2.Trsturile moldovenilor n Descrierea Moldovei de D.

Cantemir
- trufia i semeia sunt trasaturile principale ale moldovenilor
- sunt cuteztori, semei i pui pe glceava, dar se linitesc lesne si se mpac cu potrivnicul
- vorba duel nu le este cunoscuta, pentru ca trec rareori de la vorbe la arme
- prefera sa inchida gura potrivnicului cu bate, ciomege i cu pumnii dect sa foloseasca arme
- sunt glumei si veseli, dar aa cum nu in mult timp dumnie, nici prietenie nu in
- le place butura, dar nu beau peste msur
- plcerea cea mai mare este aceea de a petrece, in general de la 6 seara pn la 3 dimineata
sau mai mult
- la petreceri beau pn vars
- femeile beau acas pentru ca este ruine sa bea la petreceri, si mananc puin la petreceri
LOCUITORII RII DE JOS
-iubesc vinul
- arcul l ntind foarte bine i la fel de bine folosesc i sulia i spada
- consider c numai vntorii trebuie s poarte puti
- ei nu cunosc msura in nimic
- considera ca este o datorie cretineasc s ia viaa unui turc sau ttar, iar pe cel care se arat
blnd cu acestia il considera ca ne fiind un bun cretin
-Moldovenii nu sunt iubitori de nvtura, ci chiar le e urt aproape la toi
- frumusetea nevestelor de rand e mai mare dect cea a jupneselor boierilor
-pentru femei a umbla cu capul gol e semn de curie
-sunt oteni mai buni i oameni mai mnioi dect ceilali, fiind obinuii s triasca n rzboi
cu ttarii)
- tiu puine despre slujba religioas
- modul n care primesc oaspetii este demn de ludat, cu exceptia Vasluienilor care se nchid
in casa cand vine vorba de oaspei
LOCUITORII RII DE SUS
-se pricep mai puin n ale rzboiului
- sunt foarte credinciosi, avand 60 de biserici de piatra in inutul Sucevei si 200 de mnstiri
n tot inutul
- nainte de nsurtoare pzesc curia si au nravuri bune, lucru rar intlnit la locuitorii rii
de Jos
- treburile casei le fac mai bine dect locuitorii rii de Jos
ara de Sus a Principatului Moldovei reprezinta partea din nordul Moldovei demarcat la sud de linia BacuChiinu. Este una dintre cele dou pri culturale i geografice ale Moldovei, alturi de ara de Jos. Era
mprit n 7 inuturi: Hotin, Dorohoi, Crligtura sau Hrlu, Cernui, Suceava, Neam i Bacu. Nordul
acestei zone a fost anexat de Austria n 1775 i redenumit Bucovina.
ara de Jos se mprea n 8 inuturi: inutul Iai (centru: Iai capitala principatului); inutul
Crligtura (centru: Trgu Frumos); inutul Roman (centru: Roman); inutul Vaslui (centru: Vaslui);inutul
Tutova (centru: Brlad); inutul Tecuci centru: Tecuci; inutul Putna (centru: Putna); inutul
Covurlui (centru: Galai); inutul Flciu (centru: Flciu); inutul Lpuna (centru: pn la venirea turcilor
era Tighina, apoi Lpuna); inutul Orhei (centru: Orhei); inutul Soroca (centru: Soroca);