SEMINAR

Dinicu Golescu
Constantin Golescu, cunoscut sub numele de Dinicu Golescu (n. 7
februarie 1777, Goleti, Arges- d. 5 octombrie 1830), a fost un boier i crturar
romn, fiu al marelui ban de ara Romneasc Radu Golescu i al Zoiei
Florescu.

Biografie
Dinicu Golescu s-a cstorit cu Zoe Farfara n 1804. Din aceast cstorie s-au nscut Ana
Golescu (1805-1878) tefan (1809-1874),Nicolae (1810-1877), Radu Golescu (1814-1882)
i Alexandru (1818-1873).
mpreun cu fratele su mai mare, Iordache, a studiat la Academia greceasc din Bucureti.
Particip, de asemenea alturi de fratele su Iordache, la nfiinarea unei societi literare
secrete la Braov, iar n 1825 n timpul cltoriei sale prin Europa a fost iniiat
nfrancmasonerie ntr-o loj masonic din Elveia; n acelai an, revenit din cltorie, ncepe
s participe la lucrrile unei loji bucuretene.
A fost ispravnic, hatman i mare logoft n Muntenia. A nfiinat n 1826, pe moia sa din
Goleti, o coal n care puteau nva gratuit (i.e. pe cheltuiala lui) tineri indiferent de
categoria social din care fceau parte.
n 1826, Dinicu Golescu mpreun cu Ion Heliade Rdulescu scot revista Curierul romnesc
care avea o orientare iluminist.[2] n 1827, Dinicu Golescu mpreun cu Ion Heliade
Rdulescu pune bazele Societii Literare din Bucureti.[2] edinele Societii aveau loc n
casele luxoase ale lui Dinicu Golescu, pe Podul Mogooaiei.[2] n acelai an iniiaz apariia
primei reviste n limba romn Fama Lipschii (gazet tiparit la Leipzig, n Germania, cu
apariie lunar).[2]
Dintre scrierile sale, cea mai important este nsemnare a cltoriei mele, Constantin
Radovici din Goleti, fcut n anul 1824, 1825, 1826, tiprit la Buda n 1826. Este primul
jurnal cltorie tiprit din literatura romn. Notele sale de drum cuprind referiri critice la
starea de napoiere social i cultural a rii Romneti. Sub raportul limbii literare, lucrarea
lui Golescu oglindete trecerea de la limba romn literar veche la limba romn literar
modern.
Fiul lui Radu Golescu si al Zoitei (n. Florescu). Descinde dintr-o veche familie de boieri, ale
carei prime atestari documentare sunt din sec. al XVI-lea; tatal sau a fost mare ban al Tarii
Romanesti. GOLESCU a dobandit rangul de mare logofat (1812). Frate cu Iordache
(Gheorghe) Golescu si parinte al celor patru "frati Golesti" (Stefan, Nicolae, Alexandru,
Radu), care au avut un rol important in desfasurarea Revolutiei de la 1848 si a celorlalte mari
evenimente politice din istoria romaneasca a sec. al XlX-lea. El insusi a fost amestecat inca de
tanar in tulburea viata politica din vremea ultimelor domnii fanariote; a fost unul dintre boierii

SEMINAR

care au sprijinit revolutia lui Tudor Vladimirescu, iar dupa inabusirea acesteia, refugiat la
Brasov, s-a aflat printre intemeietorii unei societati culturale cu scopuri ascuns politice
(1822). Scrierile lui, dintre care cea mai cunoscuta este insemnare a calator iii mele,
Constantin Radovici din Golesti, facuta in anul 1824, 1825, 1826 (1826), sunt rezultatul
acestor preocupari si le reflecta in chip elocvent. GOLESCU nu a fost atat un creator, cat un
carturar de factura luminista, convins ca regenerarea morala si sociala a tarii nu este posibila
decat prin culturalizare, prin "luminarea" poporului; iar memorialul sau de calatorie este de
fapt un program politic si cultural deghizat.
Catre sfarsitul anului 1826 revenea in Tara Romaneasca, dupa un exil de aproape sase ani,
timp in care calatorise prin mai multe tari din Europa, marele logofat GOLESCU Era
insufletit de sperante si proiecte generoase: voia sa deschida scoli in limba nationala, sa
infiinteze publicatii, sa incurajeze teatrul, sa tipareasca multe si folositoare carti. Avea sa
moara dupa numai patru ani, pe neasteptate, poate ca si nenatural, spunandu-se ca din pricina
unei epidemii frecvente in epoca: holera. GOLESCU era un spirit incomod, oricum; doritor de
reforme, patriot patetic si activ, se varase inca din tinerete in luptele politice atat de tulburi si
de intortocheate din vremea ultimilor domnitori fanarioti. Fusese, la 1921, unul din
sprijinitorii lui Tudor Vladimirescu; refugiat la Brasov, asemenea celor mai multi boieri din
Tara Romaneasca, de frica eteristilor si deopotriva a turcilor, care au supus tara unor cumplite
represalii, a refuzat sa se intoarca insa la Bucuresti dupa ce domnia fusese data unui nou
voievod, desi acesta era "pamantean" si nu fanariot, prelungindu-si mult sederea in strainatate.
Fara insa a-si uita tara; la intoarcere va fi unul dintre cei mai activi partizani ai innoirilor si se
va consacra cu totul unui program de reforme culturale si sociale. Istoria invatamantului si a
presei din Romania il asaza printre intemeietorii acestor domenii; GOLESCU a infiintat scoli
in limba romana si le-a alcatuit programul de functionare, a contribuit decisiv la aparitia
primelor periodice romanesti si a incurajat interesul pentru cultura al tinerilor. S-a presupus
ca, datorita contactului strans si indelungat cu realitatile vietii occidentale, GOLESCU ar fi
suferit o convertire spirituala. Documentul care probeaza aceasta transformare este socotit
volumul sau de note de calatorie. S-a spus despre acesta ca aduce "vibrarea celor mai
puternice coarde morale din cultura romana". De fapt, mai firesc ar fi sa se vada in
memorialul lui GOLESCU un program luminist, deghizat, expus intr-o forma indirecta din
prudenta. Venit dintr-o lume aberanta, cum era aceea din Principatele fanariotizate,
GOLESCU descopera, calatorind in Occident, o lume normala, in care spiritul sau, deloc
amortit nici pana atunci si sigur nedeformat, se trezeste si se integreaza. Cu adevarat uimit se
arata a fi marele logofat nu de ceea ce vede in voiajul sau (descris ca avand un scop benign:
asezarea copiilor in scoli), ci de ceea ce isi aminteste despre tara lui. insemnare a calatoriii
mele (1826) contine doua planuri: prezentul relatarii si trecutul amintirii, despartite sub
raportul registrului stilistic si al atitudinii morale. Ceea ce vede in Occident este inventariat
constiincios si pedestru, ca intr-un raport; in schimb, ceea ce isi aminteste capata forma
dramatica a lamentatiilor, a pamfletului sarcastic, a confesiunii acuzatoare. Vechiul opozant
confuz al domnilor fanarioti descopera in timpul calatoriei anomalia generalizata a lumii din

SEMINAR

care venea, caracterul ei absurd, atroce, subuman. Calatorul prin tari straine isi "descopera", in
fond, patria, ca un loc al suferintei si inapoierii. Aici se petrec lucruri "nemaipomenite peste
tot pamantul" si oamenii sunt mai degraba niste biete fiinte indobitocite de mizerie si teroare.
Intre apaticul Orient vicios, ritualic, fatalist, atemporal, unde fastul orbitor, "luxul", statea
alaturi cu saracia cea mai crunta si cu stricaciunea morala produsa de "scarboasa diplomatica",
formula prin care este definit abjectul politicianism fanariot, si, de cealalta parte, Occidentul
energic, rational, activ, logic, individualist si constructiv, GOLESCU adera fara rezerve la
valorile vietii europene; fara rezerve, dar si fara uimiri si incantari copilaresti, de primitiv ce
descopera buimacit civilizatia. Nu devine, calatorind prin Europa, european; ci este, in
Insemnare a calatoriii mele, un european care se autodescopera ca european inapoiat, venit
dintr-o prelungire artificiala a Orientului, dintr-o lume rezultata din supunerea geografiei si a
istoriei in fata politicii. Europenizarea pentru care militeaza este, de aceea, mai degraba o
regenerare si in acest sens face apel GOLESCU la constiinta latinitatii romanilor ("voi scrie
fiind incredintat ca in anii cei mai vechi au fost in trupurile mosilor nostri sange romanesc, au
avut fapte virtuoasa; iar de la o vreme s-au atatat luxul si scarboasa diplomatica, care n-au fost
spre vreun temei al nostru sau folos al patriii"). insemnare este o scriere redactata cu intentia
de a converti, de a influenta si de a determina o modificare in constiinte ("Deci dar, luand toti
seama osandii intru care ne aflam"); o scrie urmarind sa mobilizeze energiile prin contestarea
violenta a situatiei existente si prin aratarea unui alt mod de a se trai. "Vorbesc - scrie
GOLESCU - pentru folosul patriii mele, pentru desteptarea, pentru luminarea, pentru
infrumusitarea si in scurt: pentru fericirea ei." Istorisirea calatoriei nu mai este altceva decat o
pilda, o parabola a bunei intocmiri sociale, morale si culturale: tarile occidentale descrise
capata aspectul unor tinuturi utopice. Forta evidentei, sporita prin tonul de inregistrare
obiectiva si impersonala face ca propunerile reformatoare sa apara ca fiind spontane,
involuntare, naive. Este o veritabila strategie a persuasiunii in aceasta atitudine de observator
neutru, preocupat exclusiv de inregistrarea exacta a celor vazute. GOLESCU mizeaza, in
esenta, pe o lectura complice; el citeaza, se poate spune, realitati, pentru a se exprima prin
intermediul lor si exista, din acest punct de vedere, o certa tendentiozitate a insemnarii sale.
"Primul roman modern", cum 1-a numit Pom-piliu Eliade, GOLESCU este un fervent al ideii
de luminare si cartea sa ramane marturia^ azi emotionanta prin patetismul sau auster, a unei
desteptari spirituale.

Opera literar
nsemnare a cltoriii mele, Constandin Radovici din Goleti, fcut n anul 1824, 1825,
1828, Buda, 1826; ediie ngrijit i introducere de Nerva Hodo, Bucureti, 1910; ediie
ngrijit i prefa de P mai Hane. Bucureti, Minerva, 1915; ediie ngrijit de Dimitrie
Panaitescu-Perpessicius, Bucureti, 1952; ediie ngrijit i prefa de Gheorghe Popp,
Bucureti, 1964; ediie prefaat de Marin Bucur, Bucureti, 1971; ediie ngrijit de i
postfa Mircea Iorgulescu, Bucureti, 1977.

Traduceri

SEMINAR

Adunare de pilde bisericeti i filosofeti, de ntmplri vrednice de mirare, de bune gndiri

i bune neravuri, de fapte istoriceti i anecdote, Buda, 1826;
Neofit Vamva, Elementari de filosofie moral, Bucureti, 1827.

nsemnare a clatoriei mele

Dinicu Golescu a fost printre primii cltori de seam ai poporului romn, iar cartea sa
,,nsemnare a cltoriii mele, este prima lucrare de cltorie din literatura romn. Conceput
ca un jurnal de cltorie, romanul reprezint un adevrat reportaj jurnalistic, bine documentat,
al autorului, despre locurile vizitate. Dinicu Golescu a cutreierat ntreaga Europ a nceputului
de veac al XIX-lea, i ne-a descris i nou locurile vizitate.
Firul aciunii romanului urmeaz fidel traseul cltoriei, Dinicu Golescu pomenind despre
toate locurile pe unde a trecut. Atenia acordat fiecrei localiti vizitate, depindea de
importana pe care a avut-o fiecare ora n economia cltoriei. Aezrile urbane i rurale n
care poposea mai mult, erau gratulate cu o atenie de cteva pagini, n vreme ce despre
localitile prin care era doar n trecere, pomenea doar n cteva rnduri.
Acest jurnal de calatorie s-a nscut prin faptul c Dinicu Golescu, impresionat de numrul
mare de cri de cltorie, care au fost publicate n Occident, a vrut s druiasc i literaturii
romne un roman de acest gen. Este scris ntr-o perioad n care literatura romneasc se
debarasa de limba literar veche, adoptnd o limb modern, care va fi modelul de lucru al
scriitorilor romni de acum ncolo.
Dinicu Golescu, n cltoria sa, a fost deosebit de impresionat de ri din centrul Europei, cum
ar fi Austria, Elveia, Germania. Cartea este un imens reportaj al acestor locuri, de fapt al
ntregii Europe, trecnd n revist tot ceea ce-a vizitat. Din capul locului, Dinicu Golescu se
dovedete a fi un bun peisagist, descriindu-ne plaiuri, frumusei ale naturii. Dar el nu se
mrginete doar la a descrie i reproduce natura. Ne vorbete despre construcii, orae,
realizri umane. Despre modul n care, mai cu seam, n Elveia, oamenii locului au zmuls
naturii vitregite terenuri aride, i prin munca lor, le-au redat circuitului uman, agricol sau de
habitat. Sunt descrise cu mare admiraie localiti precum Viena, Berna, Geneva. Ruri
precum Rinul. Deasemenea, autorul ne apleac asupra condiiilor socio-economice din fiecare
zon vizitat.
Sunt descrise diferite manufacturi din oraele vizitate, condiiile de munc i de via ale
muncitorilor din aceste zone.
De asemenea, este descris modul de organizare al administraiei locale. Acest sistem era unul
deosebit de competent, deoarece n diferitele instituii ale statului erau angajai doar oameni
cu coal, iar principiul de promovare n funcii nalte, era unul al competenei. Dinicu
Golescu ne mai vorbete despre sistemele fiscale ale fiecrei ri, despre modul n care era
organizat nvmntul, biserica. O atenie deosebit o acord scrierii activitilor comerciale
vizitnd piee i trguri.
n nsemnrile sale de cltorie, Dinicu Golescu compara locurile vizitate cu ceea ce exista n
ara Romneasc, fcnd ample observaii critice la adresa realitilor dmboviene. El vine
cu propuneri i soluii aduse autoritilor romneti care s ajute la progres n toate domeniile
vieii sociale i n Muntenia. El nsui, mpreun cu familia sa nstarit, a sprijinit punerea n
aplicare a acestor msuri. Pe plan gazetresc, de pild, el scond mpreun cu Ion HeliadeRdulescu- ,,Curierul romnesc.

SEMINAR

,,nsemnare a cltoriii mele reprezint primul roman de cltorie din literatura romneasc,
o veritabil fresc a vieii sociale europene, model de urmat i pe plaiurile romneti. De
asemenea, prin acest volum, Dinicu Golescu i aduce aportul la dezvoltarea limbii literare
romneti, promovnd o limb modern, n locul celei arhaice folosite pn atunci. Datorit
contribuiilor pe care le-a avut, att cu acest roman, ct i cu alte scrieri i activiti, peste
numele lui Dinicu Golescu i al acestor nsemnri de cltorie, ar fi nedrept s se atearn
colbul uitrii. El merit un locor, acolo, undeva n memoria culturii romneti.