Curs 5

Procedura Penala

3/11/2014

CAP. Participantii in procesul penal

Procesul penal= activitatea judiciara+activitatea desfasurata in legatura cu activitatea judiciara

Activitatile, care in ansablul lor alcatuiesc procesul penal sunt realizate de mai multe categorii de
persoane implicate in procesul penal=> participanti.
Termenul de participant are un sens tehnic: nu trebuie confundat cu sensul obisnuit, in cursul judecatii
legea face o distinctie clara intre cei care asista la judecata si cei participa la judecata. Nu trebuie
confundat sensul procesual(parti + subiecti principali) cu sensul substantial al termenului de
participant(autor, coautor, complice etc).
Notiunea de participant= subiectii raporturilor juridice procesual penale, titulari dupa caz, de drepturi,
obligatii sau atributii procesuale. Acest continut al notiunii e sugerat de art. 34 Codul de procedura
penala. Calitatea procesuala de participant ii ofera posibilitatea unei persoane de a se exprima judiciar
intr-un process penal. Titularii de dr si oblig procesuale se exprima judiciar in functie de calitatea lor
procesuala, in schimb titularii de atributii porcesuale se exprima judiciar in functie de competenta
stabilita potrivit legii.
Potrivit art. 29 CPP paricipantii in procesul penal sunt:
-

Organele juditciare;
Avocatul;
Partile;
Subiectii procesuali principali;
Alti subiecti procesuali, in aceasta categorie intra: martori, experti, interoreti, agenti
procedurali(realizeaza procedura de citare a unei persoane).

Fiecare din aceste categorii a primit o calificare legala, expresa, fiind exclusa posibilitatea incadrarii intro categorie diferita de cea de care apartin in mod legal.
Organele judiciare sunt considerate, in prezent, organele specializate ale statului care realizeaza
activitatea judiciara, acestia sunt subiecti oficiali- sunt purtatori de atributii procesuale, prin urmare, se
exprima judiciar in functie de o competenta stabilita prcis. Ca organe judiciare in procesul penal, avem
mai multe subdiviziuni:
a. De cercetare penala: procurorul, judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de Camera
Preliminara si instantele judecatoresti
b. Avocatul e un alt subiect procesual, un subiect neoficial, care asista sau reprezinta partile si
ceilalati subiecti procesuali principali- art 31 CPP. Modalitatea concreta in care asista si

reprezinta partile si subiectii in proces nu este stabilita de cod, ci este stabilita de legea de
organizare si functionare a avocatului Legea 51/85. Reprezentarea asigurata de avocat, nu e cea
obisnuita reprezentare judiciara, asigura mai mult decat opozabilitatea actelor de procedura.
c. Partile sunt persoanele care exercita sau impotriva carora se exercita o actiune judiciara, sunt
subiecti activi sau pasivi, drepturile si obligatiile procesuale ale partilor izvorasc din exercitiul
actiunilor judiciare (nu e actiune, nu e parte).
d. Drepturile si obligatiile procesuale ale subiectilor procesuali principali izvorasc sau se nasc
independent de exercitiul actiunilor, ci deriva din calitatile substantiale de faptuitor si persoana
prejudiciata prin savarsirea infractiunii. Sunt subiecti principali: suspectul si persoana vatamata.
Manifestarile procesuale sunt luate in considerare doar daca exista o anumita calitate
procesuala a subiectului, daca nu esti participant toata activitatea e rezumata doar la o singura
posibilitate: participare la procesul penal.
2 categorii distincte: partile- sunt participanti in proces care apar ca urmare a exercitiul actiunilor penale
sau civile si categoria subiectilor principali care participa in proces independent de exercitiul acestor
actiuni.

Subiectii oficiali- organele judiciare

I.
II.
III.

Organele cu atributii jurisdictionale

Procurorul
Organele de cercetare penala

I.

Organele jurisdictionale-

In categoria acestor subiecti putem identifica ca o consecinta a prin separatiei functiilor judu=ciciare mai
multe categorii de reprezntanti ai statului cu atributii jurisdictionale. La nivel general, jurisdictia implica
2 elemente:
-

Puterea de a rezolva si de a decide: cognitio

Puterea de a face ca decizia data sa fie adusa la indeplinire: imperium

In actualul sistem jurisdictia nu mai e sinonima cu judecata. Activitatile judiciare care corespund acestor
2 puteri au fost incredintate unor organe diferite care exercita functii judiciare diferite prevazute in art
3 lit. b), c) si d) CPP. Astfel:
-

Jurisdictia asupra fondului cauzei a fost incredintata instanelor judecatoresti

Jurisdictia asuprea dr si libertatilor fund in cursul urm judecatorului de dr si lib
Jurisdictia asupra verificarii legalit trimiterii injudecata incredintata jud de Camera Preliminara.

Specializarea acestor nu opereaza asbolut pe plan organic, subiectii care exercita aceste atributii jurisd.
Fac parte din aceeasi categorie profesionala de magistrate judecatori. Prin urmare, in cadrul aceleiasi
inst, un judecator poate fi : un judecator care intra in complet de judecata si asigura jurisdictia pe fond,

judecat de drepturi si libertati si judecator de camera preliminara. Pentru activitatea tututor organelor
jurisdictionale sunt cateva trasaturi specifice:
-

Dispozitia/decizia prin care statueaza asupra aspectelor investite se materializeaza intr-o

hotarare judecatoreasca=> organele cu atributii jurisdictionale se manifesta judiciar doar prin
hotarari judecatoresti (doar acestea au autoritate de lucru judecat);
Aceasta activitate se desfasoara in sedinta de judecata, acestea sunt, de regula publice, sau, pt
sedintele judecatorilor de drepturi si libertati sau de camera prelimiare, au loc in camera de
consiliu, sunt nepublice prin vointa expresa a legii. Judecata in camera de consiliu se realizeaza,
in secret, fara contradictorialitate.
Pentru aceasta activitate este exclusa, de regula, autoinvestirea- judecatorul nu se poate
autoinvesti. Judecatorul nu se poate pronunta decat in limitele investirii, pentru a incerca sa fie
limitata aceasta putere absoluta.

Indiferent de activitatea judiciara pe care o desfasoara, judecatorii sunt magistrati si se bucura de

inamovibilitate- art. 3 alin 1 Legea 303/2004.
Instantele judecatoresti- sunt organele judiciare care exercita in procesul penal functia de judecata.
Judecata presupune rezolvarea litigiului de drept penal pe fondul sau, aceasta rezolvarea antameaza
elementele esentiale ale raportului de conflict, respectiv fapta, persoana si vinovatia. Sunt singurele
organe judiciare care au competenta de a se pronunta cu privire la aspect de fond, de a rezolva litigiul
dedus judecatii, modul de rezolvare capata autoritate de lucru judecat, calitate ce permite punerea in
executare a hotararilor judecatoresti de rezolvare a cauzei pe fond. Jurisdictia asupra fondului realizata
de instantele judecatoresti presupune infaptuirea justitiei=> justitie represiva.
In materie penala, justitia se realizeaza prin 2 categorii de instante civile-in sens de obisnuite si militarealcatuite din judecatori militari. Toate instantele de judecata isi desfasoara activitate intr-un sistem
unitate,, organizat ca o structura piramidala, avand in varful sau ICCJ.
ICCJ
Curtea de Apel
TRIBUNALE
MILITARE

Curtea Militara de Apel

TRIBUNALE SPECIALIZATE

TRIBUNALE

JUDECATORIILE

Art. 354 alin 1. CPP=> precizeaza ca instanta de judecata judeca in complet compus potrivit legii. Regulile
dupa care se compune nu sunt prevazute in CPP, sunt general valabile pentru intregul sistem judiciar=> L
304/ 2004, care stabileste ca o cauza se judeca in prima instanta intr-un complet format dintr-un singur
judecator (sistemul unipersonal). De asemenea, o cauza se judeca in apel dintr-un complet format din 2
judecatori (art. 54 L 304/2004). ICCJ a primit reguli diferite=> in fond: complet 3 judecatori, completul

care judeca apelul declarat impotriva hotararilor care vin de la CA sau CMA se formeaza tot din 3
judecatori, insa ICCJ in materie penala e si instanta obisnuita, in acest caz cand judeca apelurile
impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de ICCJ se judeca de un complet format din 5
judecatori. Nerespectarea acestor dispozitii privind completul de judecata se sanctioneaza cu nulitate
absoluta potrivit art 281 CPP.
Indifferent de modul in care se constituie si se comoune o inst judecatoreasca trebuie sa se circumscrie
garantiilor stabilite din art. 6 CEDO: sa fie stabilita de lege, sa fie independent sis a fie impartiala. Ca reg
generala, inst de jud isi desf activitate ain sedinta publica, in mod oral, nemijlocit si contradictoriu- art.
351 alin. 1. Prin exceptie, inst de jud isi poate desf activitatea si in sedinta ne publica, fie ca e declarata
ca atare de catre instanta, fie ca este stabilita c atare de lege( sedintele care au loc in camera de
consiliu).

Judecatorii de drepturi si libertati- sunt organele judiciare care exercita functia de dispozitia asupra dr si
lib fundam in cursul urmaririi penale. In prezent, jud de dr si lib este un jud din cadrul instantei potrivit
art 53 CPP. Prin urmare, jud de dr si lib are aceeasi competenta mat , pers si teritoriala cu cea a instantei
din care face parte. Jud de dr si lib are doar o competenta functionala diferita. Potrivit acestei
competente functionale distincte, jud de dr si lib solutioneaza in cursul urmaririi penale cereri,
propuneri, contestatii sau orice alta sesizare cu privire la : masurile preventive, masurile asiguratorii,
masurile de siguranta cu caracter provizoriu ( internarea provizorie a unei persoane in timpul urmaririi
penale sau obligarea unei persoane la tratamentul medical), intra si solutionarea ceririlor privind acetele
de dispozitie ale procurorului( de ex: competenta judecatorului de dr si lib de a rezolva o contestatie
privind durata nerezonaliba a procesului in cursul urmaririi penale ). Emiterea mandatului de aducere in
cursul urmaririi penale daca pt executarea acestuia e nevoie de patrunderea fara drept in locuinta unei
persoane, in mod normal acest mandat se emite de procurer, insa, daca pt executarea mandatului de
aducere, e nev de patrunderea fara drept in locuinta unei persoane pt aceasta e nevoie de autorizarea
unu jud de dr si lib.
Competente specifice judecatorului de drepturi si libertati: Incuviintarea examinarii fizice a unei
persoane in lipsa consimtamantului acesteia. Si activitatea judecatorului de drepturi si libertati se
desfasoara in sedinta, numai ca aceasta are loc in Camera de Consiliu ( modalitate nepublica de
desfasurare a unei sedinte de judecata).
Uneori activatatea judectorului de drepturi si libertati e desfasurata dupa o procedura contradictoriedesi se desf in camera de consiliu sedintele sunt contradictorii, alteori insa activit jud de dr si lib se desf
potrivit unor procedure necontradictorii/unilaterale ( ex: emiterea mandatului de supraveghere tehnica,
de perchezitie)

Judecatorul de Camera Preliminara= organ judiciar care exercita functia de verificare a legalitatii
trimiterii in judecata. Acest judecator e tot un judecator din cadrul instantei avand o competenta

functionala diferita. Activitatea care corespunde acestei functii judiciare se refera in concret la mai
multe aspecte, nu verifica doar legalitatea trimiterii in judecata, legalitatea administrarii probelor si a
efectuarii actelor in timpul urmaririi penale, solutioneaza si plangerile impotriva solutiilor de netrimitere
in judecata. In afara competentelor mentionate expres in art 54, judecatorul are dreptul sa confirme
ordonanata de redeschidere a urmaririi penale, solutioneaza cererile de confiscare sau de desfiintare a
unui inscris cand se dispune clasarea. Jud de cam prelim nu isi desfasoara activitatea doar in etapa de
cam prelim, el participand si in alte etape ale procesului penal. Principala atributie e de a verifica
legalitata trimiterii in judecata dispuse de procuror, sub acest aspect jud de cam prelim care a dispus
inceperea judecatii va exercita si functia de judecata in cauza- art. 346 alin. 7CPP. Prin urmare, legea
permite, in ceea ce priveste functia specifica judecatorului de camera preliminara, cumulul cu alte
functii.
Pentru acest judecator, legea nu utilizeaza termenul de complet, insa, cum acesti judecatori fac parte
din cadrul aceleiasi institutii care va exercita si functia de judecata, si desemnarea acestor persoane se
face in conformitate cu repartizarile aleatorii pe complet, insa aceste complete nu sunt de judecata.
Mentiuni exprese privind completele formate din judecatori de drepturi si libertati si judecatori de cam
prelim sunt prevazute in Legea 304/2004 dupa cum urmeaza:
-

II.

La ICCJ art 31 indice 1 din Legea 304/2004 prevede ca unul din cei 3 judecatori care judeca in
prima instanta va fi si judecator de camera preliminara in cauza.
La ICCJ completul care solutioneaza contestatii impotriva hotararilor pronuntate de judecatori
de drepturi si libertati sau de camera preliminara de la celelalte instante este format dintr-un
singur judecator. Daca sunt formulate contestatii impotriva hotararile jud de dr si lib sau de cam
prelim de la ICCJ se solutioneaza intr-un complet format din 2 judecatori de la ICCJ.

Procurorul- exercita functia judiciara de urmarire, acesta participa cu atributii specifice I in

celelalte etape procesuale: si in etapa de camera preliminara in etapa judecatii, inclusive In
procedurile speciale, precum si in etapa punerii in executare a hotararii judecatoresti
penale. Insa, desi participa in toate etapele care compun procesul penal, exercita o functie
doar in faza de urmarire penala.

Este reprezentantul Ministerului Public care, ca autoritate judiciara, potrivit Constitutie si alaturi de CSM
si inst judecatoresti alcatuiesc autoritatea judecatoreasca. Potrivit art. 31 din Constitutie, Ministerul
Public isi exercita atributiile prin procurori constituiti in Parchet.
In cadrul Ministerul Public, ca si autoritate, procurrii isi desf activitatea sub autoritatea Ministrului
Justitiei si potrivit urm3 principii prevaute de constitutie si de legea de organizare judiciara:
-

Principiul legalitatii;
Principiul impartialitatii.echidistantei;
Principiul controlului ierarhic. Acest principiu determina o subordonare functionala in cadrul
Ministerului Public, care se manifesta judiciar in 2 aspecte: caracterul obligatoriu al dispozitiilor

procurorului ierarhic superior(daca sunt conforme cu legea) si poribilitatea infirmarii de catre

procurorul ierarhic superior a acetlor effectuate de procurorii din subrdine inclusive asupra
solutiilor acestora. Infirmarea sse dispune doar motivate, fie pe considerente de nelegalitate, fie
de netemeinicie.
Procurorul exercita atributii specifice:
-

Procurorii criminalisti, de ancheta, care exercita in principiu functia de urmarire, strang probe
Care reprezinta MP in procedurile desf in fata judecatorilor: procurori judiciar sau de sedinta.

Procurorii au statut dif de cel al jud, procurorii sunt independenti si se supun doar legii.

III.

Organele de cercetare penala: acestea exercita atrib specifice functiei de urm penala,
acestea nu mai participa in nicio alta etapa in cursul procesului penal.

Acestea sunt de 2 categorii:

-

Ale politiei judiciare alccatuite din ofiteri si agenti de politie desemnati fie in legi obisnuite
(364/2004), fie legii speciale
Organele de cercetare penala speciale formate din military care, in anumite caue penale,
efectueaza cercetarea penala [otrivit legii.

Indif de categ din care fac parte, organele de cercetare penala desfasoara atributii care privesc
cercetarea ca etapa a urmaririi penale. Acestea nu pot primi atributii in ce priveste actele de dispozitie
cu caracter principal referitoare la exercitarea actiunii penale sau la urmarirea penala insasi.