Lipidele sunt o grup de substane organice, componente ale materiei vii, insolubile n ap

i solubile n solveni organici (eter, aceton, benzen etc.). Ele sunt compuii organici ai
carbonului, hidrogenului i oxigenului. Rezult din esterificarea acizilor grai cu diferii
alcooli. Din punct de vedere chimic, sunt substane organice cu molecula mai mult
sau mai puin complex, constituit din acizi grai i glicerol (glicerin).
Lipidele se mpart n:
- lipide simple;
- lipide complexe.
Lipidele simple, dup natura alcoolului, se mpart n: - gliceride (conin clicerol);
- steride (conin sterol);
- ceride (conin alcooli superiori).
Gliceridele sunt cele mai rspndite lipide n natur. Steridele, dup origine, pot fi:
-zoosteroli(colestorolul);
-fitosteroli(sitosterolul);
- micosteroli (ergosterolul).
Steridele se gsesc n cantiti mici n toate esuturile animale i vegetale, concentrate
n ficat, creier, mduva spinrii, glbenuul de ou, icre, grsimile din lapte.
Ceridele sunt substanele componente ale suprafeei multor legume i fructe,
micornd
evaporarea apei. Se mai conin n ceara de albine i n lanolin.
Lipidele complexe conin, spre deosebire de cele simple, acid fosforic,
aminoalcooli, aminoacizi i glucide.
Proprietile lipidelor
Formeaz emulsii cu lichidele, favoriznd digestia i absorbia lor.
n combinaie cu cationii, n mediul alcalin din intestin, acizii grai formeaz spunuri,
excretate cu fecalele.
n prezena unor catalizatori, cum ar fi nichelul, grsimile lichide pot fi solidificate.
Expuse la aer, grsimile se pot oxida, provocnd modificri organoleptice.
nclzirea excesiv a grsimilor duce la descompunerea glicerolului i la formarea
unui compus cu miros ptrunztor.
Lipidele sunt constituenii structurali ai celulelor organismului

Rolul (funciile) lipidelor n organism

Necesitatea asigurrii unui anumit nivel de lipide n raia alimentar este demonstrat
de funciile lor n organism, i anume:
1. Lipidele reprezint o surs de energie concentrat. Prin arderea n organism a 1g de
lipide se elibereaz 9,0 kcal, adic de dou ori mai mult energie dect la arderea
proteinelor.
2. Lipidele contribuie i la formarea materialului plastic i structural
(lipoproteidele,
fosfoproteidele).
3. Influeneaz procesele de termoliz (diminueaz termoliza).

4. Protejeaz organele interne, rotunjesc formele corpului.

5. Aport vitaminele liposolubile A, D, E, K, contribuie la asimilarea lor (grsimea laptelui
i uleiul de pete).
6. Influeneaz funcia tubului digestiv (inhib secreia HCI).
7. Asigur un gust mai plcut mncrurilor, stimuleaz contraciile cilor biliare.
8. Influeneaz asimilarea srurilor minerale (Ca, Mg).
9. Influeneaz funcia sistemului nervos central (fosfolipidele).
10. Influeneaz funcia sistemului endocrin - inhib funcia pancreasului, glandei tiroide.
11. Micoreaz motilitatea stomacului i a intestinelor (senzaie ndelungat de sa).
12. Formeaz ap endogen - sporete rezistena organismului la sete.
Lipsa lipidelor n raia alimentar a oamenilor are ca urmare micorarea duratei
vieii acestora, slbirea rezistenei la aciunea factorilor meteorologici nefavorabili, apariia
pe piele a exemei, hemoragii n organele interne.
Aceste dereglri trec repede, dac n raia alimentar se adaug lipide bogate n acizi
grai nesaturai.
Colesterol bun (HDL) vs colesterolul rau (LDL)
Colesterolul ridicat reprezinta o problema grava a generatiei fast food si produce
nenumarate afectiuni cardiovasculare. Colesterolul este un sterol ce serveste ca
precursor al vitaminelor liposolubile si al hormonilor steroizi.
Colesterolul bun(HDL)
HDL este opusul LDL. Fata de LDL, colesterolul bun, are in compozitie o cantitate
mare de proteine si este sarac in lipide. Acest compus actioneaza ca un aspirator si
absoarbe colesterolul in exces de la nivelul tesuturilor si celulelor si il transporta la
nivelul ficatului. Ficatul elimina colesterolul din aceste particule si il foloseste sau il
recicleaza. Aceasta activitate a HDL explica de ce acesta are efecte benefice asupra
sistemului cardiovascular.
HDL contine si antioxidanti ce pot impiedica oxidarea LDL si transformarea lui in
particule si mai periculoase pentru organism.
Stilul de viata influenteaza foarte mult nivelul de HDL exercitiile fizice il pot creste, iar
fumatul il scade. Dietele bogate in grasimi cresc nivelul de HDL dar si pe cel de LDL, iar
cele sarace in lipide scad cantitatea de LDL si HDL. Totusi, printr-o alegere atenta a
alimentelor consumate, puteti scadea cantitatea de LDL fara sa influentati negativ
nivelul HDL.
Pentru a creste nivelul de HDL simultan cu scaderea cantitatii de LDL trebuie sa evitati
alimentele ce contin grasimi saturate si sa consumati alimente ce contin grasimi
nesaturate ca uleiul de masline, peste, alune, migdale etc.
Colesterolul rau (LDL)
In general, 60-70% din cantitatea totala de colesterol este purtata prin organism de
particulele LDL. Aceste particule asigura transportul colesterolului de la ficat la locul
unde este necesara prezenta lui.

Daca nivelul de colesterol din sange este mai mare decat necesarul organismului,
acesta nu este folosit de celule, circula liber si astfel ajunge sa se ataseze de peretii
vaselor de sange si ingreuneaza circulatia sangelui. Aceste blocaje pot duce la afectiuni
grave ale sistemului cardiovascular (infarctul miocardic).
Coordonatorii unui studiu efectuat in anul 2011 au fost surprinsi cand au observat ca
subiectii ce aveau un nivel ridicat al colesterolului rau au acumulat mai multa masa
musculara decat persoanele cu un nivel scazut. Persoanele testate aveau varsta
cuprinsa intre 60 si 69 ani si nu erau active fizic. Observatia a fost facuta dupa ce
subiectii studiului au fost supusi unor exercitii fizice intense.
In urma acestui studiu s-a ajuns la concluzia ca exista sanse ca datele obtinute sa fie
utile in elaborarea unei solutii in ceea ce priveste pierderea masei musculare, afectiune
specifica persoanelor cu varsta inaintata.