Curs 3

2. Principiul proportionalitatii
Sediul materiei: art. 5 TUE: Delimitarea competentelor UE este guvernata de principiul
atribuirii, in timp ce exercitarea acestor competente este reglementata de principiile
proportionalitatii si al subsidiaritatii.
In temeiul principiului proportionalitatii, actiunea UE in continut si forma nu depaseste
ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor inscrise in tratate. Institutiile UE aplica
principiul proportionalitatii in conformitate cu prevederile Protocolului nr. 2 privind aplicarea
principiului subsidiaritatii si al proportionalitatii.
UE nu intervine, potrivit principiului proprortionalitatii in domeniile care nu tin de
competenta sa exclusiva decat in masura in care obiectivele avute in vedere nu pot fi realizate in
mod corespunzator de catre statele membre.
3. Principiul subsidiaritatii
Sediul materiei: art 5 TUE: In temeiul principiului subsidiaritatii, in domeniile care nu sunt
in competenta sa exclusiva, UE intervine numai daca si in masura in care obiectivele actiunii
preconizate nu pot fi realizate in mod satisfacator de catre statele membre nici la nivel central
nici la nivel regional si nici la nivel local.
Date fiind dimensiunile si efectele actiunilor preconizate obiectivele respective pot fi
indeplinite mai bine la nivelul UE. Institutiile UE aplica principiul subsidiaritatii in conformitate
cu protocolul adoptat in materie.
Parlamentele nationale asigura respectarea principiului subsidiaritatii potrivit procedurii
inscrise in protocol. Pe cale de consecinta actiunile la nivelul UE nu vor depasi ceea ce este
necesar pentru atingerea obiectivelor stabilite.
Se are in vedere faptul ca ceea ce poate fi realizat in mod individual de catre state nu
trebuie indeplinit in comun, dar, daca acest fapt nu este posibil, este acceptata interventia
comuna, adica a tutoror statelor la nivelul UE.
Prin urmare, competent de drept comun apartine statelor, adica, in mod concret, este vorba
despre o acceptare din partea statelor a limitarii competentelor lor pt a acorda competente sporite
UE.
Regula este cea potrivit careia competenta nationala apartine statelor, in timp ce
competenta care apartine UE este exceptia.

Acest principiu presupune 2 aspecte:

1.
UE este competenta sa actioneze in domeniile si in masura obiectivelor care ii
sunt incredintate in mod expres si evident, fiind vorba despre o competenta excusiva, caz in care
aceasta actioneaza cu titlu definitiv, irevocabil, fara alternative.
In fapt, sub acest aspect nici nu poate fi pusa in discutie aplicarea principiului
subsidiaritatii, pt ca avem o competenta exclusiva a UE, statele ies din discutie. Ar fi vorba
despre domeniile care cad sub incidenta competentelor exclusive.
2.
Daca sunt in cauza competente concurente, adica in domeniile in care nu sunt
incluse in cadrul competentelor exclusive, precum si in domenii precum ar fi domeniul protectiei
sociale, iar statele membre nu pot sa realizeze obiectivele propuse , atunci UE intervine in
masura in care aceste obiective pot fi realizate mai bine la nivelul UE raportat la cel al statelor
membre.
Aplicarea principiului subsidiaritatii are in vedere respectarea identitatii nationale si
pastrarea competentelor nationale, permitand in egala masura luarea in considerare a prezentei
cetatenilor intr-un mod efectiv la procesul decisional.
Mecanismele care guverneaza aplicarea pr subsidiartitatii si proportionalitatii
Sediul materiei: Protocolul nr. 2 anexat la Tratatul de la Lisabona
Avem nivelul national si nivelul UE.
Potrivit art. 5 din Protocol, proiectele de acte legislative se motiveaza in raport cu
principiul subsidiaritatii si al proportionalitatii. Prin urmare, orice proiect de act legislativ,
trebuie sa contina o fisa detaliata care sa permita evaluarea conformitatii actului in cauza cu cele
2 principii.
Fisa trebuie sa includa acele elemente care sa permita evaluarea impactului financiar al
proiectului respectiv si, in cazul unei directive, de exemplu, evaluarea vizeaza si implicatiile
acesteia asupra reglementarii care urmeaza sa fie puse in aplicare de catre statele membre,
inclusiv asupra legislatiei regionale, dupa caz.
Motivele care conduc la concluzia potrivit careia un obiectiv al UE poate fi indeplinit mai
bine la acest nivel se intemeiaza pe indicatori calitativi si ori de cate ori se poate pe indicatori
cantitativi.
Proiectele de acte legislative au in vedere necesitatea de a proceda astfel incat orice
obligatie financiara sau administrativa ce revine UE , guvernelor nationale, autoritatilor regionale
sau locale, operatorilor economici si cetatenilor sa fie cat mai redusa posibil si proportionala cu
obiectivul urmarit.

Potrivit art. 6 din acelasi Protocol nr. 2, in termen de 8 saptamani de la data transmiterii
unui proiect de act legislativ in limbile oficiale ale UE, adica 24, orice parlament national sau
orice camera a unui parlament national poate adresa presedintelu PE, al Consiliului, respectiv al
Comisiei un aviz motivat in care sa expuna motivele pt care apreciaza faptul ca proiectul in
discutie nu este conform cu principiul subsidiaritatii.
Fiecarui parlament national, respectiv fiecarei camera a unui parlament national ii revine
sarcina de a consulta parlamentele regionale care au competente legislative.
In cazul in care proiectul de act legislativ este emis de catre un grup de state membre
presedintele Consiliului transmite avizul guvernului, respectiv unui stat membru care contesta
conformitatea actului initiat cu principiul subsidiaritatii.
Daca proiectul de act legislativ este emis de catre Curtea de Justitie, de BCE sau de Banca
Europeana de Investitii, presedintele Consiliului transmite avizul motivat institutiei, respectiv
organului initiator.
Potrivit art. 7 din acelasi Protocol, PE, Consiliul si Comisia, ori, dupa caz, grupul de state
membre , Curtea de Justitie, BCE sau BEI, daca proiectul de act legislativ a fost emis de acestea,
daca tin seama de avizele motivate adresate de parlamentele nationale sau de catre o camera a
unuia dintre parlamentele nationale.
Fiecare parlament national dispune de cate 2 voturi repartizate in functie de sistemul
parlamentar national.
In cazul in care avizele motivate privind nerespectarea de catre un proiect de act legislativ
a principiului subsidiaritatii reprezinta cel putin o treime din totalul voturilor atribuite
parlamentelor nationale, proiectul trebuie reexaminat.
19 voturi
Acest prag este de in cazul unui proiect de act legislativ prezentat in domeniul privind
spatiul de libertate, securitate si justitie.
In urma acestei reexaminari Comisia sau, dupa caz, grupul de state membre, PE, Curtea de
Justitie, BCE, BEI, daca proiectul de act legislativ este emis de acestea, pot hotari fie sa mentina
proiectul, fie sa il modifice, fie sa il retraga.
Decizia, oricare ar fi aceasta, trebuie motivata.
In cadrul procedurii legislative ordinare in cazul in care avizele motivate privind
nerespectarea de catre un proiect de act legislativ a principiului subsidiaritatii reprezinta cel putin
o majoritate simpla din voturile atribuite parlamentelor nationale, proiectul trebuie reexaminat.
Ca urmare a unei astfel de reexaminari Comisia poate hotari fie sa mentina propunerea, fie
sa o modifice, fie sa o retraga.
In cazul in care decide mentinerea propunerii, Comisia trebuie sa justifice tot printr-un aviz
motivat ce o determina sa propuna masura respectiva aducand argument in sensul potrivit caruia
proiectul de act legislativ respecta principiul subsidiaritatii.

Avizul motivat al Comisiei, precum si avizele motivate ale parlamentelor nationale trebuie
prezentate entitatii legislative a UE pt a putea fi luate in considerare in cadrul procedurii
legislative ordinare.
In cadrul acestei proceduri legislative ordinare sunt 2 aspecte: inainte de incheierea primei
lecturi entitatea legislativa: PE si Consiliul examineaza compatibilitatea propunerii legislative cu
principiul subsidiaritatii tinand seama in special de motivele invocate si insusite de majoritatea
parlamentelor nationale precum si de avizul motivat al Comisiei.
In al doilea rand in cazul in care cu o majoritate de 55% a membrilor Consiliului sau cu o
majoritate a voturilor exprimate in PE entitatea legislativa considera ca propunerea nu este
compatibila cu principiul subsidiaritatii, aceasta nu se reexamineaza, adica se respinge.
Mai retinem o ultima ide potrivit careia Curtea de Justitie a UE este competenta sa se
pronunte cu privire la actiunile referitoare la incalcalcarea principiului subsidiaritatii de catre un
act legislativ formulate de catre un stat membru sau transmise de acesta in conformitate cu
prevederile dr intern in numele parlamentului sau national sau al unei camere a acestuia.
4. Principiul cooperarii loiale
UE si statele membre se respecta si se ajuta reciproc pentru indeplinirea misiunilor inscrise
in tratat.
Statele membre adopta orice masura generala sau speciala pt asigurarea indeplinirii
obligatiilor care decurg din tratate sau care sunt de natura sa rezulte din actele institutiilor UE.
Statele membre faciliteaza indeplinirea de catre UE a misiunii sale si se abtin de la orice
masura care ar putea pune in pericol realizarea obiectivelor UE.