Universitatea Babes Bolyai Cluj Napoca,

Facultatea de Istorie

Lucrare de Licenta

Coordanator
Prof.univ.Virgil Tarau

Absolvent
Maris Daniel

Bizantul pe teritoriul
aaaaaaaRomaniei

INTRODUCERE
Ce este Bizantul?
Bizanul e o sintez de elemente foarte deosebite, venite de
pretutindeni, care rmne totdeauna deschis, pn ce nsi
ideea bizantin a disprut.(Nicolae Iorga)
Cultura bizantin a fost un fenomen original, n care se
regsesc elemente elenistice, romane i orientale. Sintez n
continu micare i deschis influenelor din afar, creaia
cultural bizantin a nrurit puternic Europa medieval i chiar
lumea musulman.Creaia cultural bizantin din ultimele
secole nu a fost unitar. Elementele de prelungire cultural,
precum influena metropolei asupra provinciei ori gustul pentru
retoric, s-au asociat cu nnoirile din sec. XIII-a doua jumtate
i din prima jumtate a sec. al XV-lea, prin ceea ce s-a numit
renaterea Paleologilor. Aceasta a nsemnat frmiarea
unitii culturale i apariia colilor regionale, recuperarea i
exaltarea elenismului.
In Romania, cultura bizantina a fost o realitate obiectiva, facand
parte integranta din trecutul de arta si cultura al acestei tari; ea
s-a pastrat, s-a dezvoltat si s-a transmis intr-un evident spirit
traditional, prin dascali si psalti autohtoni, buni cunoscatori ai
cantarii si scrierii bisericesti, care au deschis scoli pe langa
locasurile manastiresti mai importante - asa cum au fost Scoala
de la Neamt, din secolul al XV-lea sau asa - numitaScoala
muzicala de la Putna, atestata si ea in secolul al XV-lea.
Raportandu-ne la trecutul de arta si cultura muzicala al
poporului roman, trebuie sa avem in vedere totdeauna trei mari
filoane, trei mari domenii de manifestare ce au facut parte din
3

insasi structura spirituala a poporului :cultura populara, al carei

origini se pierd in negura vremurilor, muzica bizantina, ce a
patruns pe meleagurile noastre ca arta muzicala culta (am
putea spune profesionalizata) odata cu aparitia crestinismului
muzica liniara, "muzica europeneasca", cum o numeau
marii
psalti romani, Macarie Ieromonahul si
Anton Pann (cunoscuta si sub denumirea de "muzica
occidentala" ), pe care am identificat-o mai intai in partea de
vest a tarii, pe teritoriul Banatului si a Transilvaniei, incepand cu
secolul al XV-lea, ca mai apoi sa se generalizeze pe intreg
teritoriul Romaniei.
Toate aceste domenii ale artei muzicale romanesti au convietuit
si au strabatut veacurile intr-un paralelism clar diferentiat,
strajuind la portile culturii romanesti pana in zilele noastre; ele
isi au caracteristicile lor, temeiurile lor in alcatuirea unui tot
unitar, pe care, generic, il voi denumi "tezaurul culturii muzicale
romanesti" sau "mostenirea muzicala romaneasca".
Daca muzica populara s-a pastrat si s-a transmis mai cu seama
pe cale orala - etnomuzicologia romaneasca identificand-o in
manuscrise abia la mijlocul secolului al XVII-lea (Codicele
Caianu, 1652) - muzica bizantina si muzica liniara au lasat urme
mult mai concrete, bibliotecile si colectiile din tara noastra
conservand numeroase manuscrise de muzica veche bizantina
(secolele X - XVIII) si de muzica liniara, in tabulaturi (secolele
XIV - XV)si tiparituri vechi (secolul al XVI-lea). Toate acestea
reprezinta pentru noi o adevarata bogatie nationala, un pretios
tezaur de arta veche, atestand pe teritoriul patriei noastre, din
cele mai vechi timpuri, forme de cultura ce s-au manifestat
continuu si sub cele mai diverse aspecte.
Asa dupa cum ne este cunoscut, manuscrisele de muzica
bizantina pastreaza in cuprinsul lor cantarea bisericeasca
4

practicata in ritul ortodox, dupa "sistima veche" (notatie

neumatica in uz pana la 1814) si dupa "sistima noua" ,
chrisantica, moderna (cea care s-a practicat dupa 1814, fiind
utilizata si astazi in bisericile ortodoxe din Romania). Pentru a
ne putea da seama de structura acestei muzici, de originile ei,
de felul in care a fost utilizata de-a lungul a mai bine de cinci
secole in practica liturgica romaneasca, care ii sunt
caracteristice si cum a circulat ea in centrele manastiresti
importnante, in scoli, trebuie sa ne indreptam atentia catre
manuscrisele muzicale existente in tara noastra, sa le cercetam
si sa tragem concluziile de rigoare.
Dupa cum am vazut Bizantul sa infiltarat in toate
domeniile,cultura,literatura,viata politica,viata sociala.Deci
putem spune ca Bizantul a fost o reforma socio-culturala.

Capitolul 1
Inceputurile Bizantine pe teritoriul
Romaniei

Bizantul a patruns pe teritoriul Romaniei,prin Sudul tarii, mai

exact pe la Marea Neagra.Acesta a venit odata cu
comerciantii,care veneau din diversele parti ale lumii si intaru in
tara prin Portul Tomis(Constanta).
Bizantul si-a pus amprenta odata cu cucerirea spatiului
romanesc de catre imperiul Bizantin(Imperiul Grec
Medieval)acesta este socotitperioada clasic a istoriei
bizantine. Sunt aproape cinci secole de transform riteritoriale
i demografice, cnd se pierd nsemnate regiuni i, o dat cu
ele, populaiile respective. Atunci s-a realizat o mare
uniformitate etnic,constituindu-se naionalitatea greac ; s-a
ajuns i la o unitate confesional astatului, ortodoxia devenind
singurul cult profesat. Structura societii bizantinea nregistrat
cea mai radical transformare. Baza social a statului bizantin
adevenit mica proprietate rneasc liber. O nou unitate
administrativ,thema,constituit pe temelii militare, va fi
generat de noua realitate social.
Un parcurs lung, n care bizantinismul a nsoit prin
formulele sale de la constituirea modelului politic al statelor
romneti pn la epoca lui Tudor Vladimirescu.
Ce ne-a rmas de la bizantini: elementul latin - conserv
strlucirea vechii Rome, elementul grec conservarea tradiiei
elenice, elementul oriental i Biserica Ortodox (dreptmritoare).
6

Statul cu instituiile sale. Formula suveranitii domnului ca

uns al lui Dumnezeu. n ara Romneasc - ca de altfel n
ntregul spaiu romnesc extracarpatic - eful statului era
domnul, instituie autohton care a preluat, n vechea tradiie
roman, titlul imperial de dominus.
Caracteristicile domniei romneti i atributele ei specifice
s-au cristalizat n procesul trecerii de la ara la stat.
Instituia domniei ajunge s se serveasc de modelul politic
bizantin prin asimilarea unor trsturi ale monarhiei bizantine
care aducea aminte de organizarea politic roman
n ntreaga Europ danubian cretin a secolelor XIV-XVI,
autoritatea efului statului/monarhului a stat n permanen sub
semnul unei dualiti a puterii - secular i spiritual - pe care
acesta o exercita, diferit de varianta monarhilor din Occident.
Succesiunea la tron este guvernat de principiul ereditarelectiv. n ceea ce privete principiul ereditii, este de remarcat
cercul larg al rudelor, nu numai pe linie direct, descendent, ci
i colateral, avnd vocaie succesoral att fii legitimi, ct i
cei nelegitimi.
Urmnd o mai veche tradiie bizantin, Basarab I l asociaz
la domnie pe fiul su Nicolae Alexandru; fiii acestuia din urm Vladislav I i Radu I - se asociaz la domnie (1364-1377), iar fiii
lui Radu I - Dan I i Mircea (cel Btrn) - domnesc ca asociai
(1384-1386). La rndul su, Mircea cel Btrn l asociaz la
domnie pe fiul su Mihail (1408).
Organul consultativ central specific n ara Romneasc
este Sfatul domnesc. n documente, termenul de sfat nu este
amintit, n schimb este menionat ca acestea au fost emise de
domn i de "cinstiii" si dregtori.
Dup instaurarea dominaiei otomane, boierii vor promova
teza potrivit creia domnul trebuie s asculte de Sfat,
condiionnd astfel alegerea acestuia de "tocmeala"/"legatura"
prin care li se recunoteau privilegiile.

Dintre dregtoriile cu atribuii de ordin public, cele mai

importante erau: mare ban - n linii mari, aceast dregatorie
asigura crmuirea Olteniei, prerogativele sale fiind apropiate de
cele ale domniei - mare vornic - ef al Curii domneti, avnd i
atribuii judectoreti cu drept de judecat n toata ara, cu
excepia Olteniei, unde judecator era marele ban - mare logoft
- eful cancelariei domneti - mare vistier - un fel de ministru de
finane al epocii - i mare arma, cu atribuii poliieneti. Cea
mai important dregtorie cu atribuii militare era cea de sptar,
comandant al armatei sau, dupa caz, numai al cavaleriei.
Ca parte a sistemului instituional, n principal, Justiia
statelor romneti se baza pe culegerile juridice bizantine,
rspndite ndeosebi n lumea ortodoxa. n afara acestor norme
scrise era nc n vigoare n ara Romneasc dreptul vechi
romnesc nescris - a crui origine se regsete n practicile
populare de la nivelul obtii stesti, agrare i pastorale. Legi
erau, ns respectarea lor devenea arbitrar de multe ori, o
practic ntlnit i n Vestul Europei n epoc.
n raport cu statul, poziia Bisericii Ortodoxe din principatele
extracarpatice era - n secolele XIV-XVI - asemntoare celei a
Patriahatului bizantin fa de basileus, evident, fr a exercita
rolul de conducere ecumenic a altor Biserici rsritene. Astfel,
n secolele XIV-XVI mitropolitul rii facea ncoronarea i
nscunarea domnului n cadrul unei slujbe speciale n
catedrala mitropolitan, dup un model bizantin.
Biserica a cptat un rol i mai important dup cderea
Constantinopolului, egigia Imperiului Bizantin, n anul 1453,
sprijinind ns fiind i vzut ca parte a unei coaliii antiotomane a statelor cretine din aceast parte a Europei.
Influena bizantin pe filier neogreac o regsim i n
cellalt capt al Evului mediu romnesc, ntre anii 1711 i 1821,
cnd rile Romne au fost conduse de domnitori alei dintre
dregtori, cu cteva excepii, fiind greci, domniile fanariot.

Capitolul 2
Istoriografia Bizantina

Aceasta parte a studiului(Istoriografia)inseamna cercetarea

literaturii Bizantine si a autorilor acestia.
Poate cel mai important autor Bizantin este Nicolae Iorga
,acesta a facut studii in aceasta reforma si a ajuns sa fie cel mai
important istoric bizantin pe care Romania la avut.Acesta a
inceput studiile in Iasi,dar dupa acea a mers si a studiat in Italia
,Franta ,Anglia.Aceasta iesire in Europa de Vest la facut sa
cerceteze originile byzantine ale Romaniei. Iorga s-a ntors n
ar n octombrie 1894 la Bucureti. i-a schimbat reedina de
mai multe ori, pn s-a stabilit n zona Grdina Icoanei.[41]A fost
de acord s participe la o societate de dezbateri, interveniile
sale fiind publicate de-abia n 1944. A candidat pentru un post
la catedra de istorie medieval a Universitii din Bucureti,
innd o disertaie n faa unei comisii de examinare care
cuprindea istorici i filozofi (Caragiani, Odobescu,
Xenopol, Aron Densuianu, Constantin Leonardescu i Petre
Rcanu), dar a obinut o medie de 7 care i-a permis doar
obinerea unui post de profesor suplinitor. Repus n context,
aceast reuit este remarcabil pentru o vrst de doar 23 de
ani