainte slavii (ineau acésta térk gi Va- lachii venira ao euceri. poi Ungurii supusera pe Valuchi 3i mostenira {éra in mijlocul pe cari ti st- pusese. Din acest timp (éra Iva numele de Ungaria. (Cap X) apoi dice Nestor, ch Valachii, lovind pe slavii dela Dunare gi agegandu-se printre ei le ficura silnicie gi-i siird pe slavi a emigta, parte din ei se | ‘agoqara pe Vistula gi luard numele de Lechi? | Cundgcem si cele qise de Anonimal B. R. No- tar, care enaréra, c& ungurii la venirea lor in Timi- | sana, atacgra po prineipele Claudiu in préjma ‘Timi- | | gului si Acesta dup 0 lupta de resisting fu pus in retragere. Dupf acésta bitalie prince, Claudiu s'a adipostit in cotates Cubmului retras a pactat ¢ i ei, Dela acésta i Stefan reg. Ung. acésta alianjai se vede a fi fost res- poetati, pontra cd intre acestea déue popére nu se | vede afi mai fost vre-o actiune dugmindsa; ba de | alta parte vedem ck nepotal lui Claud, principee | Actum, s'a fost int&rit. si organisat militixesce atat de malt, eat stimnise banueli la curiea regal a Tui Ste- | fan, Vrineipele Actum cu residinta in Muregana (Ce- | nad) posedea o armata si aristocragia considorabil, | | (Contra Margum.) Aci a remas in alianté cu j i pe _timpul lui Santul * Xenopol.. In, poemul german Nichelungen se jisegce pomenifi Valachit prinire popdrcle cari venita si flicitese pe Alita cu prilegiul eisatoriet sale cu Grimhilda. Cantal al 22-1ea | vorhegee de et | Wom Reuzen und von Kriechen reit da viel maner man | Polauen und Viaehen den sah man ebene gan Ir plert und ros die quota da ‘si mit. Rrellen riten Swaz si site habeten der wart vil Wenee ihl vermiten Der heriog! Kumune "wier’ Vidchon at Mit siebeniudert mancn hom et sur al gerant Sam die Wilden vogele si sah man i warn. ete. ete ‘Avest poor. s'a niseut in see. XIE. 1100). Yas. Kcolaimare (Torontal) a aflat nig boreane do valére, agi proprielatea casei imp. din Viena. Pe'una din aces- tea boreane se pite deseied numele a dot prineipi-cu namele Vatavul gt allul Bonita O- nomenclaturd roman deo valore istoried ce 4A sk presupmmem istoria romana pe fimpul Ha: | aillor Nestor trad, de Schidssler. HIE p. 107, Vegi Xenopol. | primejdie. Cenadul (Muregana) fa ocupat, . Stefan da a se straforma tote dup’ calapodul seu. Anonimul afiema, cA aci in Muregana era o multime de monastiri de ritul grecese, pe cari le prefacurd de rita Jatin, » Romani biruiti. furé necesitati a list acest te- rem de a-s a Timiganei — unde dan finja sub: conducerea banilor, dela cari si féra s'a numit Banatul timigan, V. Grozeseu. Petreceti-ve voi in pace 2 SZ tavorii ai mamel rte; 7° mine durerilo me poste Tn 18 rremea, cum le place De vise mi sedrbita firea, Te-am cunoseut gi gcli, ce sont: Pugderit spulberate 'n vent, — In lume m’afly fericivea, Mau bine pate-a fi atunci, (Cdad coporit de hnuma rece Eternal somn me va petrece — Perit odati, erude munei! Pii favorifi ai mamei sérle, A véstre limpeqi bucurli In mine-s nigte melodii ‘Tanguitdre ca de morte. {$i ori ce avd, care stor Feerie dinaintea mea, Aud ducénd un plans eu ea, Véd Iacrime cum se strecér’, Odscur de tot e-acest pliméat Sk inedeiti-a lui urx0la ; De-aceea nu fin socolsli, Oricine-am fost, voi fi, séu sant ‘Atom uitixli pradi dat, bu sére vecinie hucitor: ‘cu c'am £8 mor, geiu Cam si mor, Yom fi egali eu tof odat In Lt veemea, cum le place, Pe mani durerile me porte, Fi favoriti ai mamei sorte, Petrecetive voi in pace! Nicolae Musca. 210 FAMILIA Anul XXVI. bun& parte a emofiunii ce simtim citind acest mar- siritar de pootica plismuire, isvoregce deadreptal din >fagurul de micree in care e intrapati acésla ided. Prin urmare, cu cat traduccrea se apropie pe | langi corecta reproductiune a idefi si de cdntecul ritmului gi de farmecul limbii, cu alat este mai cre- | dinci6si. Negresit, o traductiune pote fi credinciési in detrimental frumusetii. ‘Traductiunile domnului Franken inse stint nu- numai credinciése, ei si frumése. De pild& »Manistirea Argesulue: Sufi Démne-un vent, Herr, lass Stirme stusen, Sullicl pe pimént, Durch die Welt hinbrausen, Bragii sici despaie, Dass die Tannen sitter Paltinit sk ‘ndgie, Und Platanen splitern, Muni si restérne, Berge sich gar schwingen Mindra si-mi intérne, Und die Theure zwingen Sa mi-o ‘ntétne 'neale, Dass vom Thal hehende S'o duc de vale. etc. "Heim den Scbritt sie wende Forte adese-ori intélnim pir{i atat de bine tra- duse, incat intree chiar originalul, de esomplu: Mandre ciobinag Du, mein Hirte bieder, Din tluer doinag inger sisser Lieder. sé Fost-ai lele cind ai fost, ~ Warst der schmucksten Madchen eines, Bist oun strompf und dumm: wie keines De si traducdtorul nu ne pote redé nofiunea coo legiin noi de o slelee scand a foste pe vremea ei si intre cea de acum, dar el pe de alti parte (prin réndul al doilea) desemnéza mai caracteristie prosai- cul >iucru, proste al originalului, ‘Traduetiunile sant ingolite’ de insemntni gi es plicaii forte bune, ‘Autorul nu iace paradi de eruditie cu grozive- | nii de citatiuni, numiri si cu alle incuredturi pedante. Esplicatiile ce le di, cuprind tot ce un cititor trebue sa gcle, ca si pot gusta frumusetile ce citegce. Un hier, de altcum secundar, aned ne atinge simpatic, autorul adica prefer. a reproduce nomen- clatura romanése& cu ortogratia ei proprio, ér nu cu | infumurale, athipedante si proste sisteme foleloriste, ca si cand ar avé de a face cu o limba alricand, | Dupi ce ai citit aceste doue publicatiuni, pri- | megei_convingerea, ck Romani au castigat un nou interpret, interpret’ escelent, un comentator cu pri- copere gi mai presus de tote un bun prietin, | Chiar la acest loc, finem a mulfumi autorului | pentru bunele servicii ce le-a adus literaturii si né- | mului romanese, Dar acum esti lucru prost! Aurel C, Popovicl. ina~ Istoria districtelor romanesci tul timisan. Iv. lela desastrul dela Muresana ce situatie a luat | fiinatul timigan, gi enre a fost si romas staren | Siestomanilor, nu se pote cu certitudine candgce ¢ AAS probabil e& armata si poporatiunea romani. in urmarea neforicitel batili, nua remas sub’ sta- 3 panirea Ini Cenadiu, ci acésta mare partes retras'a face parte cu locuitorii adapostifi in pitile | Iinatului oriental, Act apoi sa desvoltat de nou idea do siat, po care si aovon mai targiu 0 vedem des voltandu-so, adapostita pururea sub tulola privilegilor | regilor maghiari, Esto mirare, ci acésla poporafid r mana a desvoltat t6te puterile sale militare — numai si singur numai pentru apérarca gi sus rilor sale romane. Din care conchi niile remase act, ideia nafionala si ambitiunes gloriei strabune a trebuit si fi fost in prospata memorie si desyoltati, Privilegiile dobandite dela regii maghian, ne spun vedit, ci districtele romane bina{ene, singur pentru nationalitate gi patrie sau luptat. Un popor care e zelos pan’ Ia desperare do nafionalitatea sa, nu a putut si fie un popor parvenit gi pribegit in secl. XIV. Pe la 1094 aflim, e& in districtul Severinului eré Ban unul cu numele Antoniu, care isi deducea descondenta familiard din familia Curiatilor:' din care deducem, ci la venirea Ungurilor se allan districte cu fruntasi de obérsie romana, ned din vechile colonii lice, Nu se pote tigidui, c& locuitorii Severinalui fa Olteniei si pani adi posed cea mai espressiva fisionomid romani, si pot fi cele mai neamalgmisate colonii remase in Banatul timigan, Nomonclatura Banatului timigan gi a Binatului Olteniei (Romania miei) se constata a posedé acelay ‘recut istoric, aceleag colonii inrudite si pururea una si aceea stare de eveneminte, nu inse precum afitma Pesty, ec numirea de Banat A par(ilor timigane nu ar avé basi istoried, si ca acésta a devenit in us numai Ja ocuparea austriacd, cand s'a adus in combinafiune botezul piméntului ocupat, mistificand adevérata is- torie cu negciinfa nemfésci. O identitate de afaceri intre acestea Banate o aflim in propria lor istorie, de descalecare, aceleag moumente, acele monete, ace- leas familii ginume proprii si pana adi. $i are dreptate dl Hagdéu cand esprima, ‘ed Severinal cu partile o- rientale a ‘Timigangi au ‘avut una si oeeas. sorginte de creanta istoric& inainto gi dupa ;venirea maghiara. Pentru ci décdi pirtile acestea romdnesci ar fi fost si fie locuite de Unguri, séu décd nupai interesele de stat maghiare ar fi posedat aci numai o umbra de fiinta, ore se pote presupune ci St. Stefan pentru acegti maghiari nu ar fi pusin fiinfi un episeopat cu dotafiuni precum a infiinfat in propria Ungarie, unde acest popor s’a adapostit cu locuinta. Din contri afm, cd Pontificele Gregoriu IX Ia 1234 se plangea tri reg. Bola IV, c& episcopii de ritul grecese din piirfile romane atrag la sine pe credinciogii cath. aga cat acestia lash propria lor religie “si se fac gr. or. Prin urmare a gi dispus, ca_pe teritorul impéra- (lei Tui si nu locuesca eretici, ci dispane ca romani din sioul natiunei lor si aibit_ episcopi (catolici), ca cestia si opréscd ca romani si nu cada in ores. Atari represalii nu ar fl fost trebuineiése, déed in. pi tile acestea ar fi locuit un complees de Unguri cat, ci massa locuitorilor romani de rital grecese a fost alat do compacta, cat pribegitii, de unguri si nemti cat, fuser’ absorbiti gi primejduifi in religia lor, Domnitoral Severinului pe fa 1279 era voda Lertiu (Leriu séu Lertioi), acesta domnia independent peste partile bindtene. Ladislau regele Ung. ca arete puterile sale militare, cu pretecst, ci Lertiv i denegase tributul ca un vasal, il atacd in partile Ol- tului, gi dupa o resistinga il bate si singar vodi cade in aceea batalie, gi in local lui pune pe Barbat tra- tele lui Lertiu, Cu inerestinarea_némului ungurese gi rivoa de resboire ig Jad alta directiune, pentru ci cuttea pon- tificilor Romani le diduse o’ alla misiune, cdei afla- se in ei un puternic sprigin contra bisericei orien- tale desbinati de cea apusand. Si ca si-i abala dela indugminirile cu popdrele apusene, i indrepta la né- * Toan Nagy, famille Vingaviei, pag. 44. si tia aap aml | anul XXVI. murile orientului, gi ungurii de dragul traiului Jor, humai decat se ‘si’ dugminira cu tote popérele din Orient si aya venir in contact si ca romanii cari | remaserd aderenti bisericei bizantine Banatul timigan in acésta indugminire deo parte side alta deveni un terem de trecBtére a ar- matelor invrismiigite, gi eu acésta in poporal roman se desteyta de nou rivna de ném, de patrie si ideia de ‘ reeastigd autonomia si drepturile proprii nationale. Pe cand intereselo de resboire pe unguri i abatea prin Germania, romanii din Banat eran aliagi cu Vi Romaniei si ficeau parte integritére acestei (eri; 3i precum acésta a trebuit si fie si pand la venirea ungurilor, Anonimul afirmi, ei Actum principele ‘Ti- miganei, ‘stpania independent dela Mureg pani la Vidin, ad: st peste Banatul Craiovan. Acésta unitate © aflim gi mai tardiu, gi pentru care ideii Voivodii ‘din casa Basarabi purtard reshele des; erate cu La- dislaw cel Mare, cu Carol Robert. ete. ete. acirora re- sultate le curma venirea Musulmani, Romanii din Valachia furé nevoiti a abandona ideia de a recuceri Banatul timigan, pentru ci dugmanul ce ameninta otarele (Brei era pagin i puternice; ér de alta parte vomanii timisani, allara ‘rational a’ se alia cu regi ‘unguri, tot contra acelui inimic comun, care deja Tyi propuse encerirea Europei intregi. Acésta alianta eré haturali si rafionald, pentra ed regii unguri reallase in compleesul de romani un sprigin gi nigte brale pu- ternice aci la vadul dunarén, cari in ori co eventua- itate se vor espane pentru 'féra lor proprie; ér de alta parte rominilor le sosi de nou ocasiunea asi valora, —— pentru propria lor esistin{a, pentru vechile lor drepturi si_autonomig, — posibilitatile de arme. si diplomatia. Este inse de netigéduit, e& prin crea- rea de nobilime deo natura strand’ cu prerogative feudale, nu s'a dat fling ta o- stare normala in cor- ul naqiveei romane, ef s'a introdus un corp aplocat a se rumpe de némul seu; dar luand in combinare timpul de foudalitate dominant, — atunei cand no- bilimea ea atare avea dreptul’ a purté. arma si ca atare a se resboi, — acésta aristocratii roman’ aci in Banat, in modul acesta totug a dat dovéda do nou, c& a gciut sa lupte pentra esistinfa némului seu. In modul acesta romanii bindjeni jntrari de now in actiuni, gi istoria contimporand incepe a so interes de acest popor, gi ne Jasi a constala cu posivitate, felal acesta diplomatic garantara flinfa celor 8 districte romaine, cu. tote drepturile pastrate din adanci betrane|e. Istoria maghiard serisi in timpurile mai recente debutézi pentra acea ideii eronati, ci distrio- tele romane in ‘Timigana s’an infiinfat numai in secl, XIV, din care deduce, e& si poporul roman pe acestea ‘vremuri a emigrat in Ungaria, Inse Pesty Frigyes cu ul gi autoritatea lui istoried de a da fiinté unei maghiare per excelentiam, totug densul recu- neputinja lui cand afirmi 1 208 osto neti- widuit, ca in pirfile binatice se dovedesce o abatere cu totul straind de cele indatinate in constitutia si legilerarea Ungariei, si aci intimpinim acelea impre- giurari, co intimpind baiagul care din cele aflate de-a- supra paméntului scrutéza ce se vor fi afland in in- ternul lui-« Da, esto cu greu a dovedi ci pirtile acos- tea a Banatului au fost posedate de unguri, cand né- mul romanese & locuit dela descalecarea lui acest ferem gi aci a facut istorie cu arma gi cu munca lui, Pentru ci ce alta a fost garanta drepturilor eg- tigate dela o serie de regi maghiari, decat privilegia- rea si sustinerea cu respect In prerogativele date po- porului roman, atunei cand a descilecat po acestea | | FAMILIA aut locuri? Aflim din relatiunile do justifid a districtelor, cand o parte litigant so simfit in mod stra in mod abitut, judecati de usul roman, de loc se esceptiond, cf nu este judecat dupi vechile drapturi romano, i se reclaméa fi judecat jure valachiae re- quirente, — gi — juxta antiquam et aprobatam legem districtum valachalicum universoram, . Formarea si fiin{a districtelor romane din Binat se constati ci stint de o obérgie veche, mai veche decat istoria maghiard, pentru cd maghiarii au allat aci pe romani in arme, in biseric& cregtind si cu propria lor legiterare valachicd juxta antiquams Y. Grozescu. Din dorul soldatului. Ces oy Gag es Coogi te Cate dealuri am trecut, La keluja mam ganait, ‘Cum port clteing négei, Nimo si wo mai alégi Pin’ oi venk eu acasi, Si fle a mea alési, SA trkim noi ferieili, $i de lume pismuit MBi Liutag din lamea veche, ‘Trage-mi una la ureche, Si joc si me veselese, Cu mandruta si triese, i aqi mine of pees, Bdlula mi-o remané, Necijiltinlrstats Si eu inimaidra copti, De durere gi de dor, Dupit al ei puigor, ‘sub pugek de m'or pane, Woi mai fi co-am fost pe lume, Gi un om fir de noroc, Ca un lemn de ars in foe Maici reu m'ai blistémat, Si me due din a nost sat, Si slugese pe ném{ departe, ‘me umpla de pécate 5 Na [0 fost miicuf& mila, "oi lis pe a mea bali, Cu inima ars, fripti, Pe mérte de bolnivil 4 geu nn gefu oi mai ven’, Be ea doi mai intela, Aurel Tana. 1 Pesty Frigyes, Ist Bisnat, « Anonimul. Bel. R. Not. Anal XXVL. {ito in accle momente, gi acésta numai pentru c’o icbiam cu un amor pasionat; unie péte in felul seu. 0 iubiam eu t6té faria tineretei; o iubiam cum nu iubegee do doue ori cineva in vie’) sIncepuse si-mi fie fried § FAMILIA 221 Se lumina de dina. »Camera se umplea de lumin& giea mi se arita mai oribild: gitul véndt cu doue deschidéturi inli- untra, de unde sangele tot mai curgea ancd ; obrazul tremur. Me gan- | galbén, ochii stingi afundati in orbite, cu doue cer- diam la curtea eu jurati!la advoeatii seei cu pledori | curi negre prin pregiur; buzele albe, intredeschise, si Jung, 1a procurorul aprins, acusinda-me de omor, Ia doue cretituri spate intre sprincene. Pérul in des- progedintele nopasitor care mecondamna pentru tora | ordino, invéluit. de sango care-| rosise,ficénd un con: viéla pote, cici dupi ei ert un omor eu precugetare, si un omor in asemenea impregiurri si in astfel de conditiuni, nu mai imi didea nici un drept ca ed beneficier’ micar de cireumstan{e atenuante! Eram | tele lipite dar perdut! nu mai aveam nici-o scipare! gi par ci | piruse ci me privian eu gréza amestecata | cu ordre gi seArbi,’ ck i se uml peptul gi cd res- fir! vedeam Omenii cum cu searbit, sop- tindw-gi unul al- tala: >Si-a o- morit nevésta ! Ce asasinat gro- mavle >Me gandiam: Inzidar pote voi strigh ci n’am omorit-o cu pre- cugetare ; cd sant si eu disporat de aceea ce sa intemplat, de ore co-mi fusese cea ‘mai scumpi in lume! dar cine m'ar asculta ? nesmivada drep- tate! gi cum 0 iubiam, numai dénsa ar fi pu- lut-o spune, dar vail ex nu! mai putea vorbi! era mort, edict 0 sugrumasem eu! »Ei ce ‘refi? vam spus ci wamn omorit-o eu precugetare >Am visat un vis unit gi cand mam desteptat, mi-amvédut ma- nile inclestate in GEORGE BRANCOVICI. trast bizar cu paliditatea ei mortald. Mi-aruncai din intémplare privirea la manile mele, erau gi ele pline de sAnge, care se inchiegase gi care imi tinea dege- odatd sgati ochii Ia densa: Mi se iniged, ci deschide ochii, ma privesce >Frica de asta- dati me faci si dau_un fipét si slrfi spériat in mijlocul came- rei, inundat de © sudére rece.« Me uitai cu o privire rétieité prin pregiur ; 86- rele resirise, O psi spar- sese carafa cu api gi me deq- teptasem. Gr. Mirunjean. Istoria distr. romanesci in Banatul timisan. v. Districtele_ro- mane din Bana- ‘tl timigan erau 8 si anume: Lu- gogul, | Caranse- begul,Meadia, Al- magul, Cragoul, Birza,” Comiatul gutulel. dar ae si Magia. Afard bine ce ride (Nout patriare serb.) de acestea 8 dis 2Ve batefi joe tricte, mai eran ae mine? ss. si ale. districte Voiti si me o- morifi ? ei bine, fie; primese! flati inse, c& nu sant vinovat! sint mai mult de plans decat de acusat.... dar gonifi pentra dou Gmenii accia. cari se grdmidese la usa mea! Am ordre de rusine, Voi muri de-o mfie de ori mai bine act Tanga densa, decat si fia judecat si espus la privirile batjocoritére ale mulfimei ! +Ce? ér’stnt Singur? “dar par ed veniser’ si me ia? Comisarul se restié la mine gi spunea sil urmez! lumea se grimidia Ia uge.... dar unde sont? ce s'a facut ? (Acestea erau aiuraile mele din momentele ace- lea pe care lo mai fin minte si acum.) in plrtile Fa tului, inse nu avari durata indelungaté; despre cari districte atata goim, of Ladislan V, in o scripth regal la 1453 din Pogon, land& meritele lui Ioan Corvinul, desevérgite pe cim- pul de resbel contra tureilor, si pentra cari fapte ‘vrodnice lui gi_fiilor lui, donézi districtele romane Sugia, Supan’ Furdia (Thwerd), Monostor i Bosor, cari districte prin ordinariatul ‘Aradului, in 15 sep- tembre, is’a gi dat in posesie si folosinta. Unde avem sli ciutim acestea districte, nu se p6te ca posivitate documenta. Actul regal vorbegce de comit. Timigului, ér altii afirmi c& acestea districte au trebuit si fie situate in pirfile Chisetéului gi a Fagetului.! * Acest rescript rogal so allt intre actele camerale din 222, Districtele aveau administrarea lor separatl, dar in afgceri do interes de téra se vedo ca aveau 0 uni- une nationald romana, presidiata de banul districte- Tor, care regedea in Caransebes, In Timigdra se_afla | un’guvernor cu menirea a supraveghia si a conduce apérarea {érei, gi era in comunicare cu castelanii ee- tatilor (Lipova, ‘Sidovin, Lugos, Caransebes, Orgova ete.) si crainicli plaiurlor inspre Valachia, Justitia gi | administrarea civild apartinea : Universorum Nobilium | et Keneziorum et ceterum Valachorum et nullos eos | judicet_praster comitem coram ro tempore. constitu: | tum cujus judicio consenti si non fuerit, ad Judicem | Curiae nostrae et de hine in nostrae Majestatis per- | sonaliam presentiam et Yaleant ‘cauisag eorum provo- Privilegiul Tui Ladislaa V, din anul 1457, dat | universitatii nobililor gi romanilor din cele 8 districte, no las sa credem, ci aci s'a statorit cu toté puterea | i autoritatea regala, un stat dependent de Ungaria, | cu L6te drepturile proprii nationale. Sk vedem acel privilegiu: Nos Ladislaus Dei | gratia ete. ete. Quod nos tum ad humillimae suppli- | cationis instantiam Fidelium nostrorum Michael Dees dicti de Tomoschel et Stefani filii Sisman de Bazias per eos in ipsorum ac caeterorum Universorum Nobilium et Kineziorum nec non aliorum Valachorum | et Districtibus: Lugos, Sebes, Mehadia, Almas, Kras sofii, Borzafii, Komiaty et Illed vocatis nominibus . tum’ vero consideratis. fidelitatibus et fidelium servi- tiorum, meritis eorundum universorum Valachorum quibus iidem non solum Praedecesoribus nostris Re- sibus Bungariae, sed et nobis segratos reddiderunt ac acceptos, et praesertim co respectu, quod ipsi in confiniis’ Regoi nostri collocati in, custodia vadorum Danubii contra crebros in cursus Turcorum_ ete. etc. Et Nihilominus ut ipsi, nobiles valachi-et Kinezii fir mata inter se unione, dicta servilin nostra et Regni nostri in tuendo vado Danubii eo melius continuere possint, Decrevimus a modo in posterum in praefatis 8 Distrietibus nullo upquam possessiones et villas donare nisi illis qui bene me- ritis propter eorundem servitia videbuntur. Et quod hujus modi 8 Districtus ab invicem non separal mous, nee aliquam ex eis alicui donabimus sed Regni nostri coronae siculi praedecessores nostri Reges sic et nos quoque simul vinctos tenebimus; ete. ete, Praeterea annuimus eisdem Nobilibus Valachis et Ke- esis, et nullos eos judicet praeter comitem eorum FAMILIA tempore alicui extraneo | | Axé dard numai in cantitati_mici pro tempore constitutum cujus judicio consenti sinon | fuerit, ad Judiciem Curiae nostrae etc. ete.” Cu cat trie a sustinut universitatea nobililor si a romanilor din districte la intregitatea si uniunea distrietelor lor, se pote constata gi din acea impre- giurare, c& reg. Sigismund perples de bani, a fost ‘logit lui Ion Corvinul dist. Komyatului, care il si luase in posesia, flird consensul nobililor si a romi- nilor. Universitatea districtelor in respectul rencor- porarii gi in meritul cdlcirii de drept, trimite 0 de- putatiune Ia regele, in frunte cu nobilul Vasilie Gamza, care cpoi si primise asecuraren regelui, ci cererea de rencorporare li se va implini si pe viitor i so va da oti garanta, c& districtele romane nu | Jo va separa unul de altul. Precum acésta so pote | vyedé din privilegiul mai sus citat, acésta dorinja a nobililor s'a si desevérsit. ‘V. Grdgea Buda sub NRA. packet reny Vir: Haye pag. 20. * A roman nép €3 dgye. A. Vind. page 120 de Bhimdenard -Del Magyarorseige tom. 1598, N. 19. Vegi Pesty Frigyes. Sue roprodus Anul XXVI, Cand stelele... en TESi luna printze ele $earati diseul seu cerese, Gu rack aurele : Jn sufletol mew intrstat, Un éulee dor invie, Un dulee dor nemingdiat, De santa poesie. Ag vré poet ca si flu, In tainici versurele ‘Tot chinal viefii si-1 desexia Séra privind la atele. Elena Lupan Sacharinul pul din urma doue Iucriri interesante in pri- iesvinta sacharinului, 0 substanfé dulce, care in “4S cantitaiti_ mult mai miei produce acelay efect ca saharul in eantitagi mari Deja la 1884 s'a descoperit. acest. suharin. Dupa pairerea directorului dela institutul igienie din Wireburg, sacharinul e chiar ag4 un condiment (mi rodenie) cum este sarea, scortigira, cuigérele, piperul ‘sicondimentele escitante ale nervilor ca: ceaiul, caleus tutunul si alcoholu!, cari n'au nici 0 putere nutritiva, nomai dau bucatelor un gust mai bun, ea 4 ofétul si nuca mogata. Un gram de sacharin indulcesce tot aga ca trei sule de grame de sachar, gi @ absolut neva témator ca gi sacharal, Singurul defect inse ce-1 are sacharinul fata ca sacharul, este ci sacharul in dose mari ¢ yi nutritor. se pot inlo Geplin unul pe altul, pe cand in cantitaqi wari numai atunei cind renuntam la particiea nutritiva ce 0 po- sede sacharal. D, eo lord facuté din pirti egale de sachar, éue gi unt,e mult mai nutritére decat déed sacharal ar fi inlocuit cu mica cantite de sacharin, ei co- respunde in privinta dulcetii. E natural, ea de dulce ar fi tot atata ca gi cum e cea cu sacher, dar © eu 6 bund particied mai mi Ca tote astea ¢ probabil, e& dup ce se vor de- latura pedecile politice gi national-economice cari se opan la introducerea sacharinului, atunei va puté in- locus in mare parte sacharal, Pana acum functionézi” numai 0 fabricd de sa- charin si pe timp de 15 ani, cat tine brevetul ei, nici nu pote alta si-i faci concurenta. Introducerea sa- charinului in Franfa e oprita gi astfel si 0 parte din colosalul eastig al fabricoi se perde. Dar drogerile si farmaciile din ori gi care féra il posed in cantitati Dr. G Cr&inicean, Caféua cu lapte. 6ld Iumea scie cA laptele este un aliment protios, care convine la orice etate, Ia tote tempera- 2° mentele, Ia tole constitutiunile, si care este tot- @auna perfect digerat astiel, c& cei care il obisnuese Ji Anul XVI. FAM Zomir. | ‘{-oi da tot co mi-i cere, eu vert gi cu prisos! Lima. Cova ‘nainte totus, cred, n’ar stricd, stipane? Zomir (exind.) Da-mi tu dintei iubirera-i! Scena VI. Lima, singur Ce inima de cane! ‘ermani vrajitore, acéte-i plata ta. drogi, ce faci, co mistai — resplata mani f-a da ! — Haideti dar vraji mAestre, voi taine afundate, Cuvinte docind Iumen — de tumo neaflate, Porniti gi-mi dati putere.,. O inimi ‘ndulcifi, — Un sutlet de femee pe voo-mi il suciti ... (Deseamti intre dinti_nigte cavinte nointetese + seote apoi doue dso din ‘sin si le ascute merea unul prin altal.) Mai tare-i decat fieral, mai aprigt ea focul Tubirea cea mai vechs ce ’a piept ti fine locul (Mai deseanti.) E! nu cumya puterca-mi se va sfirmé act? Un tremur simt in mine... ce-o fi? — Aa vei gci ta Veo vraji mai cumpli:i ca cele ato mele ? Séa porti vo nestimala picatt dintre stele Co te-apéra do farmee?... Dar vino cand te chem! nu! nu vine... Eto!., ea vine... dar me tem.» Nainten oi aduce-wun semn de dumnedeire Ce stinge 16th vraja-mi...A! (Ese repede acoperindn-si fata cu haina et) Va. urmi) N, A. Bogdan. Istoria districtelor romanesci in Ba~ natul timisan. > C- constata din procedura lor in casuri ja ciare desevérgite eu diferite ocasiuni, gi oi dis. | de apelati la Curie si autoritatea regelui. La- dislau cel mare in un cas de diverginta prediala, ‘Trintnl, eare pe acelea yromuri fusése Ban al Save. rinului, si care escurgénd a fata locului, si dupa ce rogulat pocdt i-a fost posibit limitile prediilor, a "lui Bogdan gi fiului lui Stefan proprietari in Mutnic, si | din Mutnic gi din Caransebes. Acestea divergingi cu astidata nu s'au putut complana definitiv, ci a tre- acesta Nicolae Pereni banal Severinului, de now conchiami nobilii din patra disteicte (Nobiles et Ke- | Comjatulai si a Caranului, cari aduc in causa otare- | lor deliberatia, ca piméntele Iuate si se redeie nobi- Un alt cas istoric gi de interes este. Un Petra ‘Temogel gi fratii lui Cristofor gi Mibaiu din districtul ILIA 235 distr. Meadiei, comunititile Kriva gi Izvorul, inse ve- nind Voivoda Dan din Romania in pir(ile acestea si harjaindu-se a pus in pradi tite docamentele ‘de donatie a susnumifilor Kinozi. Regele Sigismund’ in causa acestor nobili la 1390 lasik banulai Ton a face corcetare in causi i la afirmarile numitilor nobili desposesionati de documentele lor dotationali ; si dupa ce banul Ton ascufti pe toti nobilii din distr. Sebe- | gului, Lugosului, Meadiet (a nobilibus et alterius sta- tus Rominibus comitatuum Sebes Lugos et Mihald) si dupa ce a ficut artare gi doveda afirmativa, regele familiei Temegel a dat alte documente dotationale asupra comunitiilor Kriva gi Izvor. E de un interes istorie, c& aci so face amintire de comitat gi provincia, si numai mai tarfiu de dis- trict — apoi se face pomenire de more Kinoziatus, ad: Unelo familii nobile aveau proprietiti, cu predi- catul si drepiul de Kineziat dela predecesorii lor din adanei bétranete. E de observat din organismul acestor districte, ci de gi flegcecare district igi avea capul seu suprem ; inse unitatea tuturora districtelor er& condush de ba nul Sevorinului, care Tocuia in Caransebes. Se vede, ci din adanci bétrinete acest oray eré preferit si-si avea predominafianen asupra celoralalte districte. Causa acestei dominatiuni este, e& Caransebesal era un municipiu vechiu pote pe ruinile Tibiscului edid cat, unde se adipostira din adanei bétrauete mai t6tA aristocratia si Omenii de arme a poporului ba- natic. Cumea distr. Caransebegului era central si locul cel mai preferat, se pote constata si din urmatorea fapta. La 1451, lon Corvinul ea guvernorul ‘Timig6rei, face provocare ctr subprefectii districtelor romane (Nobilibus virig Judicibus nobilium soptem sedium Va~ Tachorum ... Comprovinciales praeseriptarum septem sedium (ai 8 distr. Comjatul era amanetat lui) vala- chicaliam ad unum cortum et brevem terminam so- dis vestrue Judiciariae per modum proclamatae con- gtegationis generalis. Acésta congrogatia tinutA Ia 1452 in Caranse- hos, avea a decide asupra posesiunel nobilului Mihaiu Ciornea, care posedea din adanci bétranefe Drencova si tot giurul ei; inse igi perduse actele de donatiune ; séu ci acésta posesiune ce avea in stipanire dela predecesorii lai in continua. Mihai Ciornea se vede ca, ea si-gi improspeteze dreptul de posesiune, s’a pro ‘vocat Ia martori i contimporanii sei, cari puteau do- cumenta dreptal seu de a posede Drencova. La acésta congregafii luark parte opidum Sebo, Almaj, Lugos, Mehadia, Carag, Borza si Gomjat, Toto 8 districtele cu t6ti universitatea nobililor si Kinezilor, investigand causa de posesiune, an recunnscut, c& Mihai Ciornea din adanci bétranele dela _predecesorii lui incontinua cu drept a sldpanit Drencova gi ea acel drept 0 sti- piinegce pind adi si dénsul. Din acost cas, se con- Stati ci romanii in partile Binatulai timigan aw fost imposesionafi la venirea maghiarilor si provéduti cu donatiuni si prerogative italice, pe cari déngii pria antoritatea regilor maghiari numai le-au remprospi tat si privilegiat. Sa = (Va urm4, V. Grozescu. Cugetari. Viéta e 0 comedic pentru omul de spirit; otra- | gedie pentra omal de inima. Ori-cine are trei feluri de pricteni : prieteni cari ii iubese, prieteni cdrora nu le past de el si prieteni vi fumed disirietualii au aderat la autonomia lor, se ee numai in casuri esceptionale ‘se folosiau | eseat intre Caransobey si Muntenie, trimite pe fon a cercétat staren si positia pamentelor divergate, a a tui Radu fiul lui Voinic cari se certasera cu nobilii | bbuit de nou Ia 1391 a se pertracta, cand in meritul nezios quator provinciarum) Sebesului, Lugogului, | lilor din Mutnic. | Almajulai'au posedat Ia podgoria muatelui Padiy in cari il urése. 246 FAMILIA Anul XXVL mae mortii, intorcendu-se citré casi, Ia porta mor- | ani sint de cand stipanul casei acesteia m'a amigit méntilor intélnegee un fecior frumos ca rupt din | si adus aicea ca fat’ — ceea ce precum vod a fic sére, cu vorbe driginitore si dulei — cum sant intre tineri — find gi ’n cap de murg, se invoegce gi cre- qénd ci nu o vede nime, plécd cu el. Si se duc, se duc, ‘tree vai si dealuri, codri_¢i campie, de numai Dumnedeu sefe, pani ajung la niste curti frumése cu multe rénduri — la care de te ui- tai, voderea deu o perdeai gi care tot pregiurul il luminau, — Ajonserd in Kiuntrul curtii gi multime de jivini le es inainte, bucurandu-se si lingénd care de care mai mult manile stipanului, Fata se spaimanti, ba incepe a plange si tre- mur, teméndu-se de multimea balelor — dintre care unele cu bucurie, altele cu. ochi dugmanogi o priviau, mirandu-se. Feciorul le faci semn gi tote dela mic pan’ la mare se ficura nevédule, Urindu-se pe piment pana in pidurea aprope de ‘palaturi. Ajungénd la trepte, usa — care de sia fost incuiata — deschidéndu-se singurd, pe fath'o cuprinse 0 mirare de nou, ba o fried gi incepura asi veni in minte, ei ea intra in casa unui om necurat. Ba se spiimanta mai tare atunci, cind trecénd printe o mulfime de sobi (chili) le afla pe tote gole fard mési ori vre-un scaup, [Ari pat ori yre-o icéna, Nu era nimic decat pare{i albi gi pe Jang podele mucediti de necuriitenie. ‘Asii tree prin una prin doue, ba prin noue, dar nesférsindu-se le numer& si cand ajunsera la cea din urma — care fu cu psi de fer — furs nouejeci gi nowe, De acésta ca gi de cea dela trepte anci ne- apropiindu-se bine $i neatingendu-o, se deschide, Ei intr inlauntra, fata plange de se scutura cimaga pe ea, ér fecioral’ incepénd a o drigini, o nu. ganinda-o, minune piere, Remasa singuri, de nou o cuprind fiorile, se teme, cici dou in soba era cand intuneree cand I~ mini; incep a-i veni in minte feluri de ganduri gi as suspinand cade la pimént — ne mai finendu-o pi ciorele de atata umblare — siadorme. $i cum dérme ca copilul scaldat in vis, visezi pa guese, se sbuciuma si se gandu-o prin tot locul si nu o pot alld, Ea inse, pa- ondui-so eici aude, se tot lomoosce vrend a Te da respuns si agi in friméntarea visului s0 trezegce gi trezinduse se afl érig feciorul frumos lingk ea — care se ve spun, nu eré altul decat Baté-l crucea, Incepe de now a plange, rugandu-se a o lish #% a de fer se inchide i feciorul ea prin se duc& la pirintii ei, dar ef ridénd gi driguindu-o | Gra ti fagiduegce feluri de feluri de lucruri gi ck 0 va scéte gi o va duce Ja piinfi. ‘Aga tree ile una dupa alta, ba séptémani, dar tree si ani si pe ea nu o mai scdte nime nime si o ase la_pavingi dati muinduse gi inima Necuratului — ca a ficedrai om — vagend ch ea nu se mai linigtegce, ti ierta si és prin curte, dar punénd dupa ea straji ér po un Necurat. Cum umbli prin eurte, intro soba prin o feréstrd, di cu ochii do cova co se migcd si pare a fi suflet de om. Cauti ind&rét, nu cumva Ne- curatul pus dupa ea, este aprope si spre mirarea ei, védendu-l departe ocupat cu un lucru, se apropii de ferestra spre a privi mai bine si a se convinge de intr'adever ochii mu o mint, Ajungénd acolo, baba ‘re o observase din liuntru -- ciclo babi carunti, si girbovita eri — veni asemenea Ia feréstra gi agi dupa atata vee de vreme se intélnesce fata cu suflet de om. Bucurdsé incepe a o intreba indati pe babi, cA ce cautd, ce face in acea chilfe ? »Nocax gi amar fac dragi! optdect gi gepte de 090, 8 | se va intompla nimic gi aga tot yorbindu-i, dra | ut si cu tine ~~ si finénda-me in cand nu mai puteam gi nu gcieam am venit, m’a lisat in asta soba, anirea lui pan’ ‘me due deunde dandu-mi un fas | sil adun pe un ghem si la care de 28 de ani tot | adun si nu-l mai pot sférgi. maichii grew gi amar va fi gi de tine, tw asemenca ca mine vei trebui 8 petreci dilele tale fragede intre aceste ziduri muce- Gite si gole pam cand urindu-se de tine, te va arunch, ca si pe mine in o sobi ‘dastea, dandu-ti un lucru pe care, in viété-fi cu mult chin’ gi sudére, nu-l vei ‘mai puté sever sInse, ca si poti scipé de el gi ca si nu mai aibi stipanire asupri-fi — déc& ai némuri — trimi te-le vorb ca sk postésc& postal negru pentru tine, rugindo-se Iui Dumneqen ca si seapi de aici, cdci numai ei, numai postul acela te mantue de el’ si al- tul nime. Pentru ck eu — asemenea altora — ag fi putut scipa de aici, inse, amirita de mine, nu am pe hime care postind pentru mine si me scape.“ Nu sférgi bine baba, cAnd lata se pomenegce cu Necuratul pus dup ea la spate, care aprins de ma- nie, 0 amenin{a cu spunerea stapanului gi inchiderea de non in temnia intunecdsi. ‘Ad se si intempla, stpanul inturiat de indris- néla fetei, o arunca do nou in temniti, care i se parea a fi mai intunecési ca alt& data. 0 multime de ani au trecut, cand Necuratul dup multele rugiminte gi plangeri a fetei, ti concede de a merge Ia parinfi, dar numai pe un patrar de ora. S’a gi dus gi ajungénd Ia paring, mai cd nu o au cunoscat-o, plangind st suspinand le spune sue: Tinfele gi necasurile ce trebui ca in vremea. cee. lu sf sulere dela Necuratul, cum a dus-o peste deal si Vai, peste (@ri si mari si ajungénd 1a casaei, cum a trecut-o prin 98 de sobi si in a 99-a a inchis-ode unde nu 0 sloboqi o vreme. Cand odaté, slobodi prin. curte, vede baba si-i spune ci ce are de a face pen- tru a’ puts scipa, cé adeca pirin{ii_ si postésca postul negru dela eruce’ pan’ la cruce, e& numai prin acela © Yor puté-o mantui de stipanirea lui. ‘Vremea hotirita de Necuratul treet cat bati din palma si ea find silita s& plece, fa dusi de now lx curfile Necuratului, dar nu mai mult ineuéta in intu- neree, ci érdg libeta chiar gi fara. paz ‘Era cam pe vremea cand irebuia si se postul negru. Pirinfii fac intocmai cum le spuse lata, — i fiind diva de pe urmi, cind dupa venirea dela bisericd marturisiti ‘si cuminecati — de-odatd diavo- ul simfind c& nu mai are putere asupra fetei, © in- cope a injora si bldstéma, dar faird nici o putere, caci fata plecand dela curti, nu fu impedecati de nime gi peste putin ajungend acasa in mijlocul pi- rintilor s’a bucurat, povestind din ném in ném gi au- dindu-o gi eu dela bétrani, ve o spusei, ca gi voi si © povestiti si mai deparle si se laféscd intre urn tori. Aurel Jana. Istoria districtelor romanesci in Ba~ natul timisan. vl (Wrmare iG 4443 acest Mihai Ciornea si fratii lui, in frun- fica unei armate districtuale, fac bravuri’militare; “O"dar nu numai pe cimpul de reshel & fost birbat Anul XXVI. distins, ci gi cu bani a ajutorat causa Banatului. Dar densul nu fusese pururea norocit in atacu: sale cu tureli, el cade captiv, din care cap tivitate numai agi se putir liberé, ‘cd a dat pe fiul | seu Nicolae in mana turcilor in locul seu, caro dupa multe cazne more in captivitate tureésci. Lui Mihai Ciornea pentru acestea stralucite merite patriotice i se di, din partea regelui, demnitatea de Ban al Se- | Verinului, Din acésta gi atari fapte desevérgite se co stata, o& romanii din Banat au avut birbati patr tici, cari s'an espus incontinua pentru interesele apérarea patriei lor, pe cari fapte nu le face pribégul incuibarit de a-yi recdstiga un adipost contra curen- tulai dusminos. Acésta atitudine se pote vedé din tote actiunile romanilor districtuali, ed ei nu sumu- {afi nici provocati de interese de ‘dobandd au mili- tat contra turcilor, ci pururea indemnati de devota- ‘mentul gi iubirea eétra piméntul proavilor gi parin- {ilor Jor au prins arma si au apérat vadurile gi tre- eétérele duymanului invrdgmasit pan’ la turbare. Rogele Sigismund perplecs de bani, a imprumu- tat 1500 de galbini dela Toan Gorvinult, pentru care i's'a dat in primire, ca amanet, distr. Comjatului. Dopa o folosinté de 25 ani, gi dup ce districtualii replitese datoria regelui, universitatea nobililor, cer cu t6t intefirea, rencorporarea Comjatului, pe care Ladislau V. il gi absolva de datorie, recunoscénd gj el din partea lui, c& va respecta drepturile romane si nu va separa uniunea districtelor. La 1428 regele Sigismund cercetand districtele romane in Meadia a convocat dieti (in oppido nostro ‘Myhald) la care diet au participat toti universitatea | nobililor, gi sculandu-se Stefan Rada, Rai si Dobre au acisat pe Deg gi_pe Ladislau fii lui Petru, apoi pe Mihain gi Petru fit lui Haia, si pe Andrei si pe L dislan fii lui Temegel de Almag: ci acusaii acestia in ante cu patru ani nu luat arbritralmente dela den- sil drepturile de chineziat, gi i-au desposesionat de d meniile lor Jabalcha gi Zatyn, poseso incontinua anc dela pirintii lor. La'eare acusi se sculara Stefan, Rai gi Dobre si declarari de nedrepte acusele aces: tea, dup& cari apoi regele-i judeci la silentiu per- peta. Vindislay I la 1441, Ini Nicolae Bizerea si con- sotilor lui de arme, pentru meritele dovedite pururea | contra tureilor, fiind e& eu ocasianes acestor harjuiri Ii s'au devastai si pus in perire documentele asupra averilor posese in Patac si Silva in distr. Caranse- hegului, li s'au dat alte acte de donatie, in modul si usul, cam er obicinuit a se da donatiuni in distric- tele 'romane si precum inainte de reg. Vladislav eri ust] gi indatinarea regilor a da donagiuni. La 1492, Filip Cinla banul Severinului a nis cit o armata 'tureésed, caro intrase in acelea plrti, devastand gi dup ce bate cu desevergire armata tur césed, a umplut 8 card de capete turcesei si vrend | si le"duc& la dieta din Buda, a murit pe drum. In- se-i succede fratelui seu George a strabate en carale de cipatini 1a Buda, Luand gcire regel i rea lui, demand’ ca acelea 'cipiti dieti, Priveligtea_a fost grozava. Pe cei presenti cuprinde 0 panied. Regele “denumegce pe George de ban al Severinului in locul fratelui seu Filip? Viadislav Il, in edict regal, anck recundgce me- ritele romanilor biniiteni faja’ de invasiunea tured dela cari au sulerit pradatiumi, deportari gi rabid dil nicd — in respectul acestor fapte, rogele i-au provi qut ou dreptal de vami liberd. La 1439, regele Albert denumegee pe Toan Cor- ‘vinul de comandante peste eetatea gi armata romani "Posty Frigyes. Actole so aflé in Alba 2 Pony F. pag 43. FAMILIA 247 din Media; si pentra c& dénsal singur a suportat t6te spesele In adjastarea armatei, fu recompensat de numitul rege eu donatiuni de predii in Hateg gi la comit, Temegului i s’a dat Bodrogul. Se constaté aga dar, cé districtualii rom. aveau menirea aci la frontiviile Banatulai a apéra ,éra de invasiuni si ca atari avean si dispuneau de o ar- maté permanenti gi considerabila, care armati nu putea fi decat najionala romand. Se pole vedé acésta si din urmatorea regulare a pligilor militare. La 1504, Mathei Corvinul dispune a se pune in curgere sala~ rele voivodilor si 2 Crainicilor de plaiuri, precum re- gularea soldului militar, postat in Caransebes, [Lugos. © armata in tote regulele oi a trebuit si esiste, pen- tra ci atunci cum ert posibila apérarea frontiriilor, gi cum se puteau harjui districtualii pururea ca ar- mata tureésed ? Iacob Gerliste, banul Severinului la 1501, cu o armata districtuala face invingeri asupra tureilor la Cladova, si de aci strabate, urmarind pe dugman, pan’ la Vidin si Nieopole. ‘$i éra Ia 1519 Bala ban al Severinului, ‘a legat un armistitiu de opt ani eu turcii, Pavel Kinezul, ea conducétorul unei armate districtuale, a facut minuni de bravuri contra turcilor. Stefan Logonti, care anek erd nobil roman ban al Severinulni, anc& s'a distins la apérarea ‘Vimigorii, intru care asediare dénsul more glorios ; si pentru’ cari merite, regele Ferdinand, fetolor lui Eu- frosina si Anna, le face donatiuni considerabile 1a Boros-Sebes, Butin, Pancota, Cu cata tenacilate si zel au finut romanii niteni la drepturile lor, se pote veds gi din urmito- banul Severinului, fiird suc- césori, némurile sieredii acestuia la 1561 au intentat proces de mogtenire contra fiseului, pentru c& regele Janos II au fost donat averea lui Gaman lui Mihai Giaci, Gavrila Pekry si lui Nicolae Pobora, Mosteni Lorii protestara contra acestei proceduri regale in nu mole districtalui gi in protestul lor so folosira de mo- tive: e& regele pe basa drepturilor gi privilegiilor date romanilor, nu a avut dreptul a darut most acelor in- diviqi, cari nu stint indigenati in Severin. (ne vinde- licet’ maiestas Regia cuiquam in Comitata ipso Zev- ninensi Bona non habet, Bona conferi posit) tot aga in secl. XVII. Petrn Maseasi protestézi contra denu- mirii lui Mihai Sava de comite suprem; pontra ca acesta nn avea indigenatul in distr. romane. E caracteristica acea hiper zelare a romanilor bani{eni faja cu ingerinfele neindigenatilor pe tere- mul districtual, Nu se suferia sab nici un pretecst amestecul lor in administrarea lor intern’, numai déck se documenta indigenarea séu décd se docu- menta merite desevérsite pentru. patrie. Act intimpi- nam un narav cu mult rivn’ al poporalui roman ti- nut in usal némului seu. Singur poporul roman are naturelul acela, e& are ambifiunea de a se crede nu- mai pe sine de roman si crestin, Romanal de si to cundsee bine, cd esti de soiul lui, inse tot dubitézi, déci esti roman gi crestin, Agi a pifit-o si Pavel Chinezul la 1485, cand densul, ca roman de origine, avit nevointi a-gi documenta ea acte regalo misiunea si dreptul de amestee in afacerile districtuali, In- fooma o pati si Petru Petrovici Ia 1544, gi el avi trebuinti de plenipotenta regala, ca si pota admo nia gi pune in silentiu pe Crainicii i Chinezit distric telor, ca pe Todor si nu-l_ mai vecsese, pentru cd a torturat arbitralmente pe nigte murari, (Va urmé) V. Grozescu, -\