1. Apariia si evoluia impozitelor.

Impozitele sunt cunoscute din antichitate i se presupune c au aprut n evoluia

societii omeneti n cadrul primelor formaiuni statale, fiind determinate de necesitile
ntreinerii materiale a celor ce exercitau fora public, ndeplinind atribuiile autoritare de
conducere statal.
De la apariia lor, impozitele au fost concepute i aplicate diferit, condiionat de
dezvoltarea economico-social i de cheltuielile publice acceptate n fiecare stat. Date despre
impozitele i cheltuielile publice din antichitate se cunosc n deosebi din istoria statelor antice
grec i roman.
n republicile antice greceti, ca i n statul antic roman erau considerate publice
cheltuielile pentru organele de conducere statal, pentru ntreinerea i nzestrarea forelor armate
i de ordine public, construcia i narmarea corabiilor de rzboi, construirea de drumuri, pentru
temple i serbri religioase etc.
n completarea resurselor domeniului public, n fiecare din aceste state au fost instituite
impozite diferite, unele ordinare sau curente altele extraordinare.
n statul antic atenian principalul impozit era pretins de la proprietarii de terenuri i de
bunuri. Acesta era urmat de impozite asupra veniturilor meseriailor, taxele pentru vnzarea n
pia a produselor agricole, precum i impozitul extraordinar pe veniturile cetenilor bogai n
timp de rzboi ca o ndatorire de onoare a acestor ceteni.
n statul roman antic, n toate etapele de evoluie istoric, principalul impozit a fost
"tributum". La nceput acest impozit era perceput numai de la locuitorii provinciilor cucerite,
apoi a fost extins ca impozit cetenesc permanent, datorat de toi cetenii statului roman care
avea proprieti imobiliare, iar mai trziu i pentru bunuri mobiliare. Apoi s-a instituit impozit
asupra vnzrilor de bunuri, un impozit pe meteuguri, pe numrul de sclavi i impozitul datorat
de celibatari.
Aceste impozite din statele atenian i roman sunt o dovad i exemplu ale rspndirii i
diversificrii n antichitate al procedeului financiar al obligrii persoanelor fizice s plteasc
impozite ca venituri ale statului.
n evul mediu impozitele erau de asemenea diferite de la un stat la altul, condiionat de
dezvoltarea economico-social diferit, ca i de concepii i tradiii proprii.
n Anglia, timp ndelungat, impozitul era cel datorat de proprietarii de pmnt.
Concepional, prin Charta Libertatum din 1215 s-a interzis instituirea impozitelor de ctre
monarhi fr aprobarea poporului. n acelai secol a fost introdus un impozit difereniat pentru
nobili, clerci i rani, iar n secolele urmtoare au fost instituite impozite pe cldiri, pe veniturile

meteugarilor, ca i impozite incluse n preuirile de vnzare a srii, crbunilor, pieilor i altor

bunuri.
n Republica Florena din Italia n perioada secolelor XII-XV existau: impozit pe
veniturile cetenilor bogai, care se percepea n baza unei "scri" progresive, impozite pe
succesiuni, impozite pe sare, taxe vamale la intrarea mrfurilor n republic.
Concepia instituirii impozitelor cu "consimmntul contribuabililor" a fost preluat
att de doctrina finanelor publice moderne, ct i de legiuitorii din mai multe state
contemporane. ns n aplicarea practic a acestei concepii s-a ajuns doar la reprezentarea n
competena parlamentarilor a dreptului de a reglementa impozitele, taxele i alte venituri
bugetare.
n toate statele contemporane sistemele fiscale naionale au evoluat, cuprinznd tot mai
multe impozite pe vnzarea bunurilor sau de consumaie, accize speciale sau monopoluri fiscale
cuprinse n preurile de vnzare, taxe de timbru, taxe vamale i alte venituri ale bugetelor. Dintre
acestea, impozitele pe consum, accizele i monopolurile fiscale depesc n unele state ponderea
celorlalte impozite n rndul veniturilor bugetare.
Evoluia modern a impozitelor n Europa este marcat de nlturarea deosebirilor dintre
legislaiile fiscale naionale ale statelor membre ale Comunitii Europene, de armonizarea
acestor legislaii i de instituirea unor procedee fiscale ct mai asemntoare subordonate
politicii fiscale comunitare.

2. Obiectul dreptului fiscal

Drept fiscal ca ramura de drept public reglementeaza raporturile juridice care se nasc, in procesul
colectarii impozitelor si taxelor de la persoanele fizice si juridice, care obtin venituri impozabile
sau taxabile. In continuare putem deduce obiectul dreptului fiscal, care este determinat prin
reglementarile cuprinse in Codul Fiscal, Conventiile internationale , privind evitarea dublei
impuneri fiscale, precum si alte acte legislative care au referinta la domeniul fiscal. Prin urmare
drept fiscal se prezinta ca un ansamblu coerent si unitar de norme juroidoce, intrucit el vizeaza
nu orice acte si operatiuni , ci doar pe cele care constitue ramura dreptului fiscal.
obiectul dreptului fiscal cuprinde i o serie de reglementri concrete
-toare la
administrarea impozitelor pe venit, modul de urmrire a impozitelor, taxelor i a altor
plineachitate n bugetul de stat, bugetele locale etc.

3 Delimitarea dreptului fiscal de alte ramuri de drept

Relatia dreptului fiscal cu dreptul constitutional este determinata prin
prisma importantei dreptului constitutional in oricare dintre sistemele de
drept din statele moderne si, derivat, datorita statuarii constitutionale a unor
concepte fundamentale pentru domeniul dreptului fiscal. Astfel, in contextul

importantei notiunii si dispozitiei constitutionale privind principiile generale

de organizare si conducere statala, drepturile si indatoririle fundamentale ale
cetatenilor, autoritatilor publice etc.
Constitutia Republicii Moldova statueaza, ca: cetatenii au obligatia sa contribuie prin
impozite si prin taxe, la cheltuielile publice" .
Cu dreptul administrativ, dreptul fiscal se afla intr-o relatie foarte strnsa,
cuprinznd normele referitoare la organizarea si functionarea tutu ror organelor puterii
executive, precum si norme privind conducerea, orga nizarea si functionarea organelor de
control fiscal care fac parte din administratia de stat.
Dintre celelalte ramuri ale dreptului, dreptul fiscal are relatii si cu dreptul penal, in
virtutea dispozitiilor referitoare la constatarea infractiunilor in domeniul fiscal de catre organele
de control fiscal .
Cu dreptul muncii dreptul fiscal are legatura in virtutea raspunderii juridice de natura
materiala sau disciplinara pe care o pot aplica persoanele cu functii de raspundere din cadrul
organelor de control fiscal.
Relatia dreptului fiscal cu dreptul international public este evidentiata prin existenta
conventiilor interstatale determinate de necesitatea evitarii dublei impuneri a veniturilor care se
obtin pe teritoriul Republicii Moldova si se transmit in alte state ori invers. Sub aspecte generale
aceste conventii dovedesc existenta unor raporturi financiar-fiscale intre state.

4. RAPORTUL JURIDIC FISCAL

Caracterizat prin specificul coninutul su (drepturile i obligaiile subiecilor de drept
participani la acest tip de raport juridic), raportul juridic fiscal cuprinde totalitatea relaiilor de
impunere care iau nateren procesul repartizrii unei pri din venitul naional i n redistribuirea
unor venituri ale persoanelor fizice i/sau juridice, n scopul constituirii fondurilor bneti ale
bugetului de stat.
Raporturile juridice fiscale sunt de dou tipuri:
- raporturi juridice fiscale de drept material;
- raporturi juridice fiscale de drept procedural.
Indiferent dac ne aflm n prezena unui raport juridic fiscal de drept material sau de drept
procedural, subiectele i obiectul sunt aceleai, diferenierea fiind dat de coninutul celor dou
categorii de raporturi juridice.
Obiectul raportului juridic fiscal de drept material poate fi reprezentat de:
- sursa veniturilor contribuabilului, fiind analizat legalitatea i proveniena impozitului;
- natura juridica a venitului, pentru a se putea stabili regimul fiscal aplicabil;
- mrimea venitului (ncasrile totale din care se scad cheltuielile deductibile n raport de
care se stabilete masa impozabil la care va fi aplicat cota de impozit);
- stabilirea creanei fiscale i emiterea titlului de crean fiscal.
Obiectul raportului juridic fiscal de drept procedural este alctuit din acele drepturi i
obligaii legate de aciunile administrative, administrativ-jurisdicionale i procesual-civile
privind activitatea de adminsitrare (nregistrarea fiscal, declararea, stabilirea, verificarea i
colectarea impozitelor, taxelor, contribuiilor i a altor sume datorate bugetului general
consolidat, precum i soluionarea contestaiilor ndreptate mpotriva actelor administrative

fiscale) a impozitelor i taxelor.

Subiectele raportului juridic fiscal sunt:
1. Statul, prin organele fiscale nvestite cu atribuii specifice realizrii veniturilor fiscale.
La nivel central, statul este reprezentat de Ministerul Finanelor Publice prin Agenia Naional
de Administrare Fiscal i unitile sale teritoriale. La nivel local, au atribuii n acest domeniu
autoritile administraiei publice locale. Toate acestea reprezint organele fiscale ale statului.
2. Contribuabilii, adic persoanele fizice i juridice obligate s plteasc impozitele, taxe
i celelalte venituri ctre bugetul de stat.
Art. 13 din Codul fiscal stabilete categoriile de contribuabili din Romnia.
n raporturile cu organele fiscale, contribuabilii pot fi sau nu reprezentai, reprezentarea
putnd fi convenional sau legal. n cazul reprezentrii legale, reprezentantul legal poart
denumirea de curator fiscal. Reprezentarea legal apare n caz de minoritate a contribuabilului,
boal sau btrnee, handicap ori n cazul n care contribuabilul fr domiciliu fiscal n Romnia
sau cu domiciliul fiscal necunoscut nu i-a desemnat un reprezentant fiscal.
i unul i cellalt subiect al raportului juridic fiscal poate aprea n calitate de creditor sau
debitor al raportului juridic fiscal. Nendeplinirea obligaiei de plat de ctre debitor d dreptul
de a urmri pe: succesorul acceptant al moteirii contribuabilului debitor; cel care preia
drepturile i obligaiile debitorului supus procedurii de divizare, fuziune ori reorganizare
judiciar .a.

5. IZVOARELE DREPTULUI FISCAL

1. Constituia Romniei reprezint izvorul de drept fiscal fundamental. Prevederile constituionale
n acest domeniu converg n sensul stabilirii ndatoririi cetenilor romni de a contribui, prin impozite i
taxe, la cheltuielile publice (art. 56 alin. 1), de a statua asupra impozitelor, taxelor i altor contribuii (art.
139).
2. Codul fiscal (Legea nr. 571/2003, modificat i completat, republicat) urmrete s asigure
un cadru unic, stabil, coerent i calr al reglementrilor fiscale, avnd ca scop armonizarea legislaiei
interne fiscale cu legislaia fiscal a Uniunii Europene i cu acordurile fiscale internaionale la care
Romnia este parte. n expunerea de motive la Legea privind Codul fiscal s-a explicat reglementarea
actual principal n domeniul fiscal, pornind de la necesitatea ca pltitorii de taxe i impozite
(contribuabilii) s poat urmri, dar i nelege, sarcina fiscal care le incumb, s poat analiza cu
uurin influena deciziilor lor de management financiar asupra sarcinilor fiscale i s se asigure o
informare necesar i suficient asupra principiilor, mecanismelor i procedurilor fiscale. Toate aceste
scopuri sunt mult diluate n contextul modificrilor continue la care este supus Codul fiscal.
n acest context este explicabil dispoziia din Codul fiscal, art. 5 alin. 6, potrivit creia anual,
Ministerul Finanelor Publice colecteaz i sistematizeaz toate normele n vigoare avnd legtur cu
prevederile prezentului Cod, aceast colecie oficial fiind pus la dispoziia altor persoane n vederea
publicrii.
3. Codul de procedur fiscal (Ordonana Guvernului nr. 92/2003, modificat i completat,
republicat) unete reglementrile de procedur fiscal referitoare la administrarea impozitelor i taxelor,
la nregistrarea contribuabililor, la declararea impozitelor i taxelor, la stabilirea, verificarea i colectarea

acestora, precum i la procedura judiciar aplicabil n cazul soluionrii sontestaiilor formulate de

contribuabili mpotriva actelor administrative fiscale. i Codul de procedur fiscal a fost supus
nenumratelor modificri i completri, scopul acestora fiind cel de a mbunti climatul de parteneriat
ntre stat i contribuabilii viabili i de bun credin, de simplificare a procedurilor administraiei fiscale i
de aplicare a principiilor de eficien n colectarea veniturilor bugetare, dar i de limitare a posibilitilor
de evaziune fiscal.
4. Reglementrile secundare, adic normele metodologice de aplicare, instruciunile i
regulamentele de aplicare a legislaiei fiscale joac un rol foarte important n aplicarea normelor de drept
fiscal. Explicitarea, detalierea lmurirea unor dispoziii fiscale se impune din perspectiva caracterului att
de tehnic al normelor de drept fiscal. Spre exemplu, un rol deosebit de important l au normele
metodologice de aplicare a Codului fiscal, modificate i completate conform H.G. nr. 1620/2009.
Normele metodologice sunt aprobate de ctre Guvern, prin hotrre, fiind publicate n Monitorul
Oficial al Romniei partea I.
Ordinele i instruciunile se emit n vederea aplicrii unitare a Codului fiscal, fiind emise de
ministrul finanelor publice i publicate n Monitorul Oficial al Romniei, partea I. Ordinele i
instruciunile referitoare la proceduri de administrare a impozielor i taxelor reglementate de Codul fiscal,
datorate bugetului general consolidat, se emit de preedintele Ageniei Naionale de Administrare Fiscal,
fiind publicate n Monitorul Oficial al Romniei, partea I.
5. Deciziile Comisiei Fiscale Centrale. Instituit prin Ordinul Ministerului Economiei i Finanelor
nr. 1381/2008, Comisia Fiscal Central are responsabilitatea, stabilit prin art. 6 alin. 1 din Codul fiscal
de a elabora deciziile privind aplicarea unitar a Codului fiscal. Aceasta este constituit la nivelul
Ministerului Finanelor Publice. Cu titlu de exemplu, decizia nr. 2/2004 aprobat prin Ordinul
Ministerului Finanelor Publice nr. 576/2004, privind modalitatea de determinare a profitului impozabil
de ctre asocaiii/fundaii sportive din transferul sportivilor.
6. Deciziile Comisiei de Proceduri Fiscale. Constituit n baza Ordinului 1995/2007 privind
constituirea Comisiei de Proceduri Fiscale, la nivelul Ageniei Naionale de Administrare Fiscal, aceasta
emite decizii obligatorii exclusiv pentru organele fiscale. Cu titlu de exemplu, decizia nr. 1/2008 aprobat
prin Ordinul Ageniei Naionale de Administrare Fiscal nr. 1537/2008 privind calcularea obligaiilor
fiscale accesorii pentru creanele nscrise la masa credal aparinnd debitorilor cu privire la care a fost
deschis procedura insolvenei.

6. Actiunea legislatiei fiscale in timp si spatiu.

Reglementarea juridica a impozitelor si taxelor este instituita potrivit unor criterii de
aplicare a legii fiscale in timp si spatiu astfel ca necesitatile si interesele statului sa fie protejate si
realizate.
Aplicarea in timp a legii fiscale este justificata de principiul anualitatii impozitelor.
Art.3 alin.4 Cod fiscal enunta ca: "impozitarea se efectueaza in baza prezentului Cod si altor acte
normative, publicate in mod oficial, care sunt in vigoare pe o perioada stabilita pentru achitarea
impozitelor si taxelor". Din acest articol se mai desprinde ca reglementarea impozitelor si taxelor

au o aplicabilitate nelimitata in timp, dar este determinata de anualitatea exercitiului bugetar.

in conditiile elaborarii si executarii unor bugete de stat anuale, in virtutea faptului ca
bugetul statului este un act de autorizare a veniturilor publice de stat, in mod rational se ajunge Ia
urmatoarea formulare: impozitele si taxele se percep in temeiul dispozitiilor legii de adoptare a
bugetului de stat anual, in limitele exercitiului bugetar respectiv. in consecinta, legislatia fiscala
se aplica in timp cu periodicitate anuala determinata de anualitatea exercitiului bugetar.
De exemplu, in perioada anului 1998 prin Legea anuala a bugetului de stat s-a stabilit o
cota de impunere anuala pentru agentii economici (persoane juridice) in marime de 32% din
venitul impozabil. Un agent economic in 1998 n-a achitat in conformitate cu legislatia impozitul
pe venit. Constatarea neachitrii a fost stabilita in anul 2000. La data constatarii, prin Legea
anuala a bugetului de stat pe anui 2000, s-a stabilit o cota de impunere anuala pentru agentii
economici - persoane juridice in marime de 28% din venitul impozabil. in acest caz agentului
economic - persoana juridica i se va aplica reglementarea juridica din 1998.
Aplicarea in spatiu a legii fiscale este guvernata de principiul teritoria litatii
impozitelor, coordonat cu cerinta de evitare a impunerii duble a veni turilor, care, dupa
obtinerea pe teritoriul unui stat de catre persoanele stra ine, sunt transferate in alte state si, in
consecinta, sa nu fie supuse impunerii att de statul pe teritoriul caruia a fost obtinute ct si
de statul in care sunt transferate.
in general, principiul teritorialitatii legii fiscale se aplica asupra tuturor veniturilor,
bunurilor si altor obiecte impozabile obtinute si situate pe teritoriul statului, indiferent de
cetatenia sau resedinta subiectelor impozabile. Acest principiu este expresia asa-numitei
"suveranitati fiscale" a fiecarui stat independent si suveran.
Pentru cetatenii rezidenti in Republica Moldova principiu! teritorialitatii legii
fiscale se aplica cu diferentieri pentru veniturile si bunurile impozabile obtinute in
Republica Moldova fata de cele obtinute in strainatate si aduse in Republica Moldova.
Veniturile si bunurile obtinute in Republica Moldova de catre cetatenii Republicii Moldova
rezidenti sunt supusi dispozitiilor Codului fiscal si altor acte normative fiscale, deci sunt
impuse in conditiile si cu inlesnirile prevazute de dispozitiile legislatiei fiscale a Republicii
Moldova.
Spre deosebire de acestea, veniturile obtinute in strainatate de catre cetatenii rezidenti
in Republica Moldova pot fi impuse cu prilejui transferam sau aducerii lor in Republica
Moldova numai in lipsa unor conventii de evitare a dublei impuneri.1
in ce priveste veniturile obtinute pe teritoriul Republicii Moldova de ca tre cetatenii
nerezidenti, se impune numai venitul obtinut din sursele aflate in Republica Moldova, in
modul stabilit de Codul fiscal si alte acte norma tive, daca acordul (conventia) internationala
de evitare a dublei impuneri nu prevede altfel.

7.Noiune de impozit
Impozitul este o prelevare pecuniar, n virtutea autoritilor statului de la particulari
cu titlul definitiv i fr contraprestaie imediat i direct, pentru acoperirea cheltuielilor
publice.

Impozitul reprezint o contribuie bneasc obligatorie i cu titlu nerambursabil,

datorat, conform legii, statului de ctre persoanele fizice i juridice pentru veniturile care le
obin sau pentru averea pe care o posed. Plata impozitului se efectueaz n cuantumul i
termenul precis stabilit prin lege.

8. Elementele impozitului
Elementele impozitului naintate n teoria i practica financiar sunt urmtoarele:
1. obiectul impozitului, reprezint elementul concret care st la baza aezrii acestuia i poate fi
diferit n funcie de proveniena impozitului, scopul urmrit, natura pltitorului. Astfel, ca
obiect al impozitului poate aprea:
Venitul, care poate fi profitul (beneficiul) agenilor economici i veniturile persoanelor fizice;
Averea (bunurile), care este reprezentat de cldiri, terenuri, mijloace de transport;
Cheltuielile (consumul), care constituie produsul, serviciul prestat sau lucrarea executat,
bunul importat n cazul impozitelor indirecte;
Actele i faptele realizate de organele statului pentru care se datoreaz taxe de timbru i
nregistrare. Spre exemplu, eliberarea, legalizarea, autentificarea unor acte, deschiderea i
dezbaterea succesiunilor, soluionarea litigiilor de ctre organele de judecat.
2. Baza de calcul (materia impozabil) reprezint elementul pe care se fundamenteaz
evaluarea (calculul) impozitului. Baza de calcul poate s fie aceeai ca i obiectul impozabil
sau s difere de acesta. Astfel, atunci cnd obiectul impozitului l constituie valoarea, venitul
sau preul acesta este n acelai timp i baz de calcul, ca de exemplu, n toate cazurile
impozitului pe venit. Cnd e vorba de bunuri ca obiect al impozitului, atunci avem dou
cazuri:
a) n cazul impozitului funciar, cnd suprafaa de teren este exprimat n m.p. sau ha este i
element de calcul
b) n cazul impozitului pe imobil obiectul impunerii este cldirea, iar calculul se face n
funcie de valoarea acesteea.
Situaie asemntoare este n cazul taxelor pe succesiuni, cnd obiectul taxrii l
constituie dezbaterea succesiunii i actele ntocmite cu acest prilej, n timp ce baza de calcul este
valoarea acesteea.
3. Subiectul impozitului (contribuabil, pltitor) este persoana fizic sau juridic deintoare
sau realizatoare a obiectului impozabil i care potrivit legii este obligat la plata acestuia.
4. Suportatorul (destinatarul) impozitului este persoana care suport n ultima istan
impozitul ( cruia i se adreseaz). Deoarece adesea se fac confundri ntre subiect i
suportator al impozitului trebuie de fcut o distincie ntre ele. De cele mai multe ori
subiectul i suportatorul sunt una i aceeai persoan fizic sau juridic. ns n anumite
cazuri suportatorul impozitului este o alt persoan dect subiectul. n cazul impozitelor
directe aceste dou elemente sunt reprezentate de una i aceeai persoan. Spre exemplu, n
cazul impozitelor pe salarii, contribuabil este persoana fizic i ea efectiv suport aceast
sarcin fiscal. n cazul impozitelor indirecte (TVA, accize) aceste elemente apar ca persoane

diferite. Accizul are ca subiect pe agenii economici care produc i realizeaz produse i
mrfuri supuse acestui impozit, ns suportatorul este consumatorul care efectiv achit acest
impozit n momentul procurrii produsului sau mrfii respective. Deci, impozitele indirecte
pltite de unele persoane sunt transpuse n sarcina altor persoane. Astfel se ajunge la
fenomenul repercusiunii impozitelor.
5. Sursa impozitului arat din ce anume se pltete impozitul ( venit ori, exepional, averea).
Venitul ca surs de plat poate aprea sub mai multe forme: salariu, profit, dividend etc.
Averea poate aprea sub form de capital (n cazul aciunilor emise) sau sub form de bunuri
(mobile sau imobile). n cazul impozitului pe venit sursa impozitului ntotdeauna coincide
cu obiectul impunerii, pe cnd la impozitele pe avere sursa nu coincide cu obiectul impunerii,
deoarece impozitul se pltete din venitul obinut n urma exploatrii ( utilizrii ) averii
respective.
6. Unitatea de impunere reprezint unitatea n care se exprim obiectul sau materia
impozabil, adic leul (u.m.) n cazul veniturilor; m.p. sau ha la impozitul funciar;
capacitatea cilindric la mijloacele de transport etc.
7. Cota impozitului ( cuantumul unitar, unitatea de evaluare ) reprezint impozitul aferent unei
uniti de impunere. Impozitul poate fi stabilit intr-o cot fix sau n cote procentuale.
Cota fix este o sum absolut, invariabil pe unitatea de msur
Cot procentual este un procent de impozit asupra bazei de calcul. Cota procentual poate
fi.
- proporional
- progresiv
- regresiv
8. Asieta (modul de aezare) impozitului reprezint ansamblul msurilor privind identificarea
subiectelor i obiectelor impozitului, evaluarea obiectului impozabil, determinarea
impozitului datorat statului.
9. Termenul de plat indic data la care sau pn la care impozitul trebuie achitat fa de stat.
El apare ca:
interval de timp n care sumele trebuie vrsate la buget
dat fix la care obligaiunile trebuie achitate
10. nlesnirile fiscale reprezint un alt element prevzut de actele normative fiscale (financiare)
i se refer la reduceri, scutiri, bonificaii, amnri i ealonri ale plii la buget.
Scutirile se aplic n vederea favorizrii anumitor activiti care folosesc fora de munc cu
randament sczut. Ele pot avea i un caracter social ca n cazul scutirii de la impozit a unor
categorii sociale de populaie.
Reducerile vizeaz att scopuri sociale ct i economice, cum este cazul reducerii bazei
impozabile la impozitul pe venit renvestit n anumite scopuri prevzute de lege.
Bonificaiile se acord pentru a stimula anumii pltitori de impozite i taxe s-i achite
obligaiile nainte de expirarea termenelor prevzute de lege, de regul, pn la primul
termen de plat. Ca bonificaiile s fie eficiente ele trebuie extinse pe mai multe categorii de
contribuabili, mrindu-se i gradul lor de cointeresare, pentru ai determina pe pltitori s-i
achite cu anticipaie obligaiile fa de buget, ce este avantajos pentru stat n condiiile de
inflaie.

Amnrile i ealonrile au n vedere decalarea termenelor de plat i respectiv,

fragmentarea sumei de plat n mai multe trane ce urmeaz s fie vrsate la buget.

11. Sanciunile sunt un element pe care legea fiscal l cuprinde, avnd scopul de a ntri odat
n plus caracterul obligatoriu al achitrii impozitelor i taxelor, precizndu-se totodat
penalizrile aplicate pltitorilor ce se abat de la aceast ndatorire legal. Cele mai frecvent
ntlnite sanciuni n caz de neplat la termen sau sustragere de la impunere sunt majorrile
de ntrziere (penalitile) i amenzile fiscale pentru nclcrile care nu sunt infraciuni,
potrivit prevederilor legii penale. Se poate nelege c n domeniul impozitelor poate s
intervin i rspunderea penal pentru contribuabili persoane fizice ori salariai ai
persoanelor juridice, n cazurile n care nclcare normelor privind impozitele i taxele
ntrunesc elemente constitutive ale vreuneia dintre infraciunile prevzute de Codul Penal sau
alte legi emise n acest scop.

9. Notiune de taxa
Taxa este o plat obligatorie cu titlu gratuit , care nu este impozit i se percepe pentru unele
servicii sau aciuni executate de ctre unele instituii publice, care au un caracter juridic.

10.Clasificarea impozitelor.
n practica financiar se ntlnete o diversitate de impozite care se deosebete nu numai
ca form, dar i ca coninut. Exist mai multe criterii de clasificare a impozitelor:
I. Dup trsturile de fond i de form, impozitele pot fi grupate n impozite
directe i impozite indirecte.
Impozitele directe au caracteristic faptul c se stabilesc nominal n sarcina unor
persoane fizice i juridice, n funcie de veniturile sau averea acestora pe baza cotelor de impozit
prevzute de lege. Ele se ncaseaz direct de la subiectul impozitului la anumite termene dinainte
stabilite.
Impozitele directe pot fi grupate n:
impozite reale;
impozite personale.
Impozite reale se stabilesc cu anumite obiective motivate (pmntul, cldirile, fabricile)
fcndu-se abstracia de situaia personal a subiectului impozitului. Aceste impozite se mai
numesc impozite obiective sau pe produs. Cea mai veche form a impunerii.
Impozite personale se aeaz asupra veniturilor sau averii, n strns legtur cu situaia
personal a subiectului impozitului, motiv pentru care se numesc impozite subiective.
Impozitele indirecte se percep cu prilejul vnzrii unor bunuri i prestri de servicii
(transport, spectacole, activiti hoteliere etc.), ceea ce nseamn c ele vizeaz cheltuielile.
Dup forma pe care o mbrac impozitele indirecte pot fi grupate n:
taxe de consumaie;
venituri de la monopolurile fiscale;
taxe vamale;
taxe de timbru de nregistrare.

Dac avem n vedere obiectul impunerii, atunci impozitele pot fi

clasificate n:
impozite pe venit;
impozite pe avere;
impozite pe consum (pe cheltuieli).
III. n funcie de scopul urmrit la introducerea lor, impozitele pot fi:
impozite financiare;
impozite de ordine.
Impozite financiare sunt instituite n scopul realizrii de venituri necesare acoperirii
cheltuielilor statului. Astfel de impozite sunt: impozitele pe venit, taxele de consumaie.
Impozite de ordine sunt introduse mai ales, pentru limitarea anumitor aciuni sau pentru
realizarea unui scop anumit, cu caracter nefiscal.
IV.
Dup frecvena realizri lor, impozitele se pot grupa n impozite:
impozite permanente;
impozite incidentale.
Impozite permanente se ncaseaz periodic de regul anual.
Impozite incidentale se introduc i se ncaseaz o singur dat.
V.
Impozitele mai pot fi grupate i dup instituia care le administreaz:
n statele de tip federal:
impozite federale;
impozite ale statelor;
impozite ale provinciilor i regiunilor;
membre al federaiei;
impozite locale.
n statele de tip unitar:
impozite ale administraiei centrale de stat (Taxa pe Valoarea Adugat,
Accize, Impozit pe venit, Taxe vamale, Impozitul privat, Taxele rutiere
speciale etc.)
impozite ale organelor administraiei de stat locale (Impozitul pe bunurile
imobiliare, Impozitul pentru utilizarea resurselor naturale, Taxa pentru
amenajarea teritoriului, Taxa pentru cazare, Taxe pentru parcare, Taxa de pia,
Taxa pentru dreptul de aplicare a simbolicii locale, Taxa pentru dreptul de
prestare a serviciilor auto de cltori, Taxa pentru publicitate etc.)
II.

11.Principiile politicii fiscale

A. Principiul impunerii echitabile.
Echitatea in materie de impozite a fost interpretata in mod diferit de-a: lungul timpului.
in functie de gradul de cuprindere a subiectilor si a materiei impozabile, impunerea poate fi
generala atunci cnd se intinde asupra tuturor cetatenilor in ce priveste veniturile sau averea
acestora, sau partiala cnd unii cetateni beneficiaza de anumite scutiri sau reduceri de impozite.
in spiritul justitiei care trebuie sa guverneze repartizarea sarcinilor fiscale intre membrii
societatii este necesar sa se faca distinctie intre egalitatea in fata impozitului si egalitatea prin
impozit.

Egalitatea in fata impozitelor presupune ca impunerea sa se faca in acelasi mod pentru toate
persoanele fizice si persoanele juridice, indiferent de locui unde domiciliaza sau isi au sediul.
Impunerea trebuie sa se faca in acelasi mod pentru toate activitatile economice. Egalitatea in fata
impozitului presupune, in ultima instanta, neutralitatea impozitului.
Egalitatea unui impozit presupune dimpotriva, diferentierea sarcinii fiscale de la o persoana la
alta in functie de anumite criterii economice si soci-aie ca: marimea absoluta a materiei
impozabile, situatia personala a subiectului impozabil, natura si provenienta veniturilor, etc.
Pentru realizarea unei reale egalitati fiscale este necesar ca la stabilirea impozitelor sa se tina
seama nu numai de marimea absoluta a veniturilor realizate, ci si de cheltuielile efectuate de
contribuabil, puterea contributiva a acestuia ia plata impozitului, pozitia sociala a subiectului
impozabil in societate.
B. Pprincipiul politicii financiare.
La introducerea unui impozit se urmareste ca acesta sa aiba un randament fiscal ridicat, sa fie
stabil si elastic.
Pentru ca impozitul sa aiba un randament ridicat trebuie ca el sa fie universal, adica sa fie
platit de toate persoanele care realizeaza din aceeasi sursa venituri impozabile sau poseda acelasi
gen de avere si sa cuprinda intreaga materie impozabila.
Un impozit este considerat elastic atunci cnd este capabil a se adapta nevoilor bugetare, adica
sa poata fi majorat in cazul cresterii cheltuielilor bugetare si sa poata fi diminuat, cnd acestea se
reduc.
Prin politica fiscala se urmareste si un anumit scop social. Se aplica o impunere diferentiata a
veniturilor sau averii diferitelor categorii sociale in functie de interesele partidului de
guvernamnt. Cu ajutorul unor masuri fiscale, statul poate sa evite influentele negative pe care
le-ar putea avea cresterea consumului unor produse daunatoare sanatatii (bauturi alcoolice, tutun,
etc).
C. Principiul politicii economice.
in conditiile complexe ale mecanismelor pietei concurentiale si in legatura directa cu
incercarile statelor moderne de a utiliza impozitele ca un mijloc de interventie in economie, in
practica financiara contemporana se remarca o anumita accentuare a rolului impozitelor pe plan
economic. in acest cadru, impozitele se folosesc ca o prghie de politica economica - prin insusi
modul concret in care sunt asezate si percepute. Astfel, impozitele se manifesta ca instrumente
de stimulare sau de frnare a unor activitati economice, a consumului anumitor marfuri sau
servicii. Totodata impozitele pot impulsiona sau ingradi relatiile comerciale internationale in
ansamblul lor sau cu anumite tari48.
in acest context, consideram ca merita sa evidentiem unele aprecieri semnificative in literatura
de specialitate. Astfel, Gabriel Ardant afirma, ca "impozitul a incetat de a mai fi grauntele de
nisip care sa jeneze mecanismul pietii, cum era considerat in perioada capitalismului
premonopolist, devenind unul dintre reglatoarele si motoarele acestui mecanism. Ca urmare,
impozitul are att rolul alimentarii cu fonduri a bugetului de stat, ct si pe acela al unui factor de
echilibru in economie"49.
in aceeasi ordine de idei, Pier Lalumiere subliniaza ca "impozitele pot fi folosite pentru a
incuraja (sub forma scutirii) sau pentru a descuraja (pe calea supraimpozitarii) o anumita
activitate economica. Fara sa inceteze de a fi un mijloc de acoperire a cheltuielilor publice,
venitul fiscal (impozitul) a devenit un mijloc de interventie in domeniul economic si social"50.

Referindu-se la impactul fiscalitatii asupra economiei, L.H.Kimmel mentioneaza ca

"impozitele excesive exercita o influenta negativa asupra economiei nationale, deoarece stopeaza
initiativa si stimulentul intreprinzatorilor, impiedicnd cresterea productiei"2.
in fine, nu-1 putem omite aici pe americanul Harold M. Groves, care apreciaza ca "in conditii
egale, cea mai buna sursa fiscala este cea care se amesteca cel mai putin in producerea privata a
averii. De aceea, este firesc ca "impunerea sa fie astfel conceputa, inct sa nu ucida gaina care
face oua de aur"

12.Stabilirea impozitelor si taxelor.

Impozitele se realizeaza, practic, prin acte si operatiuni specifice care in ansamblul lor
alcatuiesc impunerea denumita si asezare (asieta) ori percepere a impozitelor.
Deci, impozitele se datoreaza statului de catre anumite persoane denumite subiecte
impozabile datorita faptului ca poseda anumite bunuri, anumite venituri impozabile si se
stabilesc intr-un cuantum banesc calculat cu ajutorul unui tarif de impunere, cu modalitate de
achitare a impozitelor si taxelor, termenele achitarii, facilitatile privind impozitele si taxele.
1. Subiecti impozabili sunt persoanele fizice si juridice prevazute de normele juridice
referitoare la impozite si taxe, carora le revine indatorirea de a plati impozite si taxe. Alaturat
obligatiei de a plati impozite, subiectului impozabil ii revin si alte indatoriri: de a se inregistra la
organele fiscale in vederea atribuirii codului fiscal (vezi Hotarrea Guvernului nr.486 din 04 mai
1998, "Cu privire la Registrul Fiscal de Stat si Regulamentul cu privire la Registrul Fiscal de
Stat" ), de a declara bunurile sau veniturile proprii, de a intocmi anumite evidente scrise etc,
precum si dreptul de a cere facilitati legale, de a contesta actele si operatiunile ilegale ale
organelor fiscale etc. Asemanator, pentru persoanele carora le revine obligatia de a plati taxe este
specifica denumirea de subiect taxabil.
Reglementarea juridica a impozitelor stabileste subiectele impozabile indiferent de cine
suporta, de fapt, impozitele. Potrivit acestei distinctii fundamentale dintre impozitele directe si
cele indirecte, in cazul impozitelor directe, subiectul impozabil este si suportatorul impozitului.
in cazul impozitelor indirecte, subiectului impozabil ii revine o indatorire formala de a plati
impozitul care, fiind inclus in pretul de vnzare sau circulatie a unui bun, este suportat de o alta
persoana si anume de cea care cumpara produsele sau bunurile a caror vnzare sau circulatie este
supusa impozitelor.
2. Obiectul impozabil este bunul, venitul etc. pentru care se datoreaza
impozitele directe, precum si vnzarea, punerea in circulatie etc. a unor pro duse in cazul impozitelor indirecte. Acest obiect este specificat prin dispozitiile legale referitoare la impozite si este elementul de distinctie al impozitelor intre ele, constituind totodata, asa cum s-a expus anterior, unul dintre
criteriile de clasificare a impozitelor. in mod asemanator este reglementat
obiectul taxelor, care permite distinctia att a taxelor intre ele, ct si a taxelor fata de impozite.
in doctrina ruseasca3, spre deosebire de doctrina romneasca34, se face distinctia intre
notiunile de "obiect impozabil" si "materie impozabila".

H.M.Groves, Financing

guvernement, sixth edition Holt Rinehart and Winston, New York Cicago - San Francisco - Toronto - London, 1964, p. 127.

Prin materie impozabila se intelege un bun real (exemplu: un automobil, un apartament etc),
iar prin obiect impozabil sau al impunerii - fapta juri dica, adica conditiile (actiunile,
evenimentele, starile) de care norma juri dica leaga survenirea consecintelor juridice. in sens
fiscal, aceste conditii reprezinta existenta materiei impozabile, iar consecintele - obligatia
la plata impozitelor.
3. Cotele impozitelor si taxe/or constituie procentul, suma fixa ori an samblul de procente si sume fixe cu ajutorul carora se calculeaza cuantumul
banesc al fiecarui impozit.
Cea mai raspndita cota de impunere este cota procentuala, care, la rn dul sau, poate fi
proportionala, progresiva si regresiva.
Cota proportionala de impunere cuprinde un singur procent (de exemplu, 28%) cu ajutorul
caruia se calculeaza impozitul, aplicndu-se respectivul procent unic legal prestabilit la
valoarea bunului impozabil, la venitul lunar ori anual impozabil etc. Cu toate ca procentul
cotei proportionale de impunere este unic, cuantumul banesc al impozitului calculat cu
ajutoriii acestei cote creste in raport cu valoarea bunului impozabil.
Cota progresiva este alcatuita din mai multe procente, aranjate in crestere progresiva pe
transe de valori sau venit impozabil, astfel, inct impozitul calculat cu ajutorul acestei cote
creste si el progresiv in functie de valoarea bunului impozabil, de marimea venitului impozabil
etc. Pentru aplicarea acestei cote sunt stabilite mai inti transele valorice in crestere
succesiva pentru veniturile si obiectele impozabile. Apoi se prevad procentele de calcul ale
impozitului pentru fiecare transa (exemplu, 6% pentru veniturile intre 6000 lei anual si 7000
lei anual; 10% intre 7001 lei si 10000 lei anual; 15% intre 10001 Iei si 20000 lei anual etc). O
cota de acest fel este progre siv simpla, iar daca pentru fiecare transa valorica se prevad
sume fixe si procente, acestea devin cota progresiv compusa (exemplu, 60 lei suma fixa si 7%
pentru veniturile intre 2001 si 4000 lei anual; 180 lei suma fixa si 8% pentru veniturile intre 4001
lei si 8000 lei etc.).
Cota regresiva cuprind transe valorice care sunt aranjate intr-o ordine descrescnda (exemplu,
20%; 15%; 10%).
4. Modul de achitare a impozitelor si taxelor. Reglementarea juridica
prevede urmatoarele moduri de achitare a impozitelor si taxelor.
a) metoda platii directe, utilizate, de regula, pentru veniturile provenite de la persoanele ce
practica activitate antreprenoriala sau prestari servicii, fie ca au personalitate juridica sau
fizica. In acest caz, suma datorata este stabilita, in conditiile legii, de catre debitor, care are
obligatia sa o verse, din propria initiativa, la termenele stabilite, in contul bugetului de stat.
b) Metoda retinerii si varsarii (retinerea la sursa de plata), este folosita in cazul veniturilor
impozabile realizate de catre persoanele fizice prin sau de la agentii economici, indiferent de
proprietate: institutii de stat, firme cu capital strain etc. Unitatile in cauza au obligatia sa
calculeze, sa retina si se verse in contul bugetului de stat sumele datorate de acestea,
eliberndu-se veniturile nete.
c) Metoda aplicarii de timbre fiscale, este folosita in cazul accizelor care sunt aplicate pe
produse (tigari, bauturi alcoolice etc.) supuse consumului.
5. Termene de achitare reprezinta data la care, sau pna la care un anumit venit trebuie varsat la bugetul statului. La stabilirea termenului de plata

se are in vedere incasarea ritmica la bugetul statului a veniturilor, ct si posibilitatile de plata ale detinatorilor de obiecte impozabile.
Termenul se fixeaza sub forma unui interval de timp - an, trimestru, semestru, luna etc. - in
cadrul caruia sumele datorate trebuie varsate la buget, situatie in care scadenta (data limita) este
ultima zi a perioadei respective, sau ca o zi fixa a platii, cnd att scadenta ct si termenul de
plata coincid.
Cu privire la termenele de plata trebuie de mentionat ca momentul platii la bugetul de stat a
unui venit devine exigibil si nu coincide intotdeauna cu cel al nasterii obligatiei platitorului.
Obligatia platitorului se naste, de regula, in momentul cnd acesta a intrat in posesia obiectului
impozabil, iar stingerea are loc la achitarea in termen a obligatiei fiscale.
6. Facilitatile privind impozitele si taxele. Facilitatile sunt prevazute prin
acte normative care instituie venituri bugetare, de care se tine seama la
evaluarea bazei de calcul, la determinarea cuantumului venitului impozabil, precum si la
incasarea acestuia.
Facilitatile prevazute de lege sunt stabilite de cele mai multe ori sub forma de reduceri,
deduceri sau scutiri si au in vedere anumite situatii deosebite, in care anumiti platitori realizeaza
venituri si au dreptul la scaza-minte din venitul realizat, ca apoi suma ramasa sa fie supusa
impunerii.
Acordarea inlesnirilor se face tinnd seama de conditiile specifice de munca, invaliditate,
participari la conflagratii etc.
inlesnirile se mai acorda in vederea sprijinirii familiei, favorizarii persoanelor in vrsta sau cu
capacitatea redusa de munca etc. La incasarea impozitelor si taxelor se mai acorda si amnari sau
esalonari de plata ale detinatorilor materiei impozabile.

13. Notiunea si etapele de calculare a impozitelor si taxelor.

Obligatia esentiala a contribuabililor consta in achitarea la timp si in marimea prevazuta
de lege a impozitelor si taxelor la bugetul public. Aceasta obligatie a contribuabililor, prevazuta
att de Legea privind bazele sistemului fiscal, ct si de Codul fiscal, are un rol primordial fata de
celelalte obligatii ale platitorilor de impozite, dat fiind finalitatea si scopul pe care o are, si
anume, de a acumula fondurile banesti de interes public ale statului.
Esenta executarii obligatiei fiscale consta in infaptuirea de catre persoana obligata a
unei totalitati de actiuni determinate, indreptate exclusiv spre finantarea efectiva a bugetului de
stat.56
Caracterul specific al executarii obligatiilor de plata a impozitelor consta in faptul ca
platitorului i se impune o conduita obligatorie, incepnd cu momentul determinarii limitelor
obligatiei (marimii platilor), finalizndu-se cu introducerea efectiva, reala a mijloacelor banesti
in bugetul de stat.
Un alt caracter specific executarii obligatiei fiscale de plata a impozitelor consta in
faptul ca, in decursul evolutiei si dezvoltarii societatii, stiinta si practica impozitarii a elaborat o
diversitate de moduri, mijloace, procedee tehnice, metode prin intermediul carora contribuabilul
isi executa obligatia.
Aceste moduri, metode si procedee imbraca fie forma unor evidente sau calcule
aritmetice, fie au un caracter factologic, care determina modul si tipul actiunilor care urmeaza sa
fie savrsite, sau conditiile si modul (procedura) savrsirii anumitor acte si operatiuni, legate de

plata impozitelor.
Diversitatea si varietatea acestor procedee si metode necesita in mod obiectiv
sistematizarea si analiza lor, fapt care permite delimitarea in cadrul relatiilor fiscale a unui sistem
de relatii care poarta denumirea de procedura fiscala.^'
Procedura fiscala consta in totalitatea procedeelor, mijloacelor si metodelor stabilite de
legislatie, care determina modul de executare a obligatiei fiscale de catre contribuabili sau alte
persoane,4 constnd in calcularea si plata impozitelor in bugetul statului.
Procedura fiscala apare (se naste) din momentul aparitiei obiectului impozitarii si
urmeaza fazele acesteia, finalizndu-se cu incasarea impozitului in bugetul corespunzator. In
general, avndu-se in vedere obligatiile pe care le are contribuabilul, toata procedura fiscala
poate fi impartita conventional in doua faze:
1 . . Calcularea impozitelor;
2. Plata impozitelor.
In calitate de component suplimentar al procedurii fiscale se poate delimita si totalitatea
relatiilor care vizeaza documentarea sau fixarea executarii obligatiilor fiscale att in faza
calcularii, ct si in faza platii impozitelor.
Calcularea impozitului reprezinta prima faza a procedurii fiscale. Aceasta consta dintr-o
totalitate de actiuni ale persoanei care calculeaza impozitul viznd determinarea sumei
impozitului sau taxei, care urmeaza a fi platite. in procesul calcularii impozitului se pot evidentia
cinci componente succesive:
Determinarea obiectului impozitarii;
Determinarea bazei impozabile;
Alegerea cotei de calculare a impozitului;
Aplicarea inlesnirilor fiscale;
Calcularea sumei impozitului.

14. Persoanele care calculeaza impozitele

in dependenta de cel care le calculeaza, impozitele pot fi:
calculate de organul fiscal;
calculate de contribuabil personal;
calculate de alte persoane (agenti fiscali).
Pentru persoanele fizice, in anumite cazuri, exista un sistem simplifi cat de calculare
si plata a impozitului, constnd in calcularea acestuia de catre organele fiscale. Calcularea
impozitelor de catre organul fi scai se li -nalizeaza cu intocmirea de catre acesta a unui
document, aviz (instiintare de plata), in care se reflecta marimea sumei impozitului pe care
contribuabilul urmeaza sa o introduca in buget in modul corespunzator.
De regula, persoanele juridice, potrivit legislatiei fiscale, in calitate de contribuabili
sunt obligate sa calculeze de sine statator sumele impozitelor ce urmeaza a fi platite. Plata
impozitelor in acest caz se face prin prezenta rea la banca a dispozitiilor de plata potrivit
Regulamentului B.N.M. nr.25/11 - 02 din 12 iulie 1996 Cu privire la decontarile fara
numerar in R. Moldova", in vederea transferarii sumelor impozitelor si taxelor, de pe

conturile curente ale acestora, deschise in societatile bancare, pe conturile trezoreriale

respective ale bugetului.
in alte cazuri, obligatia de calculare a impozitelor este in sarcina agentilor fiscali,
adica a persoanelor care constituie sursa platii. Aceste per soane efectueaza anumite plati, de
regula, pentru anumite servicii, in favoa rea altor persoane fizice sau/si juridice, avnd
obligatia legala sa faca retine rea impozitului din aceste sume. Dintre cazurile de plata a
impozitului prin intermediul unor persoane, avnd calitatea de agenti fiscali, putem
specifica urmatoarele:
- cazul calcularii si platii impozitului pe venit de catre patroni pentru angajatii lor,
in baza contractului de munca conform art. 88 din Codul fiscal (din salariu, onorarii, prime,
ajutoare etc).
- cazul prevazut de art. 89 din Codul fiscal, cnd impozitul pe venit se retine din
dobnzi si royalty (de cel care le plateste- 20% din plata).
- retinerile in conditiile art. 90 din Codul fiscal, din plati aferente activitatii de
intreprinzator, care se efectueaza de catre orice persoana care practica activitate de
intreprinzator si orice institutie de stat care presteaza anumite servicii.
- persoanele care fac retineri din platile pentru nerezidenti, in conditiile art. 91 din
Codul fiscal.
- intreprinderea in cazul platii dividendelor sau repartizarii beneficiului intre si pentru
asociati sau actionari, in cazul in care acestea se obtin de ia un agent economic strain.

15. Documente fiscale

Prin documente fiscale se inteleg documentele intocmite in scopuri fiscale, care fixeaza
procesul calcularii impozitului, suma impozitului si intinderea obligatiei fiscale5. in literatura de
specialitate, aceste documente mai poarta denumirea de titluri de creanta fiscala6.
Documentele fiscale se intocmesc, sau numai se confirma de catre organele ce compun
administratia fiscala si carora le revine competenta de a calcula impozitele datorate sau de a
verifica calcularea lor. Prin documentele fiscale, dat fiind specificul obligatiei fiscale
(bugetare), aceasta este impusa in mod unilateral de catre stat platitorului, respectiv documentele
fiscaie vor avea caracterul unui act unilateral.
In functie de natura obligatiilor fiscale pe care documentul fiscal le individualizeaza,
putem exemplifica urmatoarele categorii de documente:
1avizul de impozitare (avizul de plata), - pentru obligatiile fiscale determinate de catre
organele fiscale;
2actele de evidenta intocmite de platitor (darile de seama, cartile de venituri si
cheltuieli) si orice alte documente justificative intocmite in scris, care adeveresc sau autentifica
operatiunile economice - pentru obligatiile fiscale care se stabilesc personal de catre platitor;
3 actul de control (verificare), ce cuprinde rezultatele verificarilor - pentru diferentele
constatate intre obligatiile de plata determinate de platitor si cele legal datorate, inclusiv pentru
majorarile de intrziere datorate sau diferentele stabilite in urma verificarilor efectuate de
organele fiscale;

4declaratia vamala - pentru obligatiile de plata constatate in vama;

5chitanta de plata, iar in cazul timbrelor (actul pe care s-au stins acestea), - pentru
obligatiile fiscale percepute prin plata directa;
6procesul-verbal de constatare a contraventiei si decizia de aplicare a amenzilor
intocmite de organul fiscal - pentru obligatiile de plata a amenzilor pentru incalcarile fiscale;
7. in cazul executarii silite, - pentru persoanele fizice - hotarrea instantei de judecata
referitor la executarea silita a bunurilor, iar pentru persoanele juridice, - decizia organului fiscal
de executare silita, precum si orice alte acte care constata si individualizeaza creantele fiscale.
Distingem documente fiscale explicite si implicite:
1.
Documentele explicite sunt actele intocmite exclusiv in scopul de a
constata obligatia unui contribuabil de a plati o anumita suma catre buget,
individualiznd astfel, obligatia acestuia. Dintre acestea,
putem exemplifica
urmatoarele:
avizul de impozitare (avizul de plata), cnd obligatia fiscala se constata si determina de
catre organele fiscale in baza datelor declarate de contribuabil sau alte persoane. Prin avizul de
plata, organele fiscale comunica subiectului platitor inainte de termenul platii impozitului, o
instiintare de plata care contine precizarea termenului si a sumei datorate de contribuabil.
Declaratia de impunere in cazul anumitor impozite (pe venit), intocmita de contribuabil
si depusa organului fiscal respectiv. Organul fiscal va verifica exactitatea datelor inscrise in
declaratia de impunere si a calcului impozitului datorat, prezentat in declaratie.
Documentele de evidenta intocmite de contribuabil.
in cazul obligatiei fiscale stabilite de platitor, aceste documente se vor intocmi in
termenele si conditiile vizate de lege {darile de seama saptamnale, lunare, trimestriale anuale,
registrul de venituri si cheltuieli). in baza acestor evidente, ulterior, platitorul intocmeste
declaratiile fiscale pe care le depune la organul fiscal. Cu toate acestea, cnd organele fiscale, cu
ocazia verificarii declaratiei de impunere a contribuabilului, constata ca impozitul nu a fost
corect calculat, sau cnd contribuabilul nu a furnizat in declaratie informatiile necesare, vor
proceda la recalcularea impozitului, care se va comunica in scris contribuabilului prin a\>izul de
plata, iar documentul fiscal, va fi acest aviz.
Declaratia vamala de import pentru care se datoreaza taxe vamale. Declaratia vamala
poate constata mai multe obligatii fiscale de natura diferita ce revin unui contribuabil.
2. Documentele implicite se intocmesc in alt scop, dar contin totodata si
informatii, care contribuie la individualizarea obligatiei de plata a unui impozit sau taxa. Vor constitui documente implicite:
-statele de plata a salariilor sau a altor drepturi salariale impozabile;
-documentele ce constata piata catre asociati sau actionari a dividendelor cuvenite;
-actele constatatoare intocmite de organele fiscale in procesul controlului, actul de
control - constata rezultatul unui control fiscal. Actul respectiv se refera numai la constatarea
existentei unor diferente intre obligatiile de plata determinate de platitor si cele legal datorate.
Avizul de plata (de impunere), este instiintarea in forma scrisa a contribuabilului de
catre autoritatea fiscala, prin care se cere achitarea obligatiei fiscale, inclusiv a restantelor.
Avizul de plata a obligatiei fiscale inclusiv a restantelor aferente acestora, se inmneaza
in urmatoarele cazuri:
-in cazul calcularii impozitului de catre organul fiscal;
-daca organul fiscal a stabilit ca contribuabilul nu a calculat in modul cuvenit impozitul;
-cnd contribuabilul nu si-a onorat obligatia fiscala;

-cnd contribuabilul nu a declarat obligatiile sale fiscale (in cazul obligatiilor fiscale
pentru care, potrivit legii, este necesara depunerea declaratiilor).
Organele fiscale determina suma obligatiei fiscale a contribuabilului in baza
documentelor de evidenta contabila sau altor date, lund in considerare platile achitate anterior
de contribuabil.
Daca in calculul impozitului se introduc anumite corectari efectuate fie de catre
contribuabil, fie de catre organul fiscal, ultimul va expedia contribuabilului un aviz de plata
corectat.
Avizul de plata va contine:
-numele contribuabilului;
-codul fiscal personal al contribuabilului;
-data emiterii avizului;
-tipul platii, termenul de achitare si suma obligatiei fiscale cu descifrarea aparte a
sumelor curente si restante(dupa caz), a sanctiunilor fiscale, amenzilor si penalitatilor;
-adresa organului fiscal care a emis avizul.
Avizul de plata a obligatiei fiscale se considera primit de contribuabil daca:
-este inmnat personal contribuabilului;
-este trimis prin scrisoare recomandata la ultima adresa cunoscuta a contribuabilului.
Avizul intra in vigoare de la data inmnarii acestuia, contribuabilului mentionat in aviz si este
valabil pna la anularea acestuia, sau onorarea tuturor obligatiilor fiscale ale contribuabilului.
Avizul se executa in termenul indicat in acesta, curgerea caruia va incepe de la data inmnarii
avizului.

15. Modificarea obligatiei fiscale stabilite initial.

Executarea obligatiei fiscale inseamna plata definitiva si la termen r> impozitului in
buget. Totodata, realizarea executarii in acest mod a obligatiei este posibila numai in cazul
aprecierii corecte si la timp a tuturor elementelor componente ale procedurii fiscale.
Cu toate acestea, pna in momentul stingerii obligatiei fiscale pot interveni o serie de
situatii, de natura sa determine modificarea obligatiei fiscale stabilite initial. in asemenea situatii,
obligatia modificata va fi adusa la indeplinire in conformitate cu noul sau continut7.
Modificarea obligatiei fiscale intervine in una din urmatoarele situatii6^:
Modificarea elementelor in raport cu care s-a facut individualizarea sa;
Modificarea situatiei juridice a subiectului platitor;
Acordarea inlesnirilor prevazute de lege;
Modificarea actelor normative fiscale.
1) Modificarea elementelor in raport cu care s-a facut individualizarea obligatiei.
in marea majoritate a cazurilor care determina modificarea obligatiei fiscale, intervin
schimbari in ceea ce priveste materia impozabila in sensul majorarii sau reducerii acesteia.
Aceste schimbari au loc, de regula, intre momentul individualizarii obligatiei si momentul
stingerii acesteia. Astfel, modificarea elementelor in raport cu care a fost determinata obligatia
fiscala mai poate interveni:
in urma admiterii contestatiilor, formulate de contribuabil, atunci cnd obligatia
stabilita initial va fi modificata fie conform hotarrii adoptate de instanta de judecata, fie
Ibidem, p. 156 Ibidem.

potrivit deciziei adoptate de insusi organul fiscal in sensul reducerii intinderii obligatiei,
acordarii unor inlesniri, neaplicarii unor sanctiuni sau reducerii acestora;
in urma controlului efectuat (exercitat) de organele financiar-fiscale. Actul de
control intocmit de catre aceste organe, poate modifica obliga tia determinata initial de
contribuabil sau de insusi organul fiscal.
Modificarea situatiei juridice a contribuabilului poate consta in reorganizarea
contribuabilului prin divizare, comasare, fuziune sau in cazul lichidarii acestuia pe parcursul
anului fiscal.
Modificarea obligatiilor fiscale prin acordarea unor inlesniri, intervine atunci cnd, dupa
individualizarea obligatiei fiscale a unui contribuabil, acesta solicita si i se acorda anumite
inlesniri prevazute de lege (amnari,
esalonari, reduceri, scutiri etc). in acest mod obligatia fiscala va fi modificata fie in
privinta termenelor de executare a ei, fie in privinta cuantumului (marimii) sumei care face
obiectul obligatiei. 4 Modificarea actelor normative fiscale. Actele normative in materie fiscala
sunt intotdeauna de imediata aplicare, ele modificnd obligatiile fiscale nascute inainte de
intrarea lor in vigoare dar neajunse la scadenta63. Potrivit art. 7 alin.(2) din Codul fiscal,
modificarea obligatiei fiscale pe parcursul anului fiscal prin stabilirea de noi impozite si taxe, sau
modificarea acestora, se permit numai concomitent cu modificarea corespunzatoare a bugetului
de stat.

16. Modalitati de plata a impozitelor.

Plata impozitului reprezinta a doua faza a procedurii fiscale, care consta in totalitatea
actiunilor intreprinse de contribuabil sau alt subiect al raporturilor juridice fiscale, in scopul
achitarii reale (efective) a impozitului in bugetul respectiv.
Modurile de plata a impozitului constau in anumite procedee tehnice, utilizate pentru
achitarea efectiva a impozitului in bugetul respectiv. Legislatia Republicii Moldova prevede
doua modalitati de baza:
A. in bani;
B. prin intermediul executarii silite a averii contribuabililor, (reprezinta calea subsidiara
si exceptionala de plata a creantelor fiscale). Modalitatile respective de plata a impozitelor pot fi
clasificate, dupa criteriul vointei, in benevole, - cnd persoana obligata la plata impozitului il
achita (benevol) de sine statator, si fortate, (silite) - cnd executarea se realizeaza la initiativa
organelor fiscale, in cazul neachitarii la termenele legale a impozitelor si taxelor. Aceasta ultima
modalitate de plata a impozitelor, se aplica numai in cazul existentei restantelor la plata sau
eschivarii de la plata impozitelor si taxelor.
A. Plata impozitelor in bani, se poate realiza prin achitarea acestora fie in valuta
nationala, fie in valuta straina.
Conform art. 4 din Regulamentul pricind decontarile fara numerar in Republica
Moldova nr. 25/1 l-02(Proces-verbal al Bancii Nationale a Moldovei nr.33/12 iulie 1996), unicul
mijloc de plata legal pe teritoriul Republicii Moldova il constituie moneda nationala, iar art.3 din
acelasi act normativ stabileste obligatia de respectare a art.4, in sarcina tuturor intreprinderilor
indiferent de forma de organizare juridica. Persoanele indicate vor infaptui decontarile exclusiv
prin virament, inclusiv plata impozitelor de pe conturile curente deschise in institutiile bancare,
pe conturile respective ale Trezoreriei. Conform art. 19 al Legii privind bazele sistemului fiscal,

p.(l) litera(c), bancile si alte institutii de credit sunt obligate sa execute la timp (in cazul in care la
cont sunt mijloace) dispozitiile contribuabilului si ale organelor fiscale pentru virarea impozitelor
la buget, iar conform punctului (d), bancile sunt obligate sa vireze la contul unic al Trezoreriei
impozitele incasate de la contribuabil, nu mai trziu de sfrsitul zilei imediat urmatoare celei in
care acestea s-au varsat.
Un caz particular de plata a impozitelor il constituie plata in numerar a acestora de catre
persoanele fizice - cetateni. Acestea platesc, de regula, impozitele si taxele (taxe de stat, bunuri
imobiliare, funciar), fie prin intermediul bancilor, fie prin intermediul casieriilor primariilor, sau
prin posta.
In cazul efectuarii unor operatiuni in valuta straina si in cazul in care apar obligatii de
plata in valuta straina, calcularea obligatiilor fiscale se efectueaza potrivit Regulamentului
"privind modul de calculare a obligatiilor fiscale in cazul efectuarii operatiunilor in valuta
straina", aprobat prin H.G.nr.488 din 4 mai 1998. Potrivit art 3 din regulament, operatiunile in
urma carora apar obligatii de plata in valuta straina ar fi urmatoarele:
cheltuieli care urmeaza a fi efectuate sau venitul care urmeaza a fi incasat in urma
tranzactiilor efectuate;
acreditivele, cambiile, contractele futures, optiunile si alte operatiuni financiare similare.
La calcularea venitului impozabil, venitul brut si alte incasari, precum si cheltuielile
suportate in valuta straina se recalculeaza in moneda nationala la cursul de schimb al Bancii
Nationale Moldova la data tranzactiei. Potrivit art.5 din regulament, daca tranzactia se efectueaza
in valuta al carei curs fata de moneda nationala nu este stabilit de B.N.M., atunci convertirea
(conversiunea) are Ioc in doua etape: - initial valuta este recalculata in valuta convertibila prin
metoda directa de corelatie dintre cursurile acestor valute, iar dupa, suma obtinuta astfel in valuta
convertibila este recalculata in valuta nationala.
Data tranzactiei care a generat plata. in valuta straina se considera data reflectata in
extrasul de cont al bancii. in cazul expedierii marfurilor - data mentionata in documentele de
insotire ale furnizorului, care trebuie sa coincida cu data transmiterii marfurilor catre organizatia
de transport, sau data primirii acestora de catre reprezentantul cumparatorului. Momentul
transmiterii catre organele de transport al marfurilor se considera trecerea acestora in posesia
cumparatorului, si reprezinta respectiv data efectuarii tranzactiei.
Totodata legislatia fiscala prevede posibilitatea achitarii impozitelor in valuta straina in
cazul executarii silite a disponibilitatilor de pe contul valutar al contribuabilului in cazul in care
pe contul curent in lei nu exista surse (disponibilitati).
B. Executarea silita a averii contribuabililor.
Executarea silita a bunurilor este reglementata in Legea 633/10 noiembrie 1995 Cu
privire la modul de executare silita a impozitelor si taxelor si altor plati". Aceasta modalitate
exceptionala de executare a obligatiilor fiscale se va trata amanuntit in urmatorul capitol.

17. Momentul platii impozitului.

In virtutea faptului ca perceperea impozitului reprezinta, in fond, o preluare in conditiile
legii a unei parti din proprietatea contribuabilului, se poate deduce ca, din momentul preluarii
acestei parti din proprietate, obligatia contribuabilului fata de stat privind achitarea sumei
respective a impozitului se stinge, deoarece acesta din urma nu mai poate dispune de aceasta
proprietate (suma)64.

In asemenea conditii, se impune si este necesara determinarea momentului preluarii

acestei parti din proprietatea contribuabilului, adica, determinarea momentului platii impozitului.
Cnd se realizeaza momentul platii unui impozit, acesta considerndu-se achitat, - in
momentul prezentarii la banca a dispozitiei de plata, in momentul transferarii de pe contul
platitorului a mijloacelor banesti in contul achitarii impozitului, sau in momentul incasarii
efective a sumelor acestuia in buget?*'
Codul fiscal stabileste ca contribuabilii (persoane fizice si juridice), sunt obligate sa
achite la timp si integral la buget si in fondurile extrabugetare sumele calculate ale impozitelor si
taxelor, asigurnd exactitatea si veridicitatea calculelor prezentate. Cu toate acestea, prevederea
in cauza nu se va interpreta ad literam, deoarece, formularea achitarea in buget si fondurile
bugetare" indica exclusiv destinatia finala a platii. Este imposibil de a in terpreta aceasta
prevedere in sensul ca platitorul este obligat sa achite impo zitul in buget sau fondurile
extrabugetare fara utilizarea unor mecanisme intermediare.
Acest lucru se explica prin faptul ca in cadrul relatiilor care apar in pro cesul achitarii
impozitelor participa nu numai contribuabilul si statul repre zentat de organele sale, dar si
anumiti intermediari (institutiile financiare,). Adica, procesul platii impozitelor urmeaza
conventional cteva faze.
Initial, apar relatii intre platitor si banca care il deserveste, in legatura cu
transferarea impozitelor in buget. Ulterior, in temeiul obligatiei bancilor privind participarea in
raporturile de plata a impozitelor. - relatiile ultimelor de transferare in buget a impozitelor prin
intermediul institutiilor respective ale statului (Trezoreria)65.
De regula, plata impozitelor se face prin prezentarea la banca a dispozi tiilor de
plata. Potrivit Regulamentului B.N.M. nr.25/1 1 - 02 din 12 iulie 1996 Cu privire la
decontarile fara numerar in R.M.", dispozitia de plata (dispozitia de plata trezoreriala)
reprezinta ordinul sau dispozitia data de catre platitor bancii care il deserveste, de a transfera
beneficiarului o anu mita suma de bani. in acest caz beneficiarul va fi bugetul de stat.
Potrivit punctului 7 din Regulament, incasarea mijloacelor banesti pe contul
beneficiarului se realizeaza numai dupa transferarea sumelor respec tive de pe contul
platitorului, aceasta facndu-se exclusiv prin dispozitia data de platitor, cu exceptia
cazurilor de executare silita.
in aceeasi ordine de idei, sumele de bani nu pot fi incasate pe contul benefi ciarului pna la transferarea lor de pe contul platitorului. Dupa transferarea lor insa ultimul
nu mai raspunde de soarta ulterioara a acestor mijloace, deoarece sa produs deja preluarea
unei parti din proprietatea acestuia, iar raspunderea in continuare o va purta exclusiv
institutia bancara66.
in concluzie, momentul platii impozitului coincide cu momentul transfera rii
mijloacelor banesti de pe contul platitorului, si in acest moment obligatia acestuia de
achitare a impozitului se va stinge67.
Cu toate acestea, in cazul persoanelor fizice - salariati, momentul achi tarii
impozitului il constituie momentul cnd patronul a efectuat retinerea impozitului din venitul
salarial al acestora. Astfel acestor persoane fizice nu li se cere ca impozitul care urmeaza a
fi platit sa fie virat de acestea direct in buget, moment in care, obligatia de plata a acestora s-

ar considera stinsa. Acest fapt vorbeste despre inegalitatea si, respectiv, necoinciderea
momen-tului platii impozitelor intre contribuabilii persoane juridice si, respectiv, intre anumite
persoane fizice care desfasoara si, respectiv, realizeaza un anumit tip de venit - venit salarial din
activitati profesionale.

18. Conditia platii individuale si la timp a impozitului.

Este o prevedere esentiala in procedura fiscala si consta in faptul ca obligatia de plata a
impozitului este o obligatie personala, care nu poate fi pusa in sarcina altor persoane, daca legea
nu prevede expres acest lucru.
Acest fapt este conditionat de natura administrativa a relatiilor fiscale, care determina si
considera persoana platitorului ca fiind o conditie esentiala pentru indeplinirea intocmai a
obligatiilor fiscale.
Astfel, spre exemplu, daca legislatia civila admite, de regula, executarea obligatiei prin
cesiune si de catre o terta persoana, sau poate prevedea in mod direct executarea obligatiilor de
catre un reprezentant (mandatul, comisionul etc), in dreptul fiscal aceste institute sunt neadmise.
Se considera ca o manifestare a conditiei platii individuale a impozitului, o are si prevederea: cu
privire la impozite nu se convine", potrivit careia, partile unui contract nu au dreptul sa-si
reglementeze obligatiile sale fiscale prin intermediul unor clauze sau conventii incheiate intre ei.
De regula, acest lucru se realizeaza prin inserarea in contract a asa-ziselor clauze fiscale.
Clauza fiscala reprezinta o stipulare sau o conditie continuta, de regula, in contractele
comerciale internationale cum ar fi, spre exemplu, contractele despre prestarea unor servicii sau
cele de creditare externa, prin care fiecare parte este obligata sa-si plateasca din contul sau toate
impozitele si taxele in legatura cu executarea respectivului contract, prevazute in tara lor*58.
Clauza fiscala serveste intereselor exportatorilor si transmite sau pune in sarcina
importatorului riscul modificarii legislatiei fiscale sau a cotelor impozitelor.
Cu toate ca legislatia prevede expres cazurile cnd plata impozitului se face de catre alte
persoane, spre exemplu, retinerea la sursa a impozitului si plata prin agentii fiscali, plata acestuia
se realizeaza exclusiv din mijloacele proprii ale contribuabilului si nu a persoanelor vizate mai
sus, care efectueaza retinerea.
Exista de asemenea si cazuri in care averea trece prin succesiune in proprietatea unei
persoane minore, caz in care impozitele ce greveaza aceasta avere, se vor plati de catre
reprezentantii sai legali.
Referitor la conditia platii la timp a impozitelor si taxelor, art.13 punctul (f) al Legii
privind bazele sistemului fiscal, prevede ca contribuabilul este obligat sa verse la timp si in
intregime la buget si fondurile extrabugetare, sumele calculate ale impozitelor si altor plati
obligatorii, asigurnd exactitatea si autenticitatea cuvenita a calculelor prezentate. Aceeasi obligatie este prevazuta si de Codul fiscal.
in scopul determinarii obligatiilor contribuabilului, actele normative fiscale stabilesc
diferite termene de plata a impozitelor
Astfel, in dependenta de formele de plata a impozitelor se pot evidentia impozite
urgente si periodice.
Impozitele urgente - se platesc fie in momentul aparitiei obiectului impozabil fie la un
termen scurt de la aparitia acestuia.(spre exemplu impozitul privat se plateste pna la primirea
certificatului de achizitionare procurare, taxele vamale - in momentul importului).
Impozitele periodice (calendaristice) - se platesc intr-un anumit termen stabilit
calendaristic in actele normative care le reglementeaza.

in dependenta de frecventa platii acestora, impozitele periodice pot fi delimitate in:

impozite care se achita in decursul unei decade; impozite achitate lunar; impozite
achitate trimestrial; impozite achitate semestrial; impozite achitate anual.
De termenele de plata a impozitelor este legata si notiunea de restanta -suma impozitului
neachitata (netransferata) in termenele stabilite.

19. . Retinerea impozitului la sursa de plata.

in anumite cazuri, legislatia obliga persoanele care fac plati cum ar fi remunerari,
dividende sau alte tipuri de venituri, sa retina si sa vireze in buget sumele impozitelor pentru
contribuabil. Aceste persoane constituie sursa platii. Pentru intelegerea notiunii de sursa a platii,
este necesar sa delimitam initial notiunile de sursa a platii si sursa a venitului.
Sursa venitului poate fi de doua feluri: sursa pasiva de venituri si sursa activa de
venituri.
Prin surse pasive de venituri se inteleg activele care aduc venit unei persoane, in acest
caz, sursa se exprima intr-o forma concreta, cum ar fi spre exemplu bunuri (avere), cota parte din
intreprindere, hrtii de valoare etc.
Prin surse active de venituri se subintelege nemijlocit pres'area unor servicii, executarea
unor lucrari, desfasurarea unor activitati, spre exemplu a celei de intreprinzator.
in baza delimitarii de mai sus, constatam ca sursa a venitului este activitatea sau activele
care produc (aduc) venit, iar sursa a platii - este persoana, care de fapt efectueaza plati altei
persoane.
Sursa platii, in sensul de persoana, retine si plateste impozitul numai din acele plati pe
care le primeste de la el o alta persoana si, respectiv, numai din contul mijloacelor
contribuabilului, adica a persoanei in folosul careia se fac aceste plati. Contribuabilul primeste
venitul redus deja cu suma impozitului.
Platind impozitul din numele sau si din contul contribuabilului, sursa de plata are rolul
unui agent fiscal. Agentii fiscali nu pot fi identificati cu contribuabilii, cu toate ca acestia poseda,
practic, aceleasi drepturi si obligatii.
Retinerea impozitului la sursa de plata, ca modalitate de plata a impozitului, este
interesanta prin faptul ca agentii fiscali, ca si contribuabilii, parcurg practic ambele faze ale
procedurii fiscale. Cu toate acestea, realizarea primei faze de catre agentul fiscal se efectueaza
doar in anumite limite (partial), avndu-si specificul sau. Astfel, agentul fiscal nu trebuie sa
determine un obiect strain" al impozitarii sau alte componente specifice fazei, acesta va
determina la concret numai suma retinerii. Tinnd cont de obligatiile pe care le are agentul fiscal,
a doua faza a procedurii fiscale, se realizeaza de catre acesta in intregime.
Aceasta modalitate de retinere a impozitului se utilizeaza, in principal, in cazurile
prevazute de Codul fiscal, din veniturile salariale, din dobnzi si royalty sau din platile pentru
anumite servicii.

20. Procedura amnarii si esalonarii platilor

Prin amnarea platilor fiscale se subintelege amnarea termenelor de achitare a acestor
plati, stabilite printr-un act normativ sau de catre insusi organul fiscal, pe un termen mai

indepartat.
Esalonarea platilor fiscale reprezinta amnarea termenului de achitare a unei parti din
platile fiscale, stabilit prin lege, sau de catre organul fiscal, pe un termen indepartat, inclusiv
repartizarea platilor respective in rate.
Cu privire la modul de urmarire a impozitelor, taxelor si altor plati" (cu modificarile si
completarile ulterioare), contribuabilul urmeaza sa depuna o cerere la organul fiscal, la care, se
vor anexa si anumite acte doveditoare a situatiilor care servesc ca temei pentru solicitarea
amnarilor sau esalonarilor. Cererile se vor depune cel trziu cu douazeci de zile calendaristice
pna la implinirea termenului de plata stabilit prin lege. Nerespectarea acestui termen, are ca
efect respingerea cererii inaintate, fara instiintarea obligatorie a petitionarului. Cererile
respective privind solicitarea amnarilor si esalonarii platilor se examineaza in termen de 10
zile din momentul primirii acestora. Amnarile si esalonarile se pot acorda fie cu perce perea (calcularea) majorarilor de intrziere, fie fara calcularea acestora. Conditiile esentiale
pentru acordarea acestora sunt urmatoarele:
-se acorda numai in limitele anului calendaristic;
-datoria restanta aferenta platilor restante, sa depaseasca sumele debitoare ale
contribuabilului, adica sa fie mai mare dect toate creantele, pe care le are contribuabilul de
incasat de la debitorii sai.
Conditiile de mai sus se cer indeplinite, indiferent daca amnarile si esalonarile sunt
acordate cu, sau fara calcularea majorarilor de intrziere. Amnarile si esalonarile pot fi
acordate cu referinta la urmatoarele plati:
-la sumele restantelor la impozite si taxe sau Ia sumele restantelor in bugetul
asigurarilor sociale de stat;
-pentru sumele majorarilor de intrziere aplicate de catre organele fis cale ;
-pentru platile in fondurile extrabugetare, controlul asupra achitarii carora revine
organelor fiscale.
Legea recunoaste urmatoarele cazuri exceptionale in urma carora pot fi acordate
amnari si esalonari, fara calcularea majorarilor de intrziere la sumele amnate sau
esalonate:
-calamitati naturale, in urma carora contribuabilul a suportat pagube materiale
considerabile, preintmpinarea carora a fost imposibila;
-existenta datoriilor pentru cheltuielile efectuate care urmeaza a li compensate din
buget prin
-finantare directa, sau pentru productia (lucrarile, serviciile) realizate institutiilor
bugetare.
Amnarile si esalonarile, la care se calculeaza majorari de intrziere, pot fi acordate la
cererea contribuabilului si in oricare alte cazuri, in afara celor exceptionale vizate mai sus. in
acest caz, hotarrea organelor fiscale se va coordona cu Ministerul Finantelor sau (dupa caz ) cu
organele administratiei publice locale. in acest ultim caz, la sumele amnate sau esalonate se vor
aplica majorarile de intrziere.
Amnarile si esalonarile mentionate, se acorda in baza de contract incheiat cu
contribuabilul, clauzele acestuia fiind stabilite de comun acord cu Ministerul Finantelor sau

organele administratiei locale (dupa caz). in cazul neindeplinirii obligatiunilor contractuale de

catre contribuabil, organul fiscal este in drept sa rezilieze inainte de termen acest contract.
Amnarile sau esalonarile se pot opera si in cazul persoanelor fizice care nu desfasoara
activitatea de antreprenoriat. in acest caz, decizia privind acordarea acestora se va emite in baza
actului de cercetare a starii patrimoniale a platitorului, unde se va indica:
-data intocmirii actului;
-functia, numele si prenumele persoanelor care au intocmit actul;
-numele si prenumele contribuabilului restantier, adresa, numarul contului analitic,
codul fiscal atribuit;
-marimea datoriei neachitate la data intocmirii actului, pentru fiecare gen de plata;
-surseie veniturilor si lista bunurilor pasibile sechestrarii;
-concluzia privind imposibilitatea achitarii sau urmaririi platilor in modul stabilit de
lege, cu explicatiile sau obiectiile contribuabilului, daca este cazul, si semnaturile persoanelor
care au intocmit actul .

21. . Restituirea impozitului

Potrivit Instructiunii nr. 10-7-02/994-208 din 31.05.96 cu privire la modul de restituire
si compensare a platilor in plus si a platilor calculate si varsate (urmarite) in plus, restituirea se
efectueaza pentru urmatoarele plati:
-impozitele si taxele prevazute de Codul fiscal si alte acte normative;
-sanctiunile financiare si amenzile aplicate de organul fiscal;
-platile in fondurile extrabugetare, controlul asupra varsarii carora este stabilit in sarcina
organelor fiscale.
In cazul existentei la cetateni, intreprinderi individuale sau gospodarii taranesti (de
fermier) a platii in plus la platile fiscale si neachitarea amenzilor aplicate fata de ei, platile in
plus mentionate, pot fi trecute in contul platii acestor amenzi, insa nu mai devreme de termenul
legal stabilit pentru achitarea lor si numai in cazul existentei acordului in scris dat de cetateni,
intreprinderi individuale sau gospodarii taranesti (de fermier).
In general, restituirea platilor in plus se efectueaza in baza cererii in scris a
contribuabilului, depusa in interiorul termenului de 3 ani de la momentul achitarii platii in plus
sau aparitiei acesteia.
Restituirea se infaptuieste printr-un aviz al organului fiscal, la cererea contribuabilului.
Cererile respective se examineaza in timp de zece zile din ziua urmatoare dupa ziua
depunerii lor, iar rezultatul examinarii se va comunica autorului cererii in termen de trei zile din
ziua urmatoare, dupa ziua adoptarii deciziei de restituire, care se considera ca zi a aprobarii
avizului. in cazul in care apare necesitatea efectuarii unui control documentar pentru confirmarea
cererii primite, examinarea si aprobarea deciziei se va face nu mai trziu de 30 zile, care urmeaza
dupa ziua depunerii ei.
Restituirea platilor in baza hotarrii instantelor judecatoresti si altor organe de urmarire
sau si control se efectueaza in modul si termenele indicate in hotarrea acestor organe. in acest
ultim caz, depunerea cererii pentru restituire si intocmirea avizelor nu sunt necesare.
Restituirea platilor in plus si a platilor calculate si varsate (urmarite), agentilor
economici si cetatenilor se efectueaza prin cecuri de decontare eliberate de organele fiscale.
Restituirea mijloacelor se face: pentru agentii economici numai pe contul de decontare (curent),

pentru efectuarea operatiunilor legate de activitatea de baza, iar pentru cetateni, in modul indicat
in cererile lor.
Prin plata in plus" se are in vedere platile obligatorii, varsate de catre contribuabil sau
urmarite de organele fiscale in cuantum mai mare in raport cu calculele (declaratiile) prezentate,
precum si cele varsate inainte de termen.
Prin plati calculate si varsate furmarite) in plus" se inteleg platile obligatorii calculate
si varsate (urmarite) in plus ca rezultat al calcularii incorecte sau al incalcarii modului stabilit de
calculare a acestora.
in cazul impozitului pe venit, conform art.l al.2-5 al Legii privind administrarea
impozitului pe venit, in cazul platii in plus a impozitului, contribuabilului i se restituie suma
platita in plus, si o dobnda calculata la aceasta suma la rata dobnzii, conform careia B.N.M.,
acorda credit in mod ordinar, desfasurata in luna noiembrie a anului calendaristic precedent.
Venitul sub forma de dobnda pentru orice plata in plus a impozitului, se plateste pentru
perioada care incepe peste 30 zile dupa termenul stabilit de prezentare a declaratiei fiscale (31
martie), sau dupa primirea declaratiei de catre organele fiscale si care se termina in ziua
rambursarii supraplatii.
Dobnda calculata pentru plata in plus nu se plateste in cazurile in care impozitul nu
este platit in termenul stabilit.
Conform art. 19 al Legii cu privire la administrarea impozitului pe venit, restituirea
platii in plus a impozitului, aparuta ca urmare a transferarii in plus sau calcularii si perceperii
eronate a impozitului penalitatilor si amenzilor aferente lui, se efectueaza conform cererii in scris
a contribuabilului, adresata serviciului fiscal in decurs de 3 ani de la data achitarii impozitului,
penalitatilor si amenzilor respective.
Solicitarea privind restituirea impozitului poate fi satisfacuta dupa un control
suplimentar al temeiniciei cerintelor contribuabilului. in cazul in care contribuabilul are restante
la alte tipuri de impozite, suma restituita se va diminua cu suma acestei restante.
in legislatia noastra fiscala, se aplica si operatiunea compensarii ca mod de restituire a
impozitelor. Este necesar de mentionat ca termenul de "compensare" este utilizat in aceasta
materie intr-un sens diferit dect cel consacrat in dreptul civil, deoarece, in dreptul fiscal,
operatiunea de compensare nu presupune existenta unor creante reciproce cum este in cazul
dreptului civil, dar creantele care se compenseaza apartin aceluiasi creditor - statul -iar obligatia
de plata revine aceluiasi debitor - contribuabilul.
Potrivit Instructiunii nr. 10-7-02/994-208 din 31.05.96 cu privire la modul de restituire
si compensare a platilor in plus si a platilor calculate si varsate (urmarite) in plus, sumele platite
in plus se pot compensa cu restantele la:
impozitele si taxele prevazute de Codul fiscal si alte acte normative;
sanctiunile financiare si amenzile aplicate de organul fiscal;
platile in fondurile extrabugetare, controlul asupra varsarii carora este stabilit in sarcina
organelor fiscale.

22. Executarea silita in cadrul raporturilor juridice fiscale.

Potrivit art. 132 din Constitutie si art. 2 din Codul fiscal nr. 1163-XI11 din 24 aprilie 1997
sistemul fiscal al R. Moldova reprezinta totalitatea impozitelor si taxelor, altor venituri ale

bugetului public, national, a principiilor, formelor si metodelor de stabilire, modificare si anulare

a acestora, precum si totalitatea masurilor ce asigura achitarea lor.
Organele financiare sunt investite cu competenta de a elabora si executa bugetele publice,
sunt imputernicite si direct responsabile de asigurarea colectarii depline si la termen a
impozitelor si taxelor, de a le administra si de a le repartiza pe destinatii legale, precum si de a
exercita controlul aplicarii normelor juridice financiare. Aceste organe au un statut juridic
specific, in sensul ca ele pot pretinde persoanei juridice (de drept public sau de drept privat)
sau persoanei fizice, carora le revine executarea obligatiilor fiscale, si o anumita conduita
obligatorie, iar in acest scop le pot controla, sanctiona si proceda Ia asigurarea indeplinirii
acestor obligatii prin intermediul executarii silite.
Executarea silita in cadrul raporturilor juridice fiscale reprezinta calea subsidiara exceptionala
de recuperare a creantelor fiscale, ea fiind declan sata exclusiv in cazul neachitarii de buna
voie - la termenele legale - a impozitelor si taxelor datorate bugetului statului.
Necesitatea pornirii executarii silite a creantelor fiscale se impune ca o necesitate in contextul
stipularilor art. 126-132 din Constitutie in vederea recuperarii creantelor fiscale restante, ca o
modalitate de percepere a veniturilor bugetare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice
prevazute de legea bugetara anuala.
Totodata, conform legislatiei fiscale, persoanelor juridice si fizice le este garantata protectia
judiciara a dreptului de proprietate in procesul executarii silite a platilor.
Diferenta dintre procedeele de executare si, respectiv, dintre mecanismele acestei protectii
pentru persoanele juridice (controlul judiciar ulterior) si pentru persoanele fizice (controlul
judiciar anterior) este conditionata in cazui de fata nu de tipul proprietatii, dar de particularitatile
persoanei juridice ca subiect al creantei fiscale, care dispune de patrimoniu separat si raspunde
anume cu acest patrimoniu propriu.
Persoana fizica, spre deosebire de persoana juridica, utilizeaza bunurile sale nu numai in
scopuri antreprenoriale, dar si in calitate de bunuri personale, iata de ce aceste bunuri nu pot fi
individualizate in sens juridic69.
In materia executarii obligatiilor fiscale, regula de baza consta in executarea de buna voie, din
proprie initiativa de catre debitor (contribuabil) a obligatiilor ce ii revin acestuia. De regula,
executarea, respectiv stingerea acestor obligatii, se face prin plata.
Totusi, daca debitorul nu executa obligatia sa, in cuantumul si la termenul stabilit de lege,
creditorul, pentru a valorifica dreptul sau subiectiv patrimonial pe care il are asupra debitorului,
poate recurge la anumite mijloace pe care legea i le pune la dispozitie pentru a-1 sili pe ultimul la
executare70.
In acest caz creditorul va cere executarea silita care este un mijloc subsidiar de realizare a
creantelor fiscale.
.La fel ca si in dreptul civil, executarea silita in cadrul raporturilor juridice fiscale reprezinta
calea exceptionala de recuperare a creantelor fiscale, ea pornindu-se numai in cazul neachitarii de buna voie, in cuantumurile si la termenele legale - a impozitelor, taxelor sau altor contributii
datorate bugetului public national8.
Pentru a se putea trece la executarea silita a creantelor fiscale este necesara indeplinirea
urmatoarelor conditii:
a) expirarea termenului legal de plata fara ca sumele creantelor fiscale sa fi fost achitate;
8

Minea Mireea tefan, Dreptul finanelor publice, ACCENT, Cluj-Napoca, 1999, p. 273.

b) obligatia fiscala sa nu se fi executat de bunavoie;

c) instiintarea (somarea) debitorului despre existenta creantei si despre scadenta ei.
Executarea silita reprezinta o constrngere neconditionata de executare a platilor obligatorii
specificate de lege drept urmatoarele:
d) impozitele si taxele;
e) platile in bugetul de stat, la bugetele locale (inclusiv creditele acordate cu garantia
acestor bugete), la bugetul asigurarilor sociale de stat si in
f) fondurile extrabugetare;
g) majorarile de intrziere aplicate pentru neexecutarea in termen a impozitelor, taxelor si a
altor plati aferente bugetelor mentionate.

23. Regulile generale de executare silita.

Potrivit legii cu privire la urmarirea impozitelor, taxelor si a altor plati, putem mentiona
urmatoarele modalitati sau procedee, prin care se realizeaza efectiv executarea silita a creantelor
fiscale de la contribuabilii restantieri:
sechestrarea bunurilor contribuabilului;
urmarirea sumelor (datoriei) debitoare ale contribuabilului;
ridicarea banilor in numerar de la contribuabil.
Indiferent de modalitatea de executare silita la care procedeaza organele fiscale,
executarea hotarrilor de percepere fortata a creantelor fiscale restante se efectueaza in raza de
activitate a organului fiscal, de catre persoanele cu functii de raspundere a acestora, si, neaparat
in prezenta platitorului (contribuabilului) sau a unui reprezentant al acestuia, imputernicit in
modul stabilit. Daca este vorba de o persoana fizica, neinregistrata ca subiect al
antreprenoriatului - a unui membru adult al familiei acesteia.
In situatia in care bunurile contribuabilului platitor se afla in raza de activitate a unui alt
organ fiscal, executarea silita a platilor se efectueaza de catre organul fiscal de la sediul sau
domiciliul contribuabilului. Totodata, potrivit art 61 alin.(3) din legea cu privire la urmarirea
impozitelor, taxelor si a altor plati, este posibila si participarea colaboratorilor organului fiscal, ai
Departamentului de Control Financiar si Revizie si ai politiei de la locul aflarii bunurilor care
urmeaza sa fie executate. in situatia in care organul fiscal a procedat la masura urmaririi sumelor
debitoare ale contribuabilului, executarea bunurilor debitorilor acestuia se va face urmnd
aceleasi reguli, similar cu executarea bunurilor contribuabilului, adica, la sediul (domiciliul)
debitorilor, cu participarea, dupa caz, a organului fiscal si a celorlalte organe de la locul aflarii
bunurilor debitorului.
Executarea silita a platilor se efectueaza in zile lucratoare, nu mai devreme de ora 800
dimineata, si nu mai trziu de ora 2000 seara. Exista si posibilitatea derogarii de la aceasta regula,
iar executarea silita se va putea efectua si in afara orelor stabilite mai sus, daca contribuabilul sia dat in acest sens acordul. in cazul in care contribuabilul nu poate fi gasit in zilele lucratoare, se
admite efectuarea executarii si in zilele nelucratoare.
Daca contribuabilul lipseste pe adresele cunoscute, organul fiscal se va adresa, potrivit
legislatiei, organelor politiei, pentru a fi declarata cautarea acestuia.
Toate cheltuielile aferente executarii silite se suporta de la bugetul de stat, urmnd sa fie
recuperate din contul contribuabilului.

24. ncasarea de mijloace bneti de pe conturile bancare ale pers juridice

ncepnd cu ziua urmtoare celei n care a aprut restana sau n care s-a aflat despre
apariia ei, organul fiscal este n drept s nainteze ordine incaso la conturile bancare (cu excepia
contului de mprumut, a contului provizoriu (de acumulare a mijloacelor financiare pentru
formarea sau majorarea capitalului social) precum i a conturilor persoanelor fizice care nu snt
subieci ai activitii de ntreprinztor) ale contribuabilului dac acesta dispune de ele i dac
organul fiscal le cunoate.
n cazul n care contribuabilul deine la contul su bancar mijloace bneti, instituia
financiar (sucursala sau filiala acesteia) este obligat s execute, n limita acestor mijloace,
ordinul incaso a organului fiscal n decursul zilei operaionale n care a fost primit.
n cazul n care contribuabilul nu deine la contul su bancar mijloace bneti pentru a
stinge, total sau parial, obligaia fiscal, instituia financiar (sucursala sau filiala acesteia)
remite organului fiscal, n ziua primirii, ordinul incaso, fcnd pe ea meniunea despre lipsa,
total sau parial, a mijloacelor. n cazul suspendrii operaiunilor la contul bancar pentru
nestingerea obligaiei fiscale, instituia financiar (sucursala sau filiala acesteia) informeaz
imediat organul fiscal despre nscrierea n contul contribuabilului a mijloacelor bneti.
Procedura ncasrii incontestabile a mijloacelor de la conturile bancare se stabilete de Banca
Naional a Moldovei n comun cu Ministerul Finanelor.
Prevederile prezentului articol nu se aplic n cazul n care n contul bancar al
contribuabilului snt nscrise mijloace bneti ncasate de la comercializarea bunurilor gajate, n
limita sumelor direcionate spre plata cheltuielilor aferente vnzrii bunului gajat i n limita
creanelor care se pltesc din produsul vnzrii bunului gajat.

25. Ridicarea de la contribuabil a mijloacelor bneti n numerar

Executarea silit a obligaiei fiscale prin ridicarea de mijloace bneti n numerar este
aplicat contribuabilului persoan juridic sau persoan fizic subiect al activitii de
ntreprinztor.
Pentru ridicarea de la contribuabil a mijloacelor bneti n numerar, inclusiv n valut
strin, funcionarul fiscal controleaz locurile i localurile n care contribuabilul pstreaz
numerarul, precum i reeaua lui comercial.
Prin derogare de la art.129 pct.4), n calitate de reprezentant al contribuabilului, la
ridicarea mijloacelor bneti n numerar particip casierul (gestionarul) sau un alt angajat care l
nlocuiete. Acetia snt obligai s prezinte documentele necesare i s asigure accesul liber la
seiful casei contribuabilului, n ncperea izolat a casei, precum i n reeaua lui comercial.
Deschiderea fr consimmntul reprezentantului contribuabilului sau n lipsa acestuia
a locurilor i localurilor n care se pstreaz numerarul se efectueaz n prezena a 2 martori
asisteni. Pn la sosirea acestora din urm, funcionarul fiscal sigileaz locurile i localurile.
Faptul ridicrii numerarului i al deschiderii locurilor i localurilor fr consimmntul
reprezentantului contribuabilului este consemnat n acte semnate de cei prezeni. Actele se
ntocmesc n dou exemplare. Exemplarul al doilea se remite contribuabilului sau
reprezentantului acestuia contra semntur pe primul exemplar sau se expediaz recomandat
contribuabilului n aceeai zi sau n urmtoarea zi lucrtoare.
Funcionarul fiscal pred mijloacele bneti ridicate instituiei financiare (sucursalei sau

filialei acesteia) proxime, care este obligat s le primeasc i s le transfere la bugetele

respective pentru stingerea restanelor. Valuta strin se pred la cursul stabilit de Banca
Naional a Moldovei n ziua predrii.
Dac depunerea mijloacelor bneti n numerar la instituia financiar (sucursala sau
filiala acesteia) n ziua ridicrii lor este imposibil, ele vor fi predate casieriei organului fiscal
pentru ca aceasta s le transmit instituiei financiare n urmtoarea zi lucrtoare.

26. Sechestrarea de la persoanele juridice a bunurilor

ndeplinirea hotrrii organului fiscal de sechestrare a bunurilor contribuabilului se
efectueaz, dac legislaia nu prevede altfel, n prezena contribuabilului (a reprezentantului
acestuia), a persoanei lui cu funcie de rspundere, iar n cazul n care contribuabilul este
persoan fizic nenregistrat ca subiect al activitii de ntreprinztor - a unui membru major al
familiei lui.
Dac contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu funcie de rspundere se
eschiveaz de a fi prezeni la sechestrarea bunurilor, aceasta se efectueaz fr consimmntul
sau n absena lor. Deschiderea fr consimmntul contribuabilului (reprezentantului acestuia),
al persoanei lui cu funcie de rspundere ori n lipsa acestora a ncperilor i a altor locuri n care
se afl bunurile, precum i sechestrarea lor, se efectueaz n prezena a doi martori asisteni.
Dac bunurile contribuabilului se afl la domiciliul sau la reedina lui sau a unor alte
persoane, sechestrarea bunurilor se va face numai cu consimmntul contribuabilului sau al
persoanei creia i aparine domiciliul sau reedina.
Dac contribuabilul nu i-a stins obligaia fiscal i dac aciunile de sechestrare a
bunurilor nu au fost atacate n decursul a 30 zile lucrtoare din data sechestrrii, organul fiscal
este n drept s comercializeze bunurile sechestrate. n cazul cnd aciunile organului fiscal snt
contestate, comercializarea bunurilor menionate n contestaie sau n cererea de chemare n
judecat se suspend pn la soluionarea cauzei.
n cazul n care, n urma examinrii contestaiei sau a cererii de chemare n judecat, de
pe unele bunuri a fost ridicat sechestrul, organul fiscal este n drept s sechestreze alte bunuri ale
contribuabilului.
Bunurile sechestrate de organul fiscal nu se urmresc de alte autoriti publice, nici
chiar n temeiul unei hotrri judectoreti.

27. Executarea silita in cazul persoanelor juridice.

Evident, daca termenul de plata a unui impozit a fost depasit, incepnd cu ziua
urmatoare celei in care expira termenul, sau celei in care s-a aflat despre expirarea lui, organul
fiscal este obligat sa inainteze dispozitii de incasare a banilor de la conturile bancare ale
contribuabilului - persoana juridica.
Pe parcursul a 3 zile de la data inaintarii dispozitiei de incasare, in cazul lipsei sau
insuficientei de mijloace banesti in conturile bancare ale platitorului, organul fiscal poate
proceda fie la sechestrarea bunurilor contribuabilului, fie la ridicarea numerarului, inclusiv in
valuta straina, care se afla in seiful casei contribuabilului sau in reteaua comerciala a acestuia, fie
la urmarirea sumelor debitoare ale contribuabilului.
La aceasta ultima modalitate, se va proceda in urmatoarele situatii:
in cazul in care termenul de achitare a datoriei debitoare a expirat, si contribuabilul are
toi dreptul de a cere de la debitorii sai executarea imediata, inclusiv pe cale judiciara;
in cazul in care in conturile bancare ale debitorului sau in seiful casei lui sau in reteaua

comerciala exista mijloace banesti;

cnd debitorul dispune de bunuri care pot fi sechestrate si comercializate.
Sub aspect procedural, daca contribuabilul se eschiveaza de a participa la executarea
silita declansata de organul fiscal sau nu numeste in modul stabilit un reprezentant, in special in
cazul in care s-a procedat la masura sechestrarii bunurilor, executarea se va efectua in lipsa
acestuia, dar cu participarea obligatorie a colaboratorilor politiei si in prezenta a doi martori
asistenti.
In eventualitatea in care contribuabilul s-ar conforma, totusi, execu-tndu-si obligatiile
sale de plata, se va acorda potrivit legii un termen de 20 de zile, care are natura juridica a unui
moratoriu si curge din momentul sechestrarii bunurilor acestuia. Dupa expirarea acestui termen,
daca platitorul refuza sa execute platile sau nu are bani in conturile sale bancare, sau daca aceste
sume sunt insuficiente, organul fiscal este in drept sa comercializeze bunurile sechestrate ale
contribuabilului - persoana juridica.
La masura comercializarii bunurilor, se procedeaza si in cazul in care hotarrea
organului fiscal cu privire la sechestrarea bunurilor nu a fost atacata in modul stabilit de
legislatie, fie pe cale administrativa fie judiciara.
in cazul atacarii hotarrii organului fiscal, comercializarea bunurilor mentionate, dupa
caz, in plngere sau in cererea de chemare in judecata, se va suspenda pna la solutionarea
cauzei, existnd insa posibilitatea ca organul fiscal sa sechestreze si alte bunuri ale platitorului.

28. Sechestrarea bunurilor ca modalitate de asigurare a executrii

silite a obligaiei fiscale
n temeiul hotrrii organului fiscal privind executarea silit a obligaiei fiscale, snt
pasibile de sechestrare toate bunurile contribuabilului, indiferent de locul aflrii lor, cu excepia
celor care,, nu snt sechestrabile.
Sechestrarea bunurilor n temeiul hotrrii organului fiscal este efectuat de funcionarul fiscal.
nainte de a se proceda la sechestrare, contribuabilului (reprezentantului acestuia), persoanei lui
cu funcie de rspundere li se remite o copie de pe hotrrea privind executarea silit a obligaiei
fiscale i li se aduce la cunotin, n scris sau oral, ce drepturi i obligaii au n timpul
sechestrrii, ce rspundere prevede legea pentru nendeplinirea obligaiilor.
Contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu funcie de rspundere snt obligai s
prezinte spre sechestrare toate bunurile, inclusiv cele date unor alte persoane la pstrare sau n
folosin, i s comunice n scris:
a) informaii despre bunurile care nu aparin contribuabilului i despre proprietarii
acestora;
b) informaii despre bunurile care aparin contribuabilului i care au fost date unor alte
persoane la pstrare sau n folosin;
c) informaii despre bunurile gajate;
d) informaii despre bunurile sechestrate de alte autoriti publice.
Pentru depistarea bunurilor contribuabilului, funcionarul fiscal este n drept s cerceteze locurile
n care se presupune c se afl acestea, iar n cazul domiciliului i reedinei - cu acordul
persoanei creia i aparine sau n baza hotrrii instanei judectoreti.

Nu snt sechestrabile urmtoarele bunuri:

a) produsele agricole perisabile, conform unei liste aprobate de Guvern;
b) bunurile gajate pn la momentul sechestrrii;
c) bunurile personale ale persoanei fizice care, conform legislaiei de procedur civil,
nu snt urmribile;
d) bunurile sechestrate de alte autoriti publice;
e) alte bunuri care, conform legislaiei, snt neurmribile.
Vor fi sechestrate bunuri numai n valoarea necesar i suficient pentru stingerea
obligaiei fiscale, pentru achitarea impozitelor i taxelor aferente comercializrii bunurilor
sechestrate, al cror termen de plat este stabilit pn la sau la data comercializrii, i pentru
recuperarea cheltuielilor de executare silit.
Pentru determinarea cantitii suficiente de bunuri ce urmeaz a fi sechestrate, n
momentul sechestrrii se stabilete preul de sechestru al bunurilor dup valoarea lor de bilan, n
conformitate cu datele contabilitii contribuabilului. n cazul cnd persoanele care, conform
legislaiei, nu in eviden contabil i cnd contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui
cu funcie de rspundere se eschiveaz de a fi prezeni la sechestru sau lipsesc, preul de
sechestru al bunurilor l stabilete funcionarul fiscal, lund n considerare starea lor tehnic i
alte caracteristici. Pentru constatarea strii tehnice pot fi invitai, dup caz, specialiti n
domeniu. Valorile mobiliare snt sechestrate la preul lor nominal. Cota-parte ntr-o societate se
determin conform documentelor ei de constituire.
n cazul sechestrrii bunurilor, funcionarul fiscal ntocmete, n dou exemplare, dup
un model aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, lista bunurilor sechestrate. Fiecare
foaie este semnat de participanii la sechestru. n lista bunurilor sechestrate se indic denumirea,
cantitatea, semnele individuale i valoarea bunurilor. La valorile mobiliare se indic numrul,
emitentul, preul nominal i alte date cunoscute la momentul sechestrrii.
Dac contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu funcie de rspundere
refuz s semneze actul de sechestru, funcionarul fiscal noteaz n dreptul numelui acestuia: "A
refuzat s semneze". Nota refuzului se confirm de regul prin semntura martorilor asisteni. n
cazul absenei acestora, actul de sechestru este semnat de funcionarul fiscal, exemplarul al
doilea fiind expediat recomandat contribuabilului.
Dac contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu funcie de rspundere nu
snt prezeni la sechestru, faptul se va consemna n actul de sechestru n prezena a 2 martori
asisteni, exemplarul al doilea fiind expediat recomandat contribuabilului n 24 de ore.
n cazul sechestrrii valorilor mobiliare, organul fiscal va remite copia de pe actul de
sechestru registratorului independent sau persoanei care ine evidena lor. Acetia vor consemna
n registrul respectiv, imediat dup primirea copiei, sechestrarea valorilor mobiliare. Din acest
moment, nu se va mai face, fr acordul organului fiscal, nici o operaiune cu valorile mobiliare
sechestrate.

30. Sechestrarea bunurilor contribuabilului care se afl la alte persoane

Bunurile contribuabilului care se afl la alte persoane n baza unor contracte de
mprumut, de arend, de nchiriere, de pstrare etc. se includ n lista bunurilor sechestrate n baza
documentelor de care dispune contribuabilul referitor la aceste bunuri. Dup semnarea actului de
sechestru, persoanei la care se afl bunurile i se remite o somaie despre sechestrarea bunurilor
contribuabilului, despre obligaia ei de a asigura integritatea lor i despre interdicia de a le

transmite contribuabilului sau unor teri fr acordul organului fiscal. Bunurile snt examinate,
dup caz, la locul aflrii lor.
Dac, n cadrul unor controale, se descoper c bunurile contribuabilului snt deinute
de o alt persoan i c ele nu au fost sechestrate anterior, acesteia i se remite o somaie despre
sechestrarea bunurilor contribuabilului, despre obligaia ce-i revine de a asigura integritatea lor i
despre interdicia de a le transmite contribuabilului sau unor teri fr acordul organului fiscal.
Concomitent, se va ntocmi o list a acelor bunuri, fiecare pagin fiind semnat de funcionarul
fiscal i de deintorul bunurilor (reprezentantul lui).
Dup semnarea listei bunurilor deinute de o alt persoan, funcionarul fiscal o va
verifica dup documentele de eviden contabil ale contribuabilului. Dup identificarea
bunurilor, se va ntocmi un act de sechestru.

31. Ridicarea sechestrului

Sechestrul de pe bunuri se ridic n cazul:
a) stingerii, totale sau pariale, a obligaiei fiscale i al recuperrii de ctre contribuabil a
cheltuielilor de executare silit;
b) stingerii, totale sau pariale, a obligaiei fiscale i al recuperrii cheltuielilor de executare
silit prin alte modaliti de executare silit;
c) necesitii sechestrrii unor alte bunuri, solicitate pe pia, n vederea urgentrii plii
restanelor;
d) nstrinrii sau dispariiei bunurilor;
e) imposibilitii comercializrii bunurilor;
f) emiterii unei decizii n acest sens de ctre autoritatea care examineaz plngerea dac se
ncalc procedura de sechestrare;
g) ncheierii cu organul fiscal a contractului privind modificarea termenului de stingere a
obligaiei fiscale.
Dup ridicarea sechestrului de pe bunuri, organul fiscal le restituie contribuabilului
dac le-a pus la pstrare n alt loc. n cazul n care dreptul de proprietate asupra bunurilor a trecut
la persoana care le-a cumprat n modul stabilit de prezentul cod, acestea nu se restituie.
n cazul stingerii pariale a obligaiei fiscale, sechestrul nu se ridic de pe bunurile a
cror valoare depete partea nestins a obligaiei fiscale. Gradul depirii se determin n
funcie de impozitele i taxele aferente comercializrii bunurilor i de cheltuielile de executare
silit, suportate sau eventuale.

32. Expertiza si Comercializarea bunurilor sechestrate

Comercializarea bunurilor sechestrate se efectueaz la licitaii, organizate n
conformitate cu prevederile capitolului 10.
Evaluarea i comercializarea bunurilor sechestrate ale contribuabilului, cu excepia
celor prevzute la alin.(7), (8), (9) i (15), se organizeaz de ctre organul fiscal.
Pentru efectuarea evalurii bunurilor i comercializarea lor la licitaie, Inspectoratul
Fiscal Principal de Stat selecteaz persoanele care dispun de licen pentru activitatea respectiv,
ncheie cu ele contracte i le repartizeaz materialele pentru evaluare. Plata serviciilor prestate de
aceste persoane nu poate depi 10% din mijloacele bneti obinute din comercializarea
bunurilor sechestrate.
Bunurile sechestrate se comercializeaz la licitaia cu strigare. Dac la licitaia cu

strigare nu s-a nscris nici un participant sau dac bunurile nu au putut fi comercializate, organul
fiscal, n termen de 30 de zile de la data expirrii termenului de nscriere la licitaia la care nu s-a
nscris nici un participant sau de la efectuarea licitaiei, va anuna o licitaie cu reducere.
n cazul nscrierii unui singur participant la licitaia cu strigare, comercializarea se
efectueaz n baz de contract ncheiat cu organul fiscal la un pre care s nu fie mai mic dect
preul iniial, iar la licitaia cu reducere comercializarea se efectueaz n baza unui contract
similar la un pre redus cu cel mult 10% fa de preul iniial.
Comercializarea terenurilor pe care snt amplasate bazine de ap nchise, cldiri,
construcii, instalaii i alte obiective, care nu pot fi mutate fr a se cauza pierderi directe
destinaiei lor i terenului aferent necesar utilizrii lor normale, se efectueaz n conformitate cu
legislaia.
Expertiza, evaluarea i comercializarea bunurilor sechestrate ale contribuabilului care
fac parte din fondurile fixe ale ntreprinderilor i ale altor obiecte cuprinse n programul de
privatizare n care statul deine mai mult de o ptrime din capitalul social se organizeaz de ctre
Agenia de Privatizare de pe lng Ministerul Economiei i Comerului, n modul stabilit pentru
privatizarea patrimoniului public.
Comercializarea valorilor mobiliare sechestrate se efectueaz n conformitate cu
reglementrile legale privind circulaia valorilor mobiliare i cu o instruciune aprobat de
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat i de Comisia Naional a VPieei Financiare, fr plata
acontului.
Bunurile sechestrate calificate drept mrfuri bursiere se comercializeaz prin
intermediul Bursei de mrfuri n modul stabilit de Guvern.
Cu cel puin 3 zile nainte de licitaie, contribuabilului i se permite s comercializeze
bunurile sechestrate la un pre care s nu fie mai mic dect preul iniial de comercializare stabilit
de organul fiscal, cu condiia virrii sau vrsrii sumelor mijloacelor obinute direct n contul
stingerii obligaiei fiscale i al recuperrii cheltuielilor de executare silit.
Din mijloacele obinute din comercializarea bunurilor sechestrate se efectueaz
succesiv recuperarea cheltuielilor de executare silit, plata restanelor la bugetele respective, n
modul stabilit de prezentul cod, a impozitelor i taxelor aferente comercializrii bunurilor
sechestrate, al cror termen de plat este stabilit pn la sau la data comercializrii lor. Mijloacele
bneti se vireaz sau se vars la buget, eludndu-se contul bancar al contribuabilului sau al
debitorului acestuia. n ordinul de plat se indic n calitate de pltitor cumprtorul, de
beneficiar - bugetul respectiv, iar la destinaia plii se indic, cu referin la prezentul cod, n
contul crui contribuabil se efectueaz viramentul. Excedentul se ramburseaz contribuabilului.
Neasigurarea integritii bunurilor sechestrate, nstrinarea, substituirea, tinuirea,
deteriorarea, decompletarea sau folosirea lor atrag rspunderea stabilit de legislaie.
Contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu funcie de rspundere sau persoana la
care s-au pstrat bunurile sechestrate nu poart rspundere pentru pierderile suportate n limitele
normelor de perisabilitate i n urma pieirii fortuite a bunurilor.
Pentru contribuabil, comercializarea de ctre organul fiscal a bunurilor sechestrate
nseamn desfacerea i livrarea de mrfuri cu toate consecinele ce decurg din aceste operaiuni,
inclusiv cu eliberarea obligatorie a facturii fiscale, cu calcularea i plata posibilelor impozite i
taxe aferente.
Dac la licitaia cu reducere nu s-a nscris nici un participant sau dac bunurile nu au
putut fi comercializate, organul fiscal, n termen de 30 de zile de la data expirrii termenului de
nscriere la licitaia la care nu s-a nscris nici un participant sau de la efectuarea licitaiei, va

anuna o licitaie repetat. Dac i de data aceasta nu se nscrie nici un participant sau dac
bunurile nu snt vndute, organul fiscal va ridica sechestrul de pe bunurile necomercializate.
Prin derogare de la prevederile prezentului articol i ale art.204, comercializarea
bunurilor sechestrate a cror valoare, conform actului de sechestru, constituie mai puin de 10000
lei (cu excepia mijloacelor de transport, a imobilului, a valorilor mobiliare, a bunurilor calificate
drept mrfuri bursiere cu valoarea lotului mai mare de 10000 lei) se efectueaz prin intermediul
unitilor comerciale. Modul de ridicare, predare, evaluare, comercializare a patrimoniului
menionat i de vrsare la buget a sumelor ncasate se stabilete prin instruciunea Inspectoratului
Fiscal Principal de Stat.

33. Ridicarea bunurilor

Dup semnarea contractului de vnzare-cumprare, organul fiscal va ridica bunurile
sechestrate spre a le remite cumprtorului. Prin derogare de la art.203 alin.(10), bunurile supuse
accizelor se ridic cu condiia achitrii accizului n conformitate cu legislaia fiscal. Din
momentul semnrii actului de ridicare a bunurilor sechestrate, dreptul de proprietate asupra
acestora trece la cumprtor, iar cheltuielile de pstrare i de transportare a bunurilor, de
perfectare a titlurilor de proprietate le suport noul proprietar.
n cazul n care contribuabilul sau participanii la licitaie contest rezultatele acesteia
din motivul nclcrii procedurii de nscriere sau de desfurare, bunurile sechestrate nu se vor
ridica. n astfel de situaii, ridicarea bunurilor se opereaz dup soluionarea litigiilor. Dac, dup
ridicarea bunurilor, rezultatele licitaiei snt anulate conform art.213 alin.(7), cumprtorul este
obligat s restituie acele bunuri.
Tranzaciile n urma crora bunurile sechestrate au fost nstrinate fr acordul scris al
autoritii fiscale pot fi declarate nule de instana judectoreasc din momentul ncheierii lor.
Rspunderea pentru pierderile suportate de acestea o poart contribuabilul sau persoana care a
nstrinat bunurile sau a decis nstrinarea lor.
Ridicarea bunurilor sechestrate se efectueaz n prezena contribuabilului (a
reprezentantului acestuia), a persoanei lui cu funcie de rspundere i a cumprtorului (a
reprezentantului acestuia). n cazul absenei nemotivate a contribuabilului (a reprezentantului
acestuia), a persoanei lui cu funcie de rspundere, ridicarea bunurilor se efectueaz n prezena a
2 martori asisteni. n cazul mpiedicrii aciunilor de ridicare a bunurilor, organul fiscal va
efectua ridicarea lor forat.
Dac se constat lipsa, substituirea sau degradarea calitativ a unor bunuri din lista
bunurilor sechestrate, organul fiscal este obligat s remit organelor de urmrire penal
materialele de rigoare, excepie fcnd situaiile n care substituirea sau degradarea bunurilor este
nensemnat i cumprtorul le-a acceptat la preul din contractul de vnzare-cumprare.
Dac bunurile unui contribuabil au fost vndute mai multor cumprtori, ridicarea lor se
va face separat pentru fiecare cumprtor.
Asupra faptului ridicrii bunurilor sechestrate se va ntocmi, n 3 exemplare, un act de
un model stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Al treilea exemplar se remite, contra
semntur, contribuabilului (reprezentantului acestuia), persoanei lui cu funcie de rspundere, al
doilea exemplar - cumprtorului, iar primul exemplar va rmne la organul fiscal care a ridicat
bunurile.
n timpul ridicrii bunurilor sechestrate sau n cel mult 24 de ore dup semnarea actului
de ridicare, contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu funcie de rspundere snt
obligai s remit organului fiscal sau nemijlocit cumprtorului toate documentele referitoare la
bunurile ridicate dac aceste documente nu au fost ridicate de organul fiscal o dat cu

sechestrarea bunurilor.
n temeiul actului de ridicare a bunurilor sechestrate, contribuabilul efectueaz
nregistrrile contabile n legtur cu comercializarea lor.
n temeiul contractului de vnzare-cumprare, al actului de ridicare a bunurilor
sechestrate i al certificatului de achitare integral eliberat de organul fiscal, cumprtorul
nregistreaz la organele de resort, n cazurile prevzute de legislaie, bunurile ridicate.
Cumprtorul poate folosi bunurile i pn la nregistrare (cu excepia scoaterii lor din Republica
Moldova) n baza contractului de vnzare-cumprare i a actului de ridicare. Dup expirarea
termenului de plat stabilit n contractul de vnzare-cumprare, bunurile nu vor mai putea fi
folosite n baza documentelor menionate.

34. Urmrirea datoriei debitoare

Urmrirea datoriei debitoare de la persoane care au sediu n Republica Moldova se face
n baza listei debitorilor, prezentate de contribuabil, sau a altor informaii de care dispune
organul fiscal. n conformitate cu tratatele internaionale la care Republica Moldova este parte,
pot fi urmrite datoriile debitoare de la persoane din strintate, precum i de la debitorii
autohtoni n beneficiul contribuabililor strini.
Urmrirea datoriei debitoare se efectueaz i atunci cnd nsui debitorul are restane.
Pentru urmrirea datoriei debitoare, contribuabilul este obligat s prezinte organului
fiscal lista debitorilor, semnat de el (de reprezentantul su), de persoana sa cu funcie de
rspundere. La cererea organului fiscal, datele din list snt confirmate documentar. Lista
debitorilor trebuie s conin, dup caz:
a) denumirea (numele, prenumele) debitorului, sediul (adresa), codul fiscal, informaia de
contact;
b) conturile bancare ale debitorului, denumirea, sediul i codul instituiilor financiare
(sucursalelor sau filialelor acestora) n care snt deschise conturile;
c) data apariiei datoriilor debitoare, suma total i scadena lor;
d) msurile ntreprinse de contribuabil pentru a i se plti datoria debitoare;
e) data ultimei verificri reciproce.
n baza datelor furnizate de contribuabil, organul fiscal verific dac datoriile debitoare
au devenit scadente i dac contribuabilul are dreptul s cear plata lor. n cazul n care dreptul
de a cere plata este confirmat, organul fiscal remite debitorului somaia c, la data primirii ei,
asupra sumelor pe care el le datoreaz contribuabilului s-a aplicat sechestru n cuantumul
obligaiei fiscale a acestuia i c debitorul este obligat s sting obligaia fiscal.
Persoana care a primit somaia este obligat ca, n termen de 10 zile lucrtoare, s
confirme sau s infirme, parial ori total, datoria debitoare a contribuabilului indicat n somaie.
Dac datoria este infirmat, la scrisoare se anexeaz copiile de pe documentele de rigoare.
Dac suma datoriei debitoare a contribuabilului a fost confirmat sau dac ea a fost
infirmat fr anexarea documentelor de rigoare, precum i dac, la expirarea a 10 zile lucrtoare
de la primirea somaiei, nu i s-a rspuns organului fiscal, aceasta are dreptul s aplice
debitorului, n modul corespunztor, modalitile de executare silit a obligaiei fiscale
enumerate la art.194 alin.(1) lit.a), b) i c).

35. Organizarea evalurii bunurilor si licitatia acestora

A.Dup sechestrarea bunurilor, organizarea evalurii i comercializrii lor se pune n

sarcina Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, cu excepia celor prevzute la alin.(7), (8), (9) i
(15) ale art.203.
La aplicarea sechestrului asupra bunurilor ntreprinderilor, instituiilor, organizaiilor de
stat i ale ntreprinderilor, instituiilor, organizaiilor cu cota statului n capitalul social, neincluse
n programul de privatizare, acest fapt se ntiineaz n scris organelor centrale de specialitate
ale administraiei publice i autoritilor administraiei publice locale. n cazul nelurii de msuri
pentru achitare n termenul stabilit, organul fiscal va organiza evaluarea i comercializarea
bunurilor sechestrate conform principiilor generale.
Organizatori ai licitaiei snt: organul fiscal i persoanele cu licen pentru activitatea
respectiv, admise de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat pe baz de concurs.
n baza materialelor expertizei i a materialelor de evaluare a bunurilor, organul fiscal
stabilete preul iniial de comercializare, formnd loturi de bunuri care urmeaz s fie
comercializate la licitaie.
Organul fiscal transfer beneficiarilor, de la bugetul de stat, banii destinai finanrii
cheltuielilor de executare silit a obligaiei fiscale. Dup comercializarea bunurilor sechestrate,
aceste cheltuieli se recupereaz cu prioritate.
B.Pentru a organiza comercializarea bunurilor, expertul transmite organului fiscal
dosarele loturilor de bunuri. Referitor la operaiunea de predare-primire se ntocmete un
procesverbal.
Organul fiscal efectueaz urmtoarele aciuni:
a) examineaz dosarele loturilor de bunuri;
b) aprob actul preului iniial de licitare a fiecrui lot aparte dac expertiza i evaluarea
bunurilor au fost efectuate de specialiti n domeniu;
c) decide asupra scoaterii bunurilor la licitaie;
d) dispune publicarea comunicatului informativ despre desfurarea licitaiei;
e) aprob componena comisiei de licitaie i numete preedintele ei;
f) determin modul de comercializare a patrimoniului sechestrat;
g) n cazul apariiei litigiului, desemneaz un reprezentant pentru aprarea intereselor sale
n instana de judecat.
Organul fiscal are dreptul:
a) s verifice ndeplinirea deciziilor sale i s monitorizeze procesul de evaluare i
comercializare a patrimoniului sechestrat;
b) s examineze plngerile i contestaiile privind corectitudinea desfurrii licitaiilor de
comercializare a patrimoniului sechestrat;
c) s declare nule rezultatele licitaiei n cazul constatrii unor abateri sau nclcri ale
reglementrilor privind pregtirea i desfurarea licitaiilor, precum i n cazul n care
cumprtorul nu achit lotul n termenul stabilit. n aceste cazuri, se va anuna o nou licitaie cu strigare sau cu reducere.
Deciziile cu privire la aprobarea preurilor bunurilor sechestrate i expunerea lor spre
comercializare se emit de organul fiscal. Comunicatele informative ale organului fiscal cu privire
la expunerea bunurilor sechestrate spre comercializare se aprob de ctre conducerea lui.
Comunicatul informativ despre desfurarea licitaiei se public n Monitorul Oficial al
Republicii Moldova i trebuie s conin:
a) data, ora i locul desfurrii licitaiei;
b) specificarea bunurilor, principalelor caracteristici tehnico-economice i locului aflrii
lor;

c)informaii despre proprietarul bunurilor;

d) informaii despre terenul pe care snt amplasate bunurile imobiliare i condiiile de
utilizare a terenului de ctre proprietar;
e) condiiile de comercializare a bunurilor;
f) informaii despre forma de plat, condiiile de plat ealonat, dac aceasta este
prevzut de organul fiscal;
g) modul de familiarizare prealabil cu bunurile scoase la licitaie;
h) condiiile de naintare a cererilor de participare la licitaie;
i) termenul final de primire a cererilor, propunerilor i altor documente pentru participare
la licitaie;
j) informaia despre necesitatea depunerii unui acont de 10% din preul iniial de
comercializare a bunurilor i contul bancar la care acesta urmeaz s fie vrsat;
k) informaia de contact a comisiei de licitaie, a organului fiscal i a altor organizatori ai
licitaiei;
l) alte informaii necesare.
Licitaia urmeaz s aib loc la cel puin 15 zile de la data publicrii comunicatului
informativ n Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Licitaia se face n localitatea de reedin a inspectoratului fiscal de stat teritorial n a
crui raz au fost sechestrate bunurile. Persoana la care se pstreaz bunurile este obligat s
asigure publicului accesul la ele.
Licitaia are loc dac la ea snt nscrii cel puin doi participani.
C. Pentru comercializarea bunurilor sechestrate, la fiecare licitaie se formeaz o comisie
n a crei componen intr cel puin 5 membri dintre reprezentanii organului fiscal i ai
autoritilor administraiei publice locale i experi independeni. Reprezentanii organului fiscal
i ai autoritilor administraiei publice locale snt propui de ctre conducerea acestora. Experii
independeni pot fi propui de contribuabil sau de alte persoane interesate n comercializarea
bunurilor scoase la licitaie. Componena comisiei se aprob prin ordin de ctre conducerea
organului fiscal. Licitatorul nu este membru al comisiei de licitaie.
edina comisiei de licitaie este deliberativ dac la ea particip cel puin dou treimi
din membri. Hotrrea se adopt prin vot deschis, cu simpla majoritate de voturi. n cazul
paritii de voturi, cel al preedintelui comisiei este decisiv.
Comisia de licitaie are urmtoarele atribuii:
a) primete i verific dosarele loturilor scoase la licitaie, alte documente;
b) perfecteaz documentele aferente licitaiei;
c) organizeaz familiarizarea prealabil a participanilor cu bunurile scoase la licitaie;
d) elibereaz bilete de participant, nregistreaz participanii la licitaie;
e) ine licitaia;
f) exercit controlul asupra ndeplinirii condiiilor de participare la licitaie i asigur
respectarea drepturilor cumprtorului;
g) desfoar negocieri directe n cazul nscrierii unui singur participant;
h) d informaii, la solicitarea mass-media i cu asentimentul cumprtorului, despre
rezultatele licitaiei

36. Condiiile de participare si desfasurare la licitaie

A. La licitaie au dreptul s participe persoanele care au depus la timp cerere de

participare, au prezentat documentele necesare i au pltit, n modul stabilit, acontul de 10% din
preul iniial al bunurilor.
Doritorii de a participa la licitaie vor prezenta organului fiscal urmtoarele documente:
a) cerere de participare de un model stabilit;
b) copie de pe documentul de plat care confirm depunerea acontului pe contul bancar
indicat n comunicatul informativ despre desfurarea licitaiei;
c) procur, dup caz, pentru dreptul de a ncheia contract de vnzare-cumprare.
Primirea cererilor i a documentelor se ncheie cu 3 zile nainte de data licitaiei.
Datele despre persoanele care au depus cereri de participare la licitaie i numrul
acestora snt confideniale.
Cu cel puin 2 zile nainte de data licitaiei, organul fiscal va prezenta, iar comisia de
licitaie va examina documentele indicate la alin.(2). Dup examinare, comisia de licitaie
nregistreaz n calitate de participant la licitaie persoana care a depus cerere sau poate respinge
cererea dac persoana nu a respectat cerinele prezentului cod referitoare la ntocmirea i la
prezentarea documentelor. Motivul respingerii cererilor comisia l va indica distinct n hotrre,
pe care o va comunica persoanei avizate. n acest caz, ei i se va restitui acontul.
Persoana are dreptul s-i retrag cererea de participare, adresnd un demers n scris cu
3 zile nainte de data licitaiei. n acest caz, ei i se va restitui acontul.
Dac a fost nregistrat un singur participant, comisia de licitaie va duce cu acesta, n
ziua licitaiei, negocieri directe. Dup stabilirea preului de comercializare a bunurilor i dup
semnarea procesului-verbal referitor la rezultatele negocierilor directe, materialele vor fi remise
organului fiscal organizatoare a licitaiei pentru a se ncheia contractul de vnzare-cumprare.
Dac la licitaie nu s-a nscris nici un participant, documentele ei vor fi remise
organului fiscal pentru a ntreprinde aciunile prevzute de legislaia fiscal.
B. n ziua licitaiei, concomitent cu nmnarea biletelor de participant, comisia de licitaie
va nregistra participanii prezeni. nregistrarea se va ncheia cu 10 minute nainte de nceputul
procedurii de licitare. Participanii ntrziai nu vor fi admii.
Licitaia este condus de un licitator, desemnat n baz de contract de organizatorul
licitaiei.
Licitarea fiecrui lot de bunuri la licitaia cu strigare ncepe cu anunarea de ctre
licitator a preului iniial i a pasului de ridicare a preului. Cel care accept preul ridic biletul
de participant. Dup ce unul dintre participani a ridicat biletul, ceilali pot pretinde la lot
propunnd un pre mai mare cu unul sau cu mai muli pai de ridicare. Dac nimeni nu ofer un
pre mai mare dect cel acceptat, strigat de 3 ori de ctre licitator, acesta fixeaz printr-o lovitur
de ciocan faptul vnzrii lotului.
Participantul la licitaie care a ctigat lotul este obligat s semneze un proces-verbal
privind rezultatele licitaiei, ntocmit pe un formular tipizat, aprobat de Inspectoratul Fiscal
Principal de Stat.
Participantul care a ctigat lotul la licitaia cu strigare, dar care a refuzat s semneze
procesul-verbal privind rezultatele licitaiei este privat de dreptul de a participa la aceast
licitaie, iar licitarea va rencepe de la preul oferit de participantul anterior. Participantului care a
refuzat s semneze procesul-verbal nu i se va restitui acontul.
Potrivit deciziei organului fiscal, bunurile nesolicitate la licitaia cu strigare vor fi
scoase la licitaia cu reducere. Licitatorul va ncepe licitarea fiecrui lot cu anunarea preului lui
maxim, care va fi preul iniial de la licitaia cu strigare, i a pasului de reducere a preului. Pasul
reducerii nu poate fi mai mare de 5% din preul maxim.

Dac preul redus a fost strigat de 3 ori i nici un participant nu i-a exprimat dorina de
a cumpra lotul, licitatorul va reduce preul cu nc un pas, declarnd de fiecare dat preul nou.
Licitatorul va reduce preul pn cnd unul din participani va fi de acord cu preul
propus, cernd acestuia s confirme oferta numind suma pentru care este de acord s cumpere
lotul. n cazul confirmrii, licitatorul va striga preul de 3 ori, fixnd faptul vnzrii printr-o
lovitur de ciocan. Dac un alt participant dorete s cumpere lotul, el are dreptul s ridice preul
cu un pas sau cu mai muli, declarnd intenia sa n timpul repetrii preului, pn la lovitura de
ciocan, i-i va confirma oferta ridicnd biletul de participant. n acest caz, licitaia cu reducere
trece n licitaie cu strigare.
Reducerea preului va continua pn se va ajunge la zero, dup care lotul se scoate de la
licitaie. Organul fiscal poate stabili pentru unele loturi scoase la licitaia cu reducere limita la
care poate fi redus preul.

37. ncheierea contractului de vnzare-cumprare i achitarea preului lotului

La ncheierea licitrii unui lot, comisia de licitaie va negocia direct cu ctigtorul
lotului asupra modului i termenelor lui de plat, fapt care se consemneaz n procesul-verbal
privind rezultatele licitaiei. Dup semnare, un exemplar al procesului-verbal se remite, n 24 de
ore, contribuabilului.
n cazul n care comisia de licitaie i cumprtorul au convenit ca achitarea preului
lotului s se efectueze printr-o sum unic, ultimul pltete integral preul lotului n termen de 7
zile din data semnrii contractului de vnzare-cumprare.
n cazul n care comisia de licitaie i cumprtorul au convenit ca achitarea preului
lotului s se fac ealonat, n acelai termen de 7 zile cumprtorul vars prima tran, de cel
puin 40%, din preul indicat n procesul-verbal, iar restul n termenul stabilit n contractul de
vnzare-cumprare, care nu va depi 60 de zile din data ncheierii licitaiei. Pentru aceast
perioad, cumprtorul achit suplimentar o majorare de ntrziere, calculat, n modul stabilit,
pentru suma ealonat n funcie de perioada ealonrii, iar contribuabilul este absolvit de
majorarea de ntrziere (penalitatea) respectiv.
Cetenii strini i apatrizii, persoanele care nu au raporturi cu sistemul bugetar al
Republicii Moldova achit integral preul lotului n termen de 7 zile din data semnrii
contractului de vnzare-cumprare.
La cumprarea lotului, acontul depus de cumprtor este inclus n suma stabilit n
contractul de vnzare-cumprare. Cu excepiile stabilite de legislaia fiscal, celorlali participani
li se va restitui acontul n termen de 3 zile lucrtoare din data ncheierii licitaiei.
Aconturile nerestituite conform prezentului cod se consider venit al contribuabilului
ale crui bunuri au fost scoase la licitaie i se folosesc pentru recuperarea cheltuielilor de
executare silit, pentru plata restanelor la bugetele respective.
Dac cumprtorul nu achit preul lotului n termenul stabilit, organul fiscal are
dreptul s anuleze rezultatele licitaiei. n acest caz, bunurile se scot la o nou licitaie cu strigare
sau, respectiv, cu reducere, iar acontul nu se restituie.
Vnztor al bunurilor sechestrate este organul fiscal care le-a sechestrat. Aceasta va
ncheia contract de vnzare-cumprare n cazul vnzrii att prin procedura licitaiei, ct i prin
negocieri directe.
Contractul de vnzare-cumprare se ncheie n termen de 5 zile din data ncheierii

licitaiei sau a negocierilor directe. Dac, dup ncheierea contractului de vnzare-cumprare,

cumprtorul se dezice de bunuri, licitarea lor se consider nul. n acest caz, bunurile se scot la
o nou licitaie cu strigare sau, respectiv, cu reducere, iar acontul nu se restituie.
Rezultatele licitaiei pot fi contestate, n modul stabilit de lege n instan
judectoreasc.

38. Modul de stingere a obligaiei fiscale

Stingerea obligaiei fiscale se face prin: achitare, anulare, prescripie, scdere, compensare
sau executare silit.
Stingerea obligaiei fiscale prin achitare
Stingerea obligaiei fiscale prin achitare se efectueaz n moned naional. Achitarea
poate avea loc prin plat direct sau prin reinere la surs. Plata direct se face prin virament,
inclusiv prin intermediul cardurilor bancare, sau n numerar.
Plata prin virament se efectueaz prin intermediul instituiilor financiare (sucursalelor
sau filialelor acestora) dac legislaia nu prevede altfel.
Plata n numerar poate fi efectuat prin intermediul organului fiscal autoritilor
administraiei publice locale, al operatorilor de pot sau al instituiilor financiare (sucursalelor
sau filialelor acestora). Autoritile administraiei publice locale pot stabili ncasarea impozitelor
i taxelor locale i prin intermediul altor persoane.
n cazul n care contribuabilul deine la contul su bancar mijloace bneti, instituia
financiar (sucursala sau filiala acesteia) este obligat s execute, n limita acestor mijloace,
ordinul de plat a contribuabilului n decursul zilei operaionale n care a fost primit.
Sumele trecute la scderi din contul bancar al contribuabilului pentru stingerea
obligaiilor fiscale se transfer de instituia financiar (sucursala sau filiala acesteia) la buget n
ziua operaional n care au fost trecute la scderi. Sumele ncasate n numerar de la contribuabili
pentru stingerea obligaiilor fiscale se transfer de instituia financiar (sucursala sau filiala
acesteia) la buget nu mai trziu de ziua operaional urmtoare zilei n care au fost ncasate.
Stingerea obligaiei fiscale prin anulare
Adica se refera la acea situatue juridica cind are loc iertarea datoriilor ( amnistie fiscala), care
este efectuata prin acte cu caracter general sau individual adoptate de \parlamentul RM.
Stingerea obligaiei fiscale prin prescripie
Dac nu a fost exercitat n termenele prevzute de prezentul cod, dreptul statului de a
determina obligaia fiscal sau de a o executa silit se stinge prin prescripie. Concomitent, se
stinge i obligaia fiscal a contribuabilului. Stingerea obligaiei fiscale n urma survenirii
termenelor de prescripie se face n baza unei decizii scrise a conducerii organelor cu atribuii de
administrare fiscal care administreaz obligaia fiscal respectiv, iar n cazul serviciului de
colectare a impozitelor i taxelor locale - n baza deciziei adoptate de ctre consiliul local.
Stingerea obligaiei fiscale prin scdere
Stingerea obligaiei fiscale prin scdere are loc n situaiile n care contribuabilul
persoan fizic:
a) a decedat;
b) este declarat mort;
c) este declarat disprut fr veste;
d) este declarat lipsit de capacitate de exerciiu sau cu capacitate de exerciiu restrns.

n cazurile enumerate la alin.(1), stingerea prin scdere se face n mrimea ntregii

obligaii fiscale - dac persoana nu a lsat (nu dispune de) bunuri - sau n mrimea prii nestinse
din obligaia fiscal - dac averea lsat de ea (averea existent) este insuficient.
Stingerea prin scdere a obligaiei fiscale a contribuabilului persoan juridic are loc n
urma ncetrii activitii lui prin lichidare, inclusiv pe cale judiciar, sau prin reorganizare.
Stingerea obligaiei fiscale prin scdere are loc n temeiul unei decizii a conducerii
organului cu atribuii de administrare fiscal care administreaz obligaia fiscal respectiv,
inclusiv n cazul cnd stingerea ei prin executare silit n conformitate cu prezentul cod este
imposibil. Decizia inspectoratului fiscal de stat teritorial privind stingerea obligaiei prin
scdere poate fi verificat, modificat sau anulat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. n
cazul serviciului de colectare a impozitelor i taxelor locale, decizia se adopt de ctre consiliul
local.
Stingerea obligaiei fiscale prin compensare
Stingerea obligaiei fiscale prin compensare se efectueaz prin trecerea n contul
restanei a sumei pltite n plus sau a sumei care, conform legislaiei fiscale, urmeaz a fi
restituit.
Compensarea se efectueaz la iniiativa organului fiscal sau la cererea contribuabilului
dac legislaia fiscal nu prevede altfel.
n termen de pn la 30 de zile de la apariia circumstanelor respective sau de la
primirea cererii contribuabilului, organul fiscal ntocmete ordinul de plat i o transmite
Trezoreriei de Stat spre executare, n modul stabilit de Ministerul Finanelor.
n termen de 7 zile de la data primirii ordinului de plat, Trezoreria de Stat trece, dup
caz, dintr-un cont al bugetului n alt cont al aceluiai buget sau n contul unui alt buget sumele
consemnate n ordinul de plat. Dup executarea ordinului de plat, Trezoreria de Stat remite
organului fiscal extrasul din conturile trezoreriale de venituri.
Dup ce a primit extrasul din conturile trezoreriale de venituri, organul fiscal face
nscrierile de rigoare n contul personal al contribuabilului.
Excedentul sumei compensate, la cerere, poate fi restituit contribuabilului sau lsat n
contul stingerii unei viitoare obligaii fiscale de alt tip. n caz de nedepunere a cererii, excedentul
se las n contul stingerii obligaiei fiscale de acelai tip.
Excedentul sumei compensate se restituie contribuabilului sau se utilizeaz, conform
prevederilor art.101 alin.(5) sau art.125 alin.(5), n cazul stingerii restanelor fa de bugetul
public naional. n acest scop, suma neachitat a obligaiilor fiscale n cuantum de pn la 100 lei
inclusiv nu se consider restan fa de bugetul public naional.
Stingerea obligaiei fiscale prin executare silit
Stingerea obligaiei fiscale prin executare silit are loc prin aciunile ntreprinse de organul
fiscal pentru perceperea forat a restanelor n conformitate cu legislaia fiscal.

39. TERMENELE DE PRESCRIPIE

Termenul de prescripie pentru determinarea obligaiilor fiscale
Cu excepia cazurilor prevzute la alin.(2), obligaiile fiscale pot fi determinate n
urmtoarele termene:
a) impozitele, taxele, majorrile de ntrziere - n cel mult 4 ani de la ultima dat stabilit
pentru prezentarea drii de seam fiscale respective sau pentru plata impozitului, taxei, majorrii
de ntrziere (penalitii), n cazul n care nu este prevzut prezentarea unei dri de seam

fiscale;
b) sanciunile fiscale aferente unor impozite i taxe concrete - n cel mult 4 ani de la ultima
dat stabilit pentru prezentarea drii de seam fiscale privind impozitul i taxa menionat sau
pentru plata impozitului i taxei n cazul n care nu este prevzut prezentarea unei dri de seam
fiscale;
c) sanciunile fiscale neaferente unor impozite i taxe concrete - n cel mult 4 ani din data
svririi nclcrii fiscale.
Termenul de prescripie nu se extinde asupra impozitului, taxei, majorrii de ntrziere
(penalitii) sau sanciunilor fiscale aferente unui impozit, unei taxe concrete dac darea de
seam fiscal care stabilete obligaia fiscal conine informaii ce induc n eroare sau reflect
fapte ce constituie infraciuni fiscale ori nu a fost prezentat.
Termenul de prescripie pentru stingerea obligaiei fiscale
Dac determinarea obligaiei fiscale a avut loc n termen sau n perioada stabilit la
art.264, ea poate fi stins prin executare silit de ctre organul fiscal n conformitate cu prezentul
titlu sau de ctre instana judectoreasc, ns numai n cazul n care aciunile organului fiscal
sau sesizarea instanei judectoreti au avut loc pe parcursul a 6 ani de dup determinarea
obligaiei fiscale.
Termenul de prescripie se suspend n cazul n care:
a) contribuabilul persoan fizic se afl sub arest sau este condamnat la privaiune de
libertate - pe perioada aflrii sub arest sau a privaiunii de libertate;
b) contribuabilul persoan fizic lipsete din Republica Moldova mai mult de 6 luni - pe
perioada absenei lui;
c) persoana cu funcie de rspundere a contribuabilului persoan juridic lipsete din
Republica Moldova mai mult de 6 luni - pe perioada absenei lui;
d) a fost acordat o amnare sau ealonare a stingerii obligaiei fiscale - pe perioada
amnrii sau ealonrii stingerii;
e) instana judectoreasc a hotrt perceperea impozitului, taxei, majorrii de ntrziere
(penalitii) i/sau amenzii - pe o perioad de pn la stingerea obligaiei fiscale sau pn la
caducitatea hotrrii judectoreti.
Termenul de prescripie i reia cursul din ziua ncetrii circumstanei care a servit drept
temei pentru suspendarea lui.
Termenul de prescripie pentru compensarea ori restituirea sumelor pltite n plus sau a
sumelor care, conform legislaiei fiscale, urmeaz a fi restituite
Cererea de compensare ori de restituire a sumelor pltite n plus sau a sumelor care,
conform legislaiei fiscale, urmeaz a fi restituite poate fi depus de contribuabil n termen de 6
ani din data efecturii i/sau apariiei lor. Cererea depus dup expirarea termenului de 6 ani este
nevalabil. n acest caz, nu se va efectua nici o compensare ori restituire, cu excepia cazurilor
prevzute la alin.(2). Depunerea cererii suspend curgerea termenului indicat.
Organul fiscal poate repune n termen i accepta cererea de compensare i/sau de
restituire a sumelor pltite n plus sau a sumelor care, conform legislaiei fiscale, urmeaz a fi
restituite dac contribuabilul prezint dovezi privind imposibilitatea respectrii termenului de
prescripie prevzut la alin.(1).

40. CONTESTAIILE
Dreptul de a contesta decizia organului fiscal sau aciunea funcionarului

fiscal
Decizia organului fiscal sau aciunea funcionarului fiscal poate fi contestat numai de
persoana vizat n decizie sau mpotriva creia a fost ntreprins aciunea ori de reprezentantul ei,
n modul stabilit de prezentul cod.
Contestaia mpotriva deciziei organului fiscal sau aciunii funcionarului fiscal fcut
de alte persoane dect cele indicate la alin.(1) va rmne neexaminat de organul fiscal.
Obligaia de a dovedi incorectitudinea deciziei emise de organul fiscal se atribuie
persoanei care contesteaz.
Termenul de depunere a contestaiei
Contestaia mpotriva deciziei organului fiscal sau aciunii funcionarului fiscal poate fi
depus, dac prezentul cod nu prevede altfel, n decursul a 30 de zile de la data primirii deciziei
sau a ntreprinderii aciunii contestate. n cazul omiterii acestui termen din motive ntemeiate, el
poate fi restabilit, la cererea persoanei vizate n decizie sau mpotriva creia a fost ntreprins
aciunea, de organul fiscal abilitat s examineze contestaia.
Contestaia depus dup expirarea termenului indicat la alin.(1), nerestabilit n modul
prevzut la acelai alineat, va rmne neexaminat i se va restitui reclamantului.
Depunerea contestaiei
Contestaia mpotriva deciziei organului fiscal sau aciunii funcionarului fiscal se
depune la organul fiscal emitent a deciziei sau al crei funcionar a ntreprins aciunea.
Decizia pe care organul fiscal a emis-o pe marginea contestaiei poate fi contestat la
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat sau atacat n instana de judecat competent. n caz de
adresare la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, contestaia este prezentat organului fiscal
emitent a deciziei, care este obligat ca, n termen de 3 zile, s o remit Inspectoratului Fiscal
Principal de Stat, anexnd la ea materialele de control i deciziile de rigoare.
Examinarea contestaiei
Organul fiscal abilitat examineaz contestaia n termen de 30 de zile din data primirii,
cu excepia cazurilor n care conducerea ei emite o decizie cu privire la prelungirea acestui
termen, fapt despre care este ntiinat contribuabilul. Timpul cu care se prelungete termenul nu
va depi 30 de zile.
La examinarea contestaiei poate fi invitat contribuabilul pentru a da lmuriri n
problem, avnd dreptul s depun documente confirmtoare a lmuririlor sale.
Dup examinare, conducerea organului fiscal emite o decizie pe marginea contestaiei
un exemplar al creia se remite contribuabilului.
Decizia emis pe marginea contestaiei
Pe marginea contestaiei mpotriva deciziei organului fiscal poate fi emis una din
urmtoarele decizii privind:
a) respingerea contestaiei i meninerea deciziei contestate;
b) satisfacerea parial a contestaiei i modificarea deciziei contestate;
c) satisfacerea contestaiei i anularea deciziei contestate;
d) suspendarea executrii deciziei contestate i efectuarea unui control repetat.
Pe marginea contestaiei mpotriva aciunii funcionarului fiscal poate fi emis o decizie
privind respingerea contestaiei sau privind tragerea la rspundere a funcionarului fiscal n
conformitate cu legislaia, cu restabilirea drepturilor lezate ale persoanei care a contestat aciunea
funcionarului fiscal.
Executarea deciziei contestate
Copia de pe decizia emis de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat pe marginea

contestaiei se remite spre executare inspectoratului fiscal de stat teritorial.

Contestarea deciziei organului fiscal nu suspend executarea deciziei contestate dac
legislaia nu prevede altfel.
Contestarea deciziilor i aciunilor privind executarea silit a obligaiei
fiscale
Decizia organului fiscal i aciunea funcionarului fiscal privind executarea silit a
obligaiei fiscale pot fi contestate, n conformitate cu prezentul cod, numai de persoanele care
cad sub incidena executrii silite.
Contestaia mpotriva deciziei organului fiscal i aciunilor funcionarului fiscal privind
executarea silit a obligaiei fiscale n conformitate cu prezentul cod se depune n decursul a 10
zile lucrtoare de la data emiterii deciziei sau svririi aciunilor contestate. Depunerea
contestaiei la organul fiscal nu sisteaz executarea silit a obligaiei fiscale n conformitate cu
prezentul cod, cu excepia comercializrii bunurilor sechestrate.
Contestarea n instan judectoreasc a deciziei organului fiscal i a
aciunii funcionarului fiscal
Decizia organului fiscal i aciunea funcionarului fiscal pot fi atacate, n modul stabilit de
legislaie, i n instan judectoreasc.

41. Notiuni generale privind impozitul pe venit si subiectii impunerii

Dat fiind faptul ca nu exista o delimitare clara a veniturilor si impozitarea acestora atit la
persoane fizice cit si la cele juridice prin instructiunile Ministerului de Finante s-a conturat o alta
delimitare in functie de faptul daca persoana desfasoara sau nu o activitate de antreprenoriat. In
acest sens regimul juridic de reglementare a impozitarii venitului se axeaza nu pe organizarea
juridica, dar pe activitatea dsfasurata.
Subieci ai impunerii snt persoanele juridice i fizice, cu excepia societilor pe aciuni i
societilor cu rspundere limitat, care desfoar activitate de ntreprinztor pe baz de
parteneriat i se constituie n conformitate cu legislaia, care:
a) are cel mult 20 de membri rezideni sau persoane care, n cazul decesului membrilor
societii, administreaz averea celor decedai;
b) corespunde cerinelor repartizrii proporionale a veniturilor i pierderilor ntre)
proprietarii capitalului,
precum i persoanele juridice care obin venit din orice surse aflate n afara
Republicii Moldova i persoanele fizice care obin venit investiional i financiar din surse aflate
n afara Republicii Moldova. Subiecii impunerii snt obligai s declare venitul brut obinut din
toate sursele.
Pe linga aceasta Codul Fiscal mai prevede si regimuri speciale aplicate in functie de activitate
desfasurata. Sint urm. Subiectii:
1 agentii economici- subiectii al sectoarelor, intreprinderilor mici si mijlocii, gospodariile
taranesti cu operative agricole de presatre de servicii , rezidentii zonelor economice libere
2 subiectii ce activeaza in sfera asigurarilor
3 autoritatile publoice si institutiile medico-sanitare publice si private
4 organizatiile necomerciale
5 societati si fonduri de investitii
6 fondurile nestatale de pensii.

42.Obiectul impunerii si Rezidenta

Rezident:
a) orice persoan fizic care corespunde uneia din cerinele de mai jos:
i) are domiciliu permanent n Republica Moldova, inclusiv:
- se afl la tratament sau la odihn, sau la nvtur, sau n deplasare peste hotare;
- este persoan cu funcii de rspundere a Republicii Moldova, aflat n exerciiul
funciunii peste hotare;
ii) se afl n Republica Moldova cel puin 183 de zile pe parcursul anului fiscal;
b) orice persoan juridic sau form organizatoric cu statut de persoan fizic a crei
activitate este organizat sau gestionat n Republica Moldova ori al crei loc de baz de
desfurare a activitii este Republica Moldova.
Obiect al impunerii l constituie:
a) venitul din orice surse aflate n Republica Moldova, precum i din orice surse aflate n
afara Republicii Moldova, cu excepia deducerilor i scutirilor la care au dreptul, obinut de
persoanele juridice i fizice rezidente ale Republicii Moldova care desfoar activitate de
ntreprinztor, precum i de persoanele care practic activitate profesional;
b) venitul din orice surse aflate n Republica Moldova, inclusiv facilitile acordate de
patron, precum i din orice surse aflate n afara Republicii Moldova pentru activitatea n
Republica Moldova, cu excepia deducerilor i scutirilor la care au dreptul, obinut de persoanele
fizice rezidente ceteni ai Republicii Moldova care nu desfoar activitate de ntreprinztor;
c) venitul din investiii i financiar din orice surse aflate n afara Republicii Moldova,
obinut de persoanele fizice rezidente ceteni ai Republicii Moldova care nu desfoar
activitate de ntreprinztor;
d) venitul din orice surse aflate n Republica Moldova i din orice surse aflate n afara
Republicii Moldova pentru activitatea n Republica Moldova, cu excepia venitului din investiii
i financiar din orice surse aflate n afara Republicii Moldova, obinut de persoanele fizice
rezidente ceteni strini i apatrizi care desfoar activitate pe teritoriul Republicii Moldova;
e) venitul obinut n Republica Moldova de persoanele fizice nerezidente care nu
desfoar activitate de ntreprinztor pe teritoriul Republicii Moldova.
n venitul brut nu se includ urmtoarele tipuri de venit:
a) anuitile sub form de drepturi de asigurri sociale achitate din bugetul asigurrilor
sociale de stat i drepturi de asisten social achitate din bugetul de stat, specificate de legislaia
n vigoare, inclusiv primite n baza tratatelor internaionale la care Republica Moldova este parte;
sumele i despgubirile de asigurare, primite n baza contractelor de asigurare i coasigurare,
exclusiv primite n cazul nlocuirii forate a proprietii conform art.22;
b) despgubirile i indemnizaiile unice primite, conform legislaiei, n urma unui accident
de munc sau n urma unei boli profesionale, de salariai ori de motenitorii lor legali;
c) plile, precum i alte forme de compensaii acordate n caz de boal, de traumatisme,
sau n alte cazuri de incapacitate temporar de munc, conform contractelor de asigurare de
sntate;
d) compensarea cheltuielilor salariailor legate de ndeplinirea obligaiilor de serviciu:
pentru aparatul Preedintelui Republicii Moldova, Parlament i aparatul acestuia, aparatul
Guvernului, n limitele i n modul stabilite de Preedintele Republicii Moldova, Parlament i,
respectiv, de Guvern. Compensarea cheltuielilor salariailor agenilor economici legate de
ndeplinirea obligaiilor de serviciu, n limitele stabilite de actele normative i n modul stabilit
de Guvern. Compensarea cheltuielilor salariailor legate de ndeplinirea obligaiilor de serviciu n
cazul depirii limitelor de cazare stabilite de Guvern;
d1) restituirea cheltuielilor i plilor compensatorii ce in de executarea obligaiilor de
serviciu ale militarilor, efectivului de trup i corpului de comand din organele aprrii
naionale i de ocrotire a normelor de drept, securitii statului i ordinii publice din contul
bugetului de stat, i anume:

- restituirea cheltuielilor la transportul militarilor, efectivului de trup i corpului de

comand din organele aprrii naionale, securitii statului i ordinii publice i membrilor
familiilor lor, al bunurilor personale ale acestora n legtur cu ncadrarea n serviciu,
ndeplinirea serviciului i trecerea n rezerv (retragerea), inclusiv a cheltuielilor de transport
legate de deplasare la tratament balneosanatorial, locul petrecerii concediului obligatoriu,
precum i a cheltuielilor la transportul recruilor i rezervitilor chemai la concentrare sau
mobilizare;
- indemnizaia de transfer;
- indemnizaia unic de instalare;
- indemnizaia unic pltit absolvenilor instituiilor de nvmnt militar i instituiei de
nvmnt superior cu statut de mare unitate special;
- compensaia bneasc pentru nchirierea spaiului locativ;
- compensaia bneasc pentru procurarea sau construcia spaiului locativ;
compensaia bneasc, echivalent normelor de asigurare pentru raia alimentar i
echipament, n mrimea stabilit de Guvern s.a

ntregul venit al contribuabilului nerezident se mparte n venit obinut:

a) n Republica Moldova din activiti de ntreprinztor sau din munca prin contract
(acord) de munc;
b) peste hotarele Republicii Moldova din activiti de ntreprinztor sau din munca prin
contract (acord) de munc.

43. Cotele de impozit

Suma total a impozitului pe venit se determin:
a) pentru persoane fizice, cu excepia gospodriilor rneti (de fermier) i
ntreprinztorilor individuali, n mrime de:
7% din venitul anual impozabil ce nu depete suma de 25200 lei;
18% din venitul anual impozabil ce depete suma de 25200 lei;
b) pentru persoanele juridice - n mrime de 0% din venitul impozabil;
c) pentru gospodriile rneti (de fermier) i ntreprinztorii individuali - n mrime de
0% din venitul impozabil.
.44. Sursele de venit neimpozabile. Modul si termenele de achitare
n venitul brut nu se includ urmtoarele tipuri de venit:
1 anuitile sub forma prestaiilor de asigurri sociale i a prestaiilor (indemnizaiilor),
inclusiv din bugetul de stat, specificate n legislaia n vigoare, inclusiv primite n baza tratatelor
internaionale la care Republica Moldova este parte; sumele i despgubirile de asigurare,
primite n baza contractelor de asigurare i coasigurare, exclusiv primite n cazul nlocuirii
forate a proprietii conform art.22;
2despgubirile primite, conform legislaiei, n urma unui accident de munc sau n urma
unei boli profesionale, de salariai ori de motenitorii lor legali;
-plile, precum i alte forme de compensaii acordate n caz de boal, de traumatisme,
sau n alte cazuri de incapacitate temporar de munc, conform contractelor de asigurare de
sntate;
3compensarea cheltuielilor salariailor legate de ndeplinirea obligaiilor de serviciu:
pentru aparatul Preedintelui Republicii Moldova, Parlament i aparatul acestuia, aparatul
Guvernului, n limitele i n modul stabilite de Preedintele Republicii Moldova, Parlament i,

respectiv, de Guvern. Compensarea cheltuielilor salariailor agenilor economici legate de

ndeplinirea obligaiilor de serviciu, n limitele stabilite de actele normative i n modul stabilit
de Guvern. Compensarea cheltuielilor salariailor legate de ndeplinirea obligaiilor de serviciu n
cazul depirii limitelor de cazare stabilite de Guvern;
-4restituirea cheltuielilor i plilor compensatorii ce in de executarea obligaiilor de
serviciu ale militarilor, efectivului de trup i corpului de comand din organele aprrii
naionale i de ocrotire a normelor de drept, securitii statului i ordinii publice din contul
bugetului de stat, i anume:
restituirea cheltuielilor la transportul militarilor, efectivului de trup i corpului de
comand din organele aprrii naionale, securitii statului i ordinii publice i membrilor
familiilor lor, al bunurilor personale ale acestora n legtur cu ncadrarea n serviciu,
ndeplinirea serviciului i trecerea n rezerv (retragerea), inclusiv a cheltuielilor de transport
legate de deplasare la tratament balneosanatorial, locul petrecerii concediului obligatoriu,
precum i a cheltuielilor la transportul recruilor i rezervitilor chemai la concentrare sau
mobilizare;
indemnizaia de transfer;
indemnizaia unic de instalare;
indemnizaia unic pltit absolvenilor instituiilor de nvmnt militar;
compensaia bneasc pentru nchirierea spaiului locativ;
5compensaia bneasc pentru procurarea sau construcia spaiului locativ;
sumele primite de ctre persoane fizice i juridice ca despgubire pentru prejudiciul
cauzat sau/i venitul ratat ca urmare a efecturii cercetrilor arheologice pe terenurile aflate n
proprietatea sau n posesia acestor persoane;
6 sumele primite de ctre persoane fizice i juridice ca despgubire pentru prejudiciul ce
le-a fost cauzat ca urmare a unei aciuni ilegale (inaciuni) ori ca urmare a unor calamiti
naturale sau tehnogene, cataclisme, epidemii, epizootii;
7sumele primite de proprietari sau deintori pentru bunurile rechiziionate n interes
public, pe perioada rechiziiei, conform legislaiei;
8 bursele elevilor, studenilor i persoanelor aflate la nvmnt postuniversitar sau la
nvmnt postuniversitar specializat la instituiile de nvmnt de stat i particulare,
f) pensiile alimentare i indemnizaiile pentru copii;
g) indemnizaiile de concediere stabilite conform legislaiei;
h) compensaiile nominative pltite pturilor insuficient asigurate, social vulnerabile ale
populaiei, precum i prestaiile de asigurri sociale, care nu snt achitate sub form de anuiti;
i) patrimoniul primit de ctre persoanele fizice ceteni ai Republicii Moldova cu titlu de
donaie sau de motenire;
j) veniturile de la primirea gratuit a proprietii, inclusiv a mijloacelor bneti, conform
deciziei Guvernului sau a autoritilor competente ale administraiei publice locale; s a.
Modul i termenele de achitare a impozitului pe venit
n anul 2012, contribuabilii care obin venituri din activitatea de ntreprinztor, sunt obligai s
achite impozitul pe venit n avans. Nu mai trziu de 31 martie, 30 iunie, 30 septembrie i 31
decembrie ale anului fiscal. Conform articolului 84 al Codului Fiscal, ei achit n avans
mrimea:
sumei impozitului pe venit din anul precedent, n cazul cnd aceste obligaiuni fiscale ale
contribuabilului depesc suma de 400 lei. Achitrile se efectueaz n rate, n mrimi egale cu
1/4 din suma calculat drept impozit ce urmeaz a fi pltit din suma respectiv.

1. sumei impozitului pe venitul impozabil efectiv, obinut pentru fiecare perioad de dare de
seam statistic (I trimestru, II trimestru, III trimestru IV trimestru).
ntreprinderile agricole i gospodriile rneti (de fermier), care sunt obligate s achite
impozitul pe venit n rate, dispun de dreptul de a-l achita n dou etape. Prima - 1/4 din suma
impozitului pe venit - pn la 30 septembrie. A doua - 3/4 din aceast sum - pn la 31
decembrie.
Dac venitul brut anual obinut este de 1 783 100 lei. Iar costurile i cheltuielile sunt n mrime
de 1 445 800 lei. Atunci, venitul impozabil constituie 337 300 lei. Suma impozitului pe venit
calculat constituie 40 476 lei.
Deducerile aferente activitii de ntreprinztor.
n legislaia fiscal deducerile sunt definite ca sum care, la calcularea venitului impozabil, se
scade din venitul brut al contribuabilului conform normelor stabilite n Codul Fiscal.
Cheltuielile ordinare i necesare, pe care contribuabilul le-a achitat sau le-a suportat pe
parcursul anului fiscal, se deduc. Numai dac s-au fcut n cadrul activitii de ntreprinztor.
Deducerile aferente activitii de ntreprinztor se mpart n trei categorii:
1. care se exclud n mrime deplin din venitul brut;
2. care se exclud din venitul brut n mrimea i limitele stabilite de Guvern;
3. care nu se exclud din venitul brut.
Deducerile se exclud n mrime deplin din venitul brut, aa cum sunt:
salariu i premii din fondul de salarii calculate personalului;
contribuii pentru asigurrile sociale i medicale de stat;
cheltuieli pentru consumul de energie i carburani;
cheltuieli privind chiria;
plata pentru serviciile primite;
cheltuieli administrative;
achitarea impozitelor i taxelor (cu excepia impozitului pe venit);
cheltuieli privind paza, securitatea i protecia mediului nconjurtor, etc.
Fiecare persoan care obine venit sau care efectueaz pli impozabile, n conformitate cu
prezentul titlu, utilizeaz codul fiscal atribuit (obinut) n scopul evidenei contribuabililor n
modul prevzut de prezentul cod i de alte acte normative adoptate n conformitate cu acesta.
Termenele, modul, forma i locul achitrii impozitului
Contribuabilul care, conform art.83, este obligat s prezinte declaraia cu privire la
impozitul pe venit (fr cererea suplimentar din partea Serviciului Fiscal de Stat) achit
impozitul pe venit nu mai trziu de termenul stabilit pentru prezentarea declaraiei (fr a ine
cont de prelungirea termenului).
Sunt obligati sa prezinte declaratia urm persoane:
-Rezidenti ai RM
-Nerezidenti ai RM.

45.Facilitati privind impozitul pe venit

Faciliti acordate unor categorii de contribuabili
Agenii micului business (MM), n cazul cnd ndeplinesc urmtoarele condiii:
nu sunt ntreprinztori individuali i gospodrii rneti (de fermier)
venitul din activitatea operaional la 31 decembrie 2011 nu a depit cifra de 100000 lei
utilizeaz n, mod obligatoriu, cota impozitului de 3% aplicat la venitul din activitatea
operaional.

Agenii micului business, n cazul cnd ndeplinesc urmtoarele condiii:

nu sunt ntreprinztori individuali sau gospodrii rneti (de fermier)
nu sunt nregistrai ca pltitori de TVA
venitul din activitatea operaional la 31 decembrie 2011 este mai mare de 100000 lei
au dreptul s-i aleag unul din regimurile de impozitare:
1. cota impozitului de 3% aplicat la venitul din activitatea operaional
2. cota impozitului de 12% din venitul impozabil, n modul stabilit pentru celelalte categorii de
contribuabili.
Faciliti acordate agenilor economici rezideni ai zonelor economice libere (conform art. 49 al
CF) :
impozitul pe venitul rezidenilor, obinut de la exportul mrfurilor (serviciilor) originare din
zona economic liber, n afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, se percepe n
proporie de 50% din cota stabilit n Republica Moldova, adic se impoziteaz cu 6%;
impozitul pe venitul de la activitatea rezidenilor n zona economic liber, cu excepia celei
stabilite la lit.a), se percepe n proporie de 75% din cota stabilit n Republica Moldova, adic se
impoziteaz cu 9%;
rezidenii care au investit n fondurile fixe ale ntreprinderilor lor i/sau n dezvoltarea
infrastructurii zonei economice libere un capital echivalent cu cel puin un milion de dolari SUA,
sunt scutii de plata impozitului pe venitul de la exportul mrfurilor (serviciilor) originare din
zona economic liber, n afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, pe o perioad de 3 ani,
ncepnd cu trimestrul imediat urmtor trimestrului n care a fost atins volumul indicat de
investiii;
rezidenii care au investit n fondurile fixe ale ntreprinderilor lor i/sau n dezvoltarea
infrastructurii zonei economice libere un capital echivalent cu cel puin 5 milioane de dolari
SUA, sunt scutii de plata impozitului pe venitul de la exportul mrfurilor (serviciilor) originare
din zona economic liber, n afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, pe o perioad de 5
ani, ncepnd cu trimestrul imediat urmtor trimestrului n care a fost atins volumul indicat de
investiii.

46.Ssubiectii impunerii ce nu practica activitatea de antreprenoriat

Din punct de vedere juridic persoanele fizice pot fi subiecte impozabile dispunind de capacitatea
civila. Este necesar de mentionat ca legislatorul aplica reguli generale in vederea impozitarii
rezidentilor persoanelor fizice a RM. In practica unor state contemporane persoana angajata se
identifica prin termenul de prestator de servicii ( angajat). Prin urmare putem enumera
urmatoarele categorii de prestatori de serrvicii de ex:
-actor
-cintaret-contabil
- avocat
-notari publici s.a.

47. Obiectul impunerii nu practica activitatea de antreprenoriat

Persoana fizica ce nu desfasoara activitatea de antreprenoriat si obtine venitul pe parcursul anului
fiscal este impozitat pentru veniturile din urm surse:
- plati pentru munca efectuata si serviciile prestate, facilitatile acordate de patron, onorariile,
comisioanele , primele si alte retributii similare
- venitul din chirie

cresterea de capital
venitul obtinut sub forma de dobinda
rayalty
dividendele
venitul obtinut ca urmare a aplicarii clauzei penale in forma de despagubire pentru venitul
rotat precum si ca urmare a retinerii arvunei
primiile si pensiile care nu sunt specificate ca neimpozabile
venitul realizat in urma efectuarii unui control fiscal privind estimarea indirecta al veniturilor
realizate

48. . Cotele de impozit . Sursele de venit neimpozabile. Pers care nu practica

activit de antreprenoriat
Suma total a impozitului pe venit se determin:
a) pentru persoane fizice, cu excepia gospodriilor rneti (de fermier) i
ntreprinztorilor individuali, n mrime de:
7% din venitul anual impozabil ce nu depete suma de 25200 lei;
18% din venitul anual impozabil ce depete suma de 25200 lei;
b) pentru persoanele juridice - n mrime de 0% din venitul impozabil;
c) pentru gospodriile rneti (de fermier) i ntreprinztorii individuali - n mrime de
0% din venitul impozabil.
n venitul brut nu se includ urmtoarele tipuri de venit:
1 anuitile sub forma prestaiilor de asigurri sociale i a prestaiilor (indemnizaiilor),
inclusiv din bugetul de stat, specificate n legislaia n vigoare, inclusiv primite n baza tratatelor
internaionale la care Republica Moldova este parte; sumele i despgubirile de asigurare,
primite n baza contractelor de asigurare i coasigurare, exclusiv primite n cazul nlocuirii
forate a proprietii conform art.22;
2despgubirile primite, conform legislaiei, n urma unui accident de munc sau n urma
unei boli profesionale, de salariai ori de motenitorii lor legali;
-plile, precum i alte forme de compensaii acordate n caz de boal, de traumatisme,
sau n alte cazuri de incapacitate temporar de munc, conform contractelor de asigurare de
sntate;
3compensarea cheltuielilor salariailor legate de ndeplinirea obligaiilor de serviciu:
pentru aparatul Preedintelui Republicii Moldova, Parlament i aparatul acestuia, aparatul
Guvernului, n limitele i n modul stabilite de Preedintele Republicii Moldova, Parlament i,
respectiv, de Guvern. Compensarea cheltuielilor salariailor agenilor economici legate de
ndeplinirea obligaiilor de serviciu, n limitele stabilite de actele normative i n modul stabilit
de Guvern. Compensarea cheltuielilor salariailor legate de ndeplinirea obligaiilor de serviciu n
cazul depirii limitelor de cazare stabilite de Guvern;
-4restituirea cheltuielilor i plilor compensatorii ce in de executarea obligaiilor de
serviciu ale militarilor, efectivului de trup i corpului de comand din organele aprrii
naionale i de ocrotire a normelor de drept, securitii statului i ordinii publice din contul
bugetului de stat, i anume:
restituirea cheltuielilor la transportul militarilor, efectivului de trup i corpului de

comand din organele aprrii naionale, securitii statului i ordinii publice i membrilor
familiilor lor, al bunurilor personale ale acestora n legtur cu ncadrarea n serviciu,
ndeplinirea serviciului i trecerea n rezerv (retragerea), inclusiv a cheltuielilor de transport
legate de deplasare la tratament balneosanatorial, locul petrecerii concediului obligatoriu,
precum i a cheltuielilor la transportul recruilor i rezervitilor chemai la concentrare sau
mobilizare;
indemnizaia de transfer;
indemnizaia unic de instalare;
indemnizaia unic pltit absolvenilor instituiilor de nvmnt militar;
compensaia bneasc pentru nchirierea spaiului locativ;
5compensaia bneasc pentru procurarea sau construcia spaiului locativ;
sumele primite de ctre persoane fizice i juridice ca despgubire pentru prejudiciul
cauzat sau/i venitul ratat ca urmare a efecturii cercetrilor arheologice pe terenurile aflate n
proprietatea sau n posesia acestor persoane;
6 sumele primite de ctre persoane fizice i juridice ca despgubire pentru prejudiciul ce
le-a fost cauzat ca urmare a unei aciuni ilegale (inaciuni) ori ca urmare a unor calamiti
naturale sau tehnogene, cataclisme, epidemii, epizootii;
7sumele primite de proprietari sau deintori pentru bunurile rechiziionate n interes
public, pe perioada rechiziiei, conform legislaiei;
8 bursele elevilor, studenilor i persoanelor aflate la nvmnt postuniversitar sau la
nvmnt postuniversitar specializat la instituiile de nvmnt de stat i particulare,
f) pensiile alimentare i indemnizaiile pentru copii;
g) indemnizaiile de concediere stabilite conform legislaiei;
h) compensaiile nominative pltite pturilor insuficient asigurate, social vulnerabile ale
populaiei, precum i prestaiile de asigurri sociale, care nu snt achitate sub form de anuiti;
i) patrimoniul primit de ctre persoanele fizice ceteni ai Republicii Moldova cu titlu de
donaie sau de motenire;
j) veniturile de la primirea gratuit a proprietii, inclusiv a mijloacelor bneti, conform
deciziei Guvernului sau a autoritilor competente ale administraiei publice locale; s a.

49. Modul termenele de achitare si facilitatile privind impozitul pers ce

practica activit de antreprenor
Impozitul pe venit persoanelor fizice se stabileste in baza declaratiei fiscale intocmita de
contribuabil pe baza elementelor de care dispune organul fiscal.
Scutiri personale
Fiecare contribuabil (persoan fizic rezident) are dreptul la o scutire personal n
sum de 6300 lei pe an.
Suma scutirii personale, stabilit la alin.(1), va constitui 10000 lei pe an pentru orice
persoan care:
a) s-a mbolnvit i a suferit de boala actinic provocat de consecinele avariei de la
C.A.E. Cernobl;
b) este invalid i s-a stabilit c invaliditatea sa este n legtur cauzal cu avaria de la
C.A.E. Cernobl;
c) este printele sau soia (soul) unui participant czut sau dat disprut n aciunile de lupt

pentru aprarea integritii teritoriale i a independenei Republicii Moldova, ct i n aciunile de

lupt din Republica Afghanistan.
d) este invalid ca urmare a participrii la aciunile de lupt pentru aprarea integritii
teritoriale i a independenei Republicii Moldova, precum i n aciunile de lupt din Republica
Afghanistan;
e) este invalid de rzboi, invalid din copilrie, invalid de gradul I i II;
f) este pensionar-victim a represiunilor politice, ulterior reabilitat.
Scutiri acordate soiei (soului)
Persoana fizic rezident aflat n relaii de cstorie are dreptul la o scutire
suplimentar n sum de 6300 lei anual, cu condiia c soia (soul) nu beneficiaz de scutire
personal.
Persoana fizic rezident aflat n relaii de cstorie cu orice persoan specificat la
art.33 alin.(2) are dreptul la o scutire suplimentar n sum de 10000 lei anual, cu condiia c
soia (soul) nu beneficiaz de scutire personal
Scutiri pentru persoanele ntreinute
Contribuabilul (persoan fizic rezident) are dreptul la o scutire n sum de 1560 lei
anual pentru fiecare persoan ntreinut, cu excepia invalizilor din copilrie pentru care scutirea
constituie 6300 lei anual.
n nelesul prezentului titlu, persoan ntreinut este persoana care ntrunete toate
cerinele de mai jos:
a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soiei (soului)
contribuabilului (prinii sau copiii, inclusiv nfietorii i nfiaii);
b) locuiete mpreun cu contribuabilul sau nu locuiete cu acesta, dar i face studiile la
secia cu frecven a unei instituii de nvmnt mai mult de 5 luni pe parcursul anului fiscal;
c) este ntreinut de contribuabil;
d) are un venit ce nu depete suma de 6300 lei anual.
Alte deduceri
Contribuabilul rezident are dreptul la deducerea oricror donaii fcute de el pe
parcursul anului fiscal n scopuri filantropice sau de sponsorizare, dar nu mai mult de 10% din
venitul impozabil. n acest scop, venitul impozabil al contribuabilului se determin fr a se lua
n considerare scutirile ce i se acord conform prezentului capitol.
Pot fi deduse, conform prezentului articol, numai donaiile fcute n scopuri filantropice
sau de sponsorizare n favoarea autoritilor publice i instituiilor publice specificate la art.51, a
organizaiilor necomerciale specificate la art.52 alin.(1) lit.a) i b) i la art.533, precum i n
favoarea organizaiilor religioase specificate la art.52 alin.(1) lit.c).
Donaiile n scopuri filantropice sau de sponsorizare vor fi deduse numai n cazul
confirmrii lor n modul stabilit de Guvern.
Se permite deducerea cheltuielilor de investiii ce in de:
a) cheltuielile ordinare i necesare, achitate sau suportate pe parcursul anului fiscal n
scopul obinerii venitului din investiii;
b) dobnzile pe datorie, cu condiia ca dobnda s nu depeasc suma venitului din
investiii, adic suma dobnzii sau chiria (arenda), sau royalty, sau creterea de capital ca urmare
a vnzrii proprietii (obinute din activiti, altele dect activitatea de ntreprinztor).
Se permite deducerea defalcrilor obligatorii n Fondul republican i fondurile locale de
susinere social a populaiei, efectuate pe parcursul anului fiscal n cuantumurile stabilite de

legislaie.
Se permite deducerea, n cuantumurile stabilite de legislaie, a sumelor pentru primele
de asigurare obligatorie de asisten medical calculate de angajator, precum i a sumelor
primelor de asigurare obligatorie de asisten medical achitate de persoanele fizice asigurate
conform legislaiei.
Se permite deducerea contribuiilor obligatorii n bugetul asigurrilor sociale de stat
achitate de persoanele fizice, pe parcursul anului fiscal, n cuantumurile stabilite de legislaie.

50. Impunerea activelor de capital

Suma creterii sau pierderilor de capital, provenit din vnzare, schimb sau din alt
form de nstrinare (scoatere din uz) a activelor de capital, se recunoate n volumul ei deplin,
cu excepia cazurilor pentru care prezentul titlu prevede altceva.
Active de capital snt:
a) aciunile i alte titluri de proprietate n activitatea de ntreprinztor;
b) titlurile de crean;
c) proprietatea privat nefolosit n activitatea de ntreprinztor, care este vndut la un pre
ce depete baza ei valoric ajustat;
d) terenurile;
e) opionul la procurarea sau vnzarea activelor de capital.
Dreptul de a obine venituri din activele de capital pe parcursul unei perioade ce
depete 10 ani se consider active de capital, dac este tratat separat.
Suma ncasat ca urmare a vnzrii, schimbului sau altui mod de nstrinare (scoatere
din uz) a activelor de capital este egal cu suma mijloacelor bneti i valoarea evaluat la preul
de pia a activelor de capital obinute sub form nemonetar.
Mrimea creterii de capital provenit din vnzare, schimb sau din alt form de
nstrinare (scoatere din uz) a activelor de capital este egal cu excedentul sumei ncasate n
raport cu baza valoric a acestor active.
Mrimea pierderilor de capital suportate n urma vnzrii, schimbului sau altei forme de
nstrinare (scoatere din uz) a activelor de capital este egal cu excedentul bazei valorice a
acestor active n raport cu venitul obinut.
Suma creterii de capital n anul fiscal este egal cu 50% din suma excedentar a
creterii de capital recunoscute peste nivelul oricror pierderi de capital suportate pe parcursul
anului fiscal.

51. Impunerea donatiilor, impunerea din transmiterea proprietatii ca urmare

a decesului
Donaiile
Persoana care face o donaie se consider c a vndut bunul donat la un pre ce
reprezint mrimea maxim din baza lui valoric ajustat sau preul lui de pia la momentul
donrii. Calcularea bazei valorice ajustate a proprietii la momentul donaiei se efectueaz
innd cont de prevederile art.26 i conform art.38 alin.(1) i (2), separat pe fiecare obiect donat.
Baza valoric a proprietii donate se consider, pentru destinatar, mrimea determinat
n conformitate cu alin.(1).
Persoana care face o donaie sub form de mijloace bneti se consider drept persoan

care a obinut venit n mrimea sumei mijloacelor bneti donate.

Transmiterea proprietii ca urmare a decesului
La data decesului contribuabilului, toat proprietatea acestuia se transmite prin
motenire i se consider ca fiind vndut la preul ei de pia (cu excepia celei, venitul de pe
urma creia este scutit de impozite).
Baza valoric a proprietii indicate la alin.(1) este egal cu valoarea ei de pia.
Baza valoric a proprietii, venitul de pe urma creia este scutit de impozite, este egal
cu baza valoric ajustat a proprietii persoanei decedate.
Proprietatea, venitul de pe urma creia este scutit de impozite, include:
a) locuina de baz rmas dup decesul proprietarului;
b) proprietatea privat material a persoanei decedate, care nu a fost nici proprietate
utilizat n activitatea de ntreprinztor, nici proprietate rezultat din activitatea de investiii, cu
excepia cazului prevzut la litera c)
c) proprietatea material privat a membrului decedat al gospodriei rneti (de fermier),
n cazul motenirii ei de ctre un membru al gospodriei sau o persoan care devine membru al
acestei gospodrii;
d) anuitile i alt venit de pe urma proprietii, cu caracter de pli periodice, care snt
impozabile pentru motenitori.
Dac pachetul de control (50% sau mai multe cote de participaie) al agentului
economic subiect al sectorului ntreprinderilor mici i mijlocii trece n urma decesului
proprietarului n posesia motenitorilor, acetia n locul recunoaterii creterii sau pierderilor de
capital conform alin.(1), pot s determine bazele valorice ale cotelor lor n acest pachet de
control, pornind de la baza valoric ajustat a pachetului de control care a aparinut persoanei
decedate.
Dac la momentul decesului contribuabilul se afl n posesia pachetelor de control a
mai muli ageni economici subieci ai sectorului ntreprinderilor mici i mijlocii, prevederile
alin.(5) se aplic numai fa de un singur agent, la alegerea motenitorilor de gradul nti.

52. Particularitatile generale privind impozitele indirecte

Impozitele indirecte (advalorice) sunt niste suplimente impuse de stat in pretul marfii.Aceste
impozite sunt stabilite de stat si sunt incluse in pretul produselor comercializate cum ar fi taxa pe
valoarea adaugata si accizele. In literatura de specializare ele mai sunt numite si taxede
consumatie , deoarece aceste taxe indirecte se includ in pretul de vinzare a marfii , sau prestarii
serviciului in cazul in care marfa sau produsul este comercializat pe teritoriul tarii.

53 . Noiuni generale i elementele TVA.

Taxa pe Valoarea Adugat este un impozit general de stat care reprezint o form
de colectare la buget a unei pri din valoarea mrfurilor livrate, serviciilor prestate care snt
supuse impozitrii pe teritoriul Republicii Moldova, precum i a unei pri din valoarea
mrfurilor, serviciilor impozabile importate n Republica Moldova.
Taxa pe Valoarea Adugat ( n continuare TVA) a fost instituit n Republica
Moldova la 01.01.1992, nlocuind impozitul pe circulaia mrfurilor. Pe tot parcursul de
existen TVA a suferit multiple modificri, care n mod direct i indirect au influenat negativ

activitatea economic a agenilor economici i situaia material a populaiei. n scopul de a

stabiliza acest impozit a fost adoptat un nou coninut al legislaiei i introducerea ei n Codul
Fiscal al Republicii Moldova Titlul III. n prezent TVA este aplicat n peste 70 de ri ale lumii.
Caracteristicile principale ale TVA sunt:
Are caracter universal deoarece se aplic asupra tuturor bunurilor i serviciilor din
economie, rezultate att din activitatea operaional curent, ct i din activitatea de
exploatare a capitalurilor disponibile;
Este un impozit neutru unic, dar cu plat fracionar. n cazul acestui impozit este
eliminat discriminarea, deoarece cotele se aplic asupra tuturor activitilor din
economie. Faptul c plata este fracionat rezult din aceea c el se calculeaz la fiecare
verig, stadiu care intervine n realizarea produsului;
Asigur transparena deoarece permite fiecrui subiect impozabil s cunoasc exact care
este mrimea impozitului i obligaia de plat care i revine;
Asigur un randament fiscal nalt, ntruct , ca o tax cumulativ, este perceput la
fiecare tranzacie de produse sau servicii;
Asigur neutralitatea, deoarece, fiind o tax unic, mrimea ei rmne independent de
numrul verigilor (tranzaciilor), i prin urmare, de durata circuitului economic parcurs de
un produs sau un serviciu.
Conform prevederilor Titlului III al Codului Fiscal se stabilesc urmtoarele elemente a
TVA:
Cotele impozitului :
a) cota-standard n mrime de 20% se aplic n privina tuturor livrrilor impozabile pentru
care nu este stabilit o alt cot sau care nu snt scutite de TVA;
b) cota redus se aplic pentru unele mrfuri dup cum urmeaz:
8% - la pine i produsele de panificaie, la lapte i produsele lactate livrate pe teritoriul
Republicii Moldova; produsele farmaceutice provenite din importuri;
5% - la gaze naturale i lichefiate, att la cele importate, ct i la cele livrate pe teritoriul
Republicii Moldova;
c) cota zero a TVA se aplic la urmtoarele livrri:
- mrfurile, serviciile pentru export i toate tipurile de transporturi internaionale de
mrfuri i pasageri;
- energia electric destinat populaiei; energia termic i apa cald destinate populaiei;
- importul i/sau livrarea pe teritoriul Republicii a mrfurilor, serviciilor destinate
folosinei oficiale de ctre misiunile diplomatice n Republica Moldova i uzului sau
consumului personal de ctre membrii personalului diplomatic i administrativ-tehnic al
acestor misiuni i de ctre membrii familiilor lor, care locuiesc mpreun cu ei;
- importul i/sau livrarea pe teritoriul rii noastre a mrfurilor, serviciilor destinate
proiectelor de asisten tehnic, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de ctre
organizaiile internaionale i rile donatoare n limita acordurilor i memorandumurilor la
care acestea este parte, ratificate n modul stabilit;
- lucrrile de construcie a locuinelor efectuate prin metoda ipotecar;

- mrfurile i serviciile livrate n zona economic liber;

Data obligaiei fiscale privind TVA este data livrrii mrfurilor i prestrii serviciilor.
Perioada fiscal privind TVA este luna calendaristic.
Termenul de prezentare a declaraiei TVA este nu mai trziu de ultima zi a lunii care
urmeaz dup ncheierea perioadei fiscale.

54. Subieci impozabili La TVA

persoanele fizice sau juridice nregistrate sau care trebuie s fie nregistrate drept
pltitori de TVA;
persoanele juridice i fizice care import mrfuri (cu excepia persoanelor fizice care
import mrfuri de uz sau consum personal, a cror valoare nu depete limita stabilit de
legislaia n vigoare);
persoanele juridice i fizice care import servicii considerate ca livrri impozabile.

55. Obiecte impozabile cu TVA constituie:

livrarea mrfurilor, serviciilor de ctre subiecii impozabili, reprezentnd rezultatul
activitii lor de ntreprinztor n Republica Moldova;
importul mrfurilor, serviciilor n Republica Moldova, cu excepia mrfurilor de uz sau
consum personal importate de persoane fizice, a cror valoare nu depete limita stabilit n
legea bugetului, importate de ctre persoanele fizice.

56. Baza de calcul a TVA

Reprezinta pretul de vnzare a marfii sau valoarea serviciilor prestate. Pentru calcularea
taxei se stabileste volumul total al livrarilor sau prestarilor de servicii pe perioada de impunere,
la care se aplica cota de impozit. Baza de calcul nu genereaza obligatia de a achita impozite.
Baza de calcul sau baza de impozitare, cum mai este numita, se determina integrarla livrarea
bunurilor, prestarea serviciilor sau intocmirea facturilor, chiar si atunci cnd, conform
contractului, plata urmeaza sa fie achitata in rate.
Baza de calcul sau valoarea impozabila a livrarii impozabile, inclusiv costul
transportarii, reprezinta valoarea livrarii achitate sau care urmeaza a fi achitata. Pentru a putea
stabili corect baza de calcul, este necesar sa respectam cteva reguli speciale stabilite de
legislator.
Astfel, daca plata pentru livrare este, in totalitate sau partial, achitata in expresie
naturala, valoarea impozabila a livrarii impozabile constituie valoarea ei de piata.
Valoarea impozabila a livrarii impozabile include toate impozitele cu exceptia TVA.
(Reiese ca fiecare din noi, procurnd o marfa fata de care se aplica TVA, plateste un impozit la
impozitul care a fost deja platit).
Daca valoarea livrarii impozabile, aprobata anticipat, s-a schimbat ca rezultat a!

schimbului preturilor, sau daca livrarea a fost in totalitate sau partial lestituita subiectului
impozabil care a efectuat livrarea, sau valoarea impozabila a acestei livrari a fost redusa in urma
acordarii discontului pentru plata efectuata inainte de termen, atunci valoarea impozabila a
acestor livrari urmeaza a fi ajustata, chiar si dupa livrare si plata, cu conditia prezentarii documentelor de confirmare a acestor schimbari.
In cazul cnd livrarea a fost efectuata la un pret mai mic dect cel de piata, din cauza
relatiilor specifice intre furnizor si consumator sau din cauza ca consumatorul este un angajat al
furnizorului, aceasta livrare este recunoscuta ca o livrare impozabila si valoarea ei impozabila
constituie valoarea de piata a acestei livrari.
Daca subiectul impozabil transmite fara plata altor persoane, inclusiv si membrilor
familiei sale, sau insuseste singur marfurile livrate lui pentru desfasurarea activitatii de
intreprinzator, transmiterea sau insusirea sunt recunoscute livrari impozabile. Valoarea
impozabila a acestor livrari corespunde sumei achitate de subiect pentru aceasta livrare. in caz ca
insuseste sau transmite marfuri de productie proprie, acestea de asemenea sunt recunoscute
livrari impozabile, dar valoarea lor impozabila corespunde valorii de piata.
Daca subiectul impozabil transmite angajatilor sai marfurile sau serviciile livrate
acestuia pentru desfasurarea activitatii de intreprinzator, marfurile de productie proprie,
presteaza servicii, fara a incasa plata, sau in contul retribuirii muncii, aceste livrari sunt
recunoscute livrari impozabile, valoarea carora corespunde valorii lor de piata. in acest caz pretul
de piata nu poate fi mai mic dect pretul de cost al marfii. Daca obiect al livrarii sunt bunuri la
care se calculeaza uzura, valoarea impozabila constituie valoarea ei maxima.
in cazul importului, valoarea impozabila este calculata in conformitate cu legislatia
vamala a RM. in acest caz valoarea impozabila include cheltuielile pentru transportare si toate
impozitele si taxele achitate cu exceptia TVA.

57. Termenele obligatiei fiscale. Perioada fiscala Metoda de evidenta a

TVA
Termenele obligatiei fiscale. Notiune prin care intelegem momentul aparitiei obligatiei
care corespunde cu momentul livrarii. Data livrarii se considera data predarii marfurilor, prestarii
serviciilor cu exceptia cazurilor cnd, factura TVA este eliberata sau plata primita pna la
momentul efectuarii livrarii si cazurilor cnd serviciile sunt livrate regulat pe parcursul unei
perioade de timp stipulate in contract. in acest caz termen al livrarii, care corespunde cu termenul
obligatiei fiscale, se considera data eliberarii facturii TVA sau data primirii platii, adica
momentul livrarii sau momentul transmiterii dreptului de proprietate asupra bunului nu are nici o
importanta in cazul de fata.
in cazul importului marfurilor destinate exercitarii activitatii de antre-prenoriat, termen
al obligatiei fiscale este considerata data declararii marfurilor la posturile vamale si de graniceri.
In cazul importului serviciilor (pentru activitatea de antreprenoriat) termenul obligatiei
fiscale este recunoscuta data achitarii platii pentru acest serviciu.
Perioada fiscala - sau termenul, stabilit de legislator la expirarea caruia este definitivata
baza de calcul a TVA, constituie o luna calendaristica, incepnd din prima zi a lunii. Daca pentru
subiect aceasta este prima perioada dupa inregistrare, ea incepe de la data inregistrarii si se
termina in ultima zi a lunii in care a avut loc inregistrarea. Aceasta este regula generala, stabilita
pentru subiectii, volumul anual al livrarilor carora depaseste 50000 lei.

in cazul cnd volumul livrarilor este mai mic, perioada fiscala privind TVA se considera
perioada de trei luni, incepnd cu prima zi a primei luni si terminnd cu ultima zi a celei de a
treia luni.
Adica, analiznd prevederile legii, ajungem la concluzia ca legislatorul stabileste 2
categorii de perioade fiscale: perioada generala, ce constituie o luna calendaristica, si perioada
speciala, ce constituie trei luni.
in cazul anularii inregistrarii, ultima perioada fiscala incepe in prima zi a lunii in care a
avut loc anularea si se tennina in ziua in care intra in vigoare actul cu privire la anularea
inregistrarii (art. 113. al.3 Cod fiscal).
Perioada fiscala nu trebuie confundata cu perioada de prezentare a darilor de seama,
care constituie luna urmatoare dupa expirarea perioadei fis-cale( art. 115 CF RM).
Metoda de evidenta. Sunt cunoscute 2 metode de evidenta: Prima metoda presupune
raportarea livrarilor la perioada fiscala in care a fost primita plata pentru aceste livrari, cea de a
doua - raportarea livrarilor la perioada fiscala in care a fost perfectata factura TVA sau a fost
efectuata livrarea.

58. Cotele T.V.A.

Se stabilesc urmtoarele cote ale T.V.A.:
a) cota-standard - n mrime de 20% din valoarea impozabil a mrfurilor i serviciilor
importate i a livrrilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova;
b) cote reduse n mrime de:
8% - la pinea i produsele de panificaie (190120000, 190540, 190590300, 190590600,
190590900)*, la laptele i produsele lactate (0401 0402, 0403, 0405, 040610200)*, livrate pe
teritoriul Republicii Moldova cu excepia produselor alimentare pentru copii care snt scutite de
T.V.A. n conformitate cu art.103 alin.(1) pct.2);
8% - la medicamentele, att indicate n Nomenclatorul de stat de medicamente, ct i
autorizate de Ministerul Sntii, importate i/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova,
precum i medicamentele preparate n farmacii conform prescripiilor magistrale, cu coninut de
ingrediente (substane medicamentoase) autorizate;
8% - la mrfurile, importate i/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, de la poziiile
tarifare 3005, 300610, 300620000, 300630000, 300640000, 300660, 300670000, 370790,
380840, 382100000, 382200000, 4014, 4015, 481890, 900110900, 900130000, 900140, 900150,
901831, 901832, 901839000;
5% - la gazele naturale i gazele lichefiate, att la cele importate, ct i la cele livrate pe
teritoriul Republicii Moldova;
d) cota zero - la mrfurile i serviciile livrate n conformitate cu art.104.

59. Modul de calculare i achitare a T.V.A.

Subiecii impozabili stipulai la art.94 lit.a) snt obligai s declare, conform art.115, i
s achite la buget pentru fiecare perioad fiscal, stabilit conform art.114, suma T.V.A., care se
determin ca diferen dintre sumele T.V.A. achitate sau ce urmeaz a fi achitate de ctre
consumatori pentru mrfurile, serviciile livrate lor i sumele T.V.A. achitate sau ce urmeaz a fi
achitate furnizorilor la momentul procurrii valorilor materiale, serviciilor (inclusiv T.V.A. la
valorile materiale importate) folosite pentru desfurarea activitii de ntreprinztor n perioada
fiscal respectiv, inndu-se cont de dreptul de trecere n cont conform art.102.

Dac suma T.V.A. achitat sau ce urmeaz a fi achitat furnizorului la procurarea

valorilor materiale, serviciilor depete suma T.V.A. primit sau care urmeaz s fie primit de
la consumatori pentru mrfurile, serviciile livrate, diferena se reporteaz n urmtoarea perioad
fiscal i devine o parte a sumei T.V.A. ce urmeaz a fi achitat pe valorile materiale, serviciile
procurate n aceast perioad cu excepia cazurilor prevzute la alin.(3), (5) i (6).
Dac suma T.V.A. la valorile materiale i la serviciile procurate de ctre ntreprinderile
ce produc pine i produse de panificaie i ntreprinderile ce prelucreaz lapte i produc produse
lactate depete suma T.V.A. la livrrile de pine, produse de panificaie, lapte i produse
lactate, diferena se restituie din buget n limitele cotei-standard a T.V.A., nmulite cu valoarea
livrrii ce se impoziteaz la cota redus. T.V.A. se restituie n modul stabilit de Guvern, ntr-un
termen ce nu va depi 45 de zile.
Subiecii impozabili care import servicii pentru desfurarea activitii de
ntreprinztor achit T.V.A. la momentul achitrii plii pentru serviciul importat.
Dac depirea sumei T.V.A. la valorile materiale, serviciile procurate se datoreaz
faptului c subiectul impozabil a efectuat o livrare care se impoziteaz la cota zero, acesta are
dreptul la restituirea sumei cu care a fost depit T.V.A. la valorile materiale, serviciile
procurate achitat prin intermediul contului bancar i/sau al stingerii sumelor din contul
restituirii impozitelor, n conformitate cu prevederile prezentului articol, ale art.103 alin.(3) i ale
art.125, n limitele cotei-standard a T.V.A., nmulite cu valoarea livrrii, ce se impoziteaz la
cota zero. Restituirea T.V.A. se efectueaz n modul stabilit de Guvern, ntr-un termen care nu
depete 45 de zile. Restituirea T.V.A. se efectueaz n contul stingerii datoriilor agenilor
economici (sau ale creditorilor lor) fa de bugetul public naional, cu excepia obligaiilor fiscale
administrate de organele vamale, iar n lipsa datoriilor - la contul bancar al agentului economic.
Dac suma T.V.A. la valorile materiale i/sau la serviciile procurate de ctre
ntreprinderile ce desfoar activitate de leasing depete suma T.V.A. la livrrile de bunuri
sau servicii efectuate n cadrul contractelor de leasing financiar i/sau operaional, diferena se
restituie din buget n limitele cotei-standard a T.V.A. nmulite cu valoarea acestor livrri de
bunuri sau servicii. T.V.A. se restituie n modul stabilit de Guvern, ntr-un termen ce nu va
depi 45 de zile.
Persoanele juridice i fizice care import mrfuri pentru desfurarea activitii de
ntreprinztor achit T.V.A. pn la sau n momentul prezentrii declaraiei vamale, adic pn la
momentul introducerii mrfurilor pe teritoriul Republicii Moldova. Persoanele fizice care
import mrfuri de uz sau consum personal, a cror valoare depete limita stabilit de legislaia
n vigoare, achit T.V.A. n momentul controlului vamal al bagajului i numai n msura n care
valoarea depete limita stabilit.

60.Accizele
Conform Codului Fiscal, accizul este un impozit general de stat stabilit pentru unele
mrfuri de consum, pentru activitatea n domeniul jocurilor de noroc.
Suma accizului este inclus n preul mrfii sau serviciilor. n prezent, acest impozit
este aplicat n toate rile cu economie de pia. El este aezat asupra unui ir de mrfuri i poate
fi privit sub dou aspecte: n primul rnd, ca surs principal de venit a bugetului i, n al doilea
rnd, ca mod de limitare a consumului unor mrfuri supuse accizului (de regul, la marfuri
dunatoare sntii).
Subiecii impunerii, n funcie de caracterul i tipul activitii, sunt:

a) persoanele fizice i juridice care se ocup cu prelucrarea i/sau producerea mrfurilor

supuse accizelor pe teritoriul Republicii Moldova;
b) persoanele fizice i juridice care import mrfuri supuse accizelor, cu excepia mrfurilor
care sunt scutite de plat impozitului dat;
c) persoanele juridice care activeaz n domeniul jocurilor de noroc.
Agenii economici, care urmeaz a fi nregistrai n calitate de subieci impozabili,
declar ncperea de acciz.
ncperea de acciz reprezint totalitatea locurilor ce aparin subiectului impunerii,
inclusiv cldirile, ncperile, teritoriile, terenurile, orice alte locuri, care sunt situate separate,
determinate n certificatul de acciz, unde mrfurile supuse accizelor se prelucreaz i /sau se
fabric, se expediaz (se transport) de ctre subiecii impunerii i unde se desfoar jocurile de
noroc.
n cazul n care cererea de solicitare a certificatului de acciz conine informaii
veritabile i autentice, Serviciul Fiscal teritorial elibereaz persoanei, care a naintat cererea,
certificatul de acciz al agentului economic nregistrat ca subiect impozabil cu acciz. Certificatul
de acciz se elibereaz n termen maxim de 2 zile din momentul primirii cererii de solicitare a lui.
n cazul apariiei unor modificri sau completri n documentele de construire (cu
excepia schimbrii codului fiscal), condiionate de:
- reorganizarea formei organizatorico-juridice;
- schimbarea adresei juridice (inclusiv transferarea la un alt Serviciu Fiscal teritorial sau
oficiu fiscal);
- modificarea denumirii agentului economic;
- modificarea informaiei cu privire la locul ncperii de acciz etc.
- certificatul de acciz se nlocuiete.
Obiecte ale impunerii cu acciz sunt mrfurile supuse accizelor i licenelor pentru
activitatea n domeniul jocurilor de noroc.
Drept baz impozabil servesc:
1. volumul n expresie natural (litru, ton, litru alcool absolut, buci, cm);
2. valoarea mrfurilor, care, la rndul su, poate fi:
- valoarea, fr a ine cont de TVA i accize, pentru mrfurile de producere autohton;
- valoare n vam a mrfii, pentru mrfurile importate;
3. costul licenei pentru activitatea n domeniul jocurilor de noroc.
La calcularea accizului se aplic dou tipuri de cote, a cror mrime, n dependen de
tipul mrfurilor, este stabilit n anexa la titlul IV al Codului Fiscal):
1) n sum absolut la unitatea de msura a mrfii, care se aplic n situaiile cnd baza
impozabil pentru mrfurile accizate este volumul n expresie natural;
2) advalorem n procente, care se aplic n situaiile cnd baza impozabil pentru mrfurile
accizate este valoarea mrfurilor fr a ine cont de TVA i accize, sau valoarea n vam
a mrfurilor importate.
Conform Codului Fiscal sunt prevzute urmtoarele nlesniri la plata impozitului:
a) Accizele nu se achit de ctre persoanele fizice care importa mrfuri de uz sau consum
personal, a cror valoare sau cantitate nu depete limita stabilit de mrfuri;
b) Accizele nu se achit la importarea urmtoarelor mrfuri:
- definite ca ajutor umanitar, stabilite de Guvern;
- destinate proiectelor de asisten tehnic, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de
ctre organizaiile internaionale n limita acordurilor la care aceasta este parte;

destinate folosinei oficiale a misiunilor diplomatice i a altor misiuni asimilate lor n

Republica Moldova;
c) Accizele nu se achit n cazul n care subiectul impunerii export mrfuri supuse
accizelor n mod independent sau n baza contractului de comision;
d) Accizele nu se achit la introducerea mrfurilor supuse accizelor pe teritoriul vamal i
plasarea acestora n regimurile vamale de tranzit, depozit vamal, nimicire sau renunare
n folosul statului, precum si magazin duty- free, cu excepia igrilor cu filtru de import;
e) etc.
Suma accizelor ce urmeaz a fi vrsat la buget se stabilete n conformitate cu volumul
impozabil. Pentru aceasta, se ia volumul sau valoarea mrfurilor supuse accizelor, n expresie
natural sau valoric i cotele accizelor la care ele se impun n expresie bneasc sau procentual
de pe unitate de marf, prin nmulirea cotei la cantitatea sau valoarea mrfii supuse accizelor.
Daca volumul impozabil este stabilit n uniti de msur, ce nu corespund cotelor stabilite
ale accizului, impozitarea se efectueaz n baza cotelor aprobate recalculndu-se volumele n
unitatea de msura dat.
Persoanele fizice i juridice care prelucreaz i /sau fabric mrfuri supuse accizelor,
nregistrate ca subieci ai impunerii, au dreptul la trecerea n cont a accizelor achitate la mrfurile
supuse accizelor, utilizate n procesul de prelucrare i sau de fabricare pentru obinerea altor
mrfuri supuse accizelor.
Trecerea n cont se permite numai n limita cantitii de mrfuri supuse accizelor, folosite
la prelucrarea i /sau fabricarea mrfurilor, expediate ulterior din ncperea de acciz, n cazul
prezenei documentelor confirmative cu privire la achitarea accizelor la buget pentru material
prima utilizat.
Suma trecerii n cont a accizelor se determin de subiectul impunerii de sine stttor, n
momentul expedierii mrfurilor din ncperea de acciz.
Pentru persoanele fizice i juridice subiecii ai impunerii cu accize, obligaia
fiscal cu privire la calcularea i achitarea accizelor la buget apare n momentul expedierii
(transportrii) mrfurilor supuse accizelor din ncperea de acciz.
Obligaia de achitare la buget a accizelor nu apare n cazul cnd ntreprinderea
efectueaz micarea intern de mrfuri supuse accizelor, adic cnd mrfurile se deplaseaz de la
un loc al ncperii de acciz n altul (din secia de producere la depozit).
Pentru persoanele fizice i juridice care import mrfuri supuse accizelor,
obligaia fiscala apare concomitent cu termenul stabilit de legislaie pentru achitarea taxelor
vamale.
Pentru persoanele juridice care activeaz n domeniul jocurilor de noroc, obligaia
fiscal apare concomitent cu achitarea taxei de licen pentru activitatea n domeniul jocurilor de
noroc.
Livrrile de mrfuri supuse accizelor la export, efectuate de subiecii impunerii, sunt nite
livrri scutite de acciz.
Obligaia de a prezenta IFS teritoriale Declaraia privind accizele este pus n sarcina
pltitorilor de accize, cu excepia persoanelor fizice i juridice care efectueaz import de mrfuri.
-

61. . Impozitul pe bunurile imobiliare.

Impozitul este aezat pe bunurile imobiliare aflate pe teritoriul RM.
Contribuabilii ale acestui impozit sunt:

 ntreprinderile, instituiile (inclusiv bncile i alte instituii creditare), organizaiile

indiferent de forma de proprietate, care sunt persoane juridice, rezideni i nerezideni
ai RM care au n proprietate sau utilizare bunuri imobiliare;
persoane fizice proprietari ai imobilului.
Pltitorii impozitului pe bunurile imobiliare date n arend sunt arendatorii. Impozitul
pe bunurile imobiliare arendate de la stat achit arendaul.
Obiectele de impunere sunt:
- pentru persoanele juridice - toate tipurile de construcii, cldiri i instalaii;
- pentru persoanele fizice - cldirile i construciile (apartamentele, casele de locuit, alte
ncperi izolate etc.)
finisate, aflate la o etap de finisare mai muln de 80% inclusiv, rmase nefinisate timp
de 5 ani dup nceputul lucrrilor
Baza impozabil o constituie valoarea estimat a acestor bunuri
Cotele anuale de impozit pe bunurile imobiliare sunt de ctre Parlamentul RM n art. 280
al CF i anexa nr.2 la Legea pentru punerea n aplicare a titlului VII al CF nr. 1056-XIV din
16.06.2000:
Pe bunurile imobile ale persoanelor juridice, cu excepia cooperativelor de construcie a
locuinelor i a cooperativelor de construcia a garajelor - 0.1% din costul rizidual;
Cota maxim a impozitului constituie 0,25%
Cota de baz minim a impozitului este de 0,02%
Administraia public local stabilete cota de baz pentru fiecare localitate separat, dar
nu mai mic de 0,02% (adic, ntr-o localitate concret cota de baz poate fi mai mare)
n mun. Chiinu (cu excepia localitilor din componena acestuia) cota de baz este
stabilit de 0,02% pentru suprafaa pn la 100 m2.
n cazul n care suprafaa total a bunului imobiliar (locuina, construcia principal
construcia nregistrat cu drept de propreitate a persoanei fizice, care este utilizat ca locuin i
nu este n activitatea de ntreprinztor) depete 100 m2 inclusiv cota de baz a impozitului pe
bunuri imobiliare se majoreaz:
de la 100 m2 la 200 m2 de 3 ori
peste 200 m2 de 28 ori
ncepnd cu 1 ianuarie 2007 bunurile imobiliare a persoanelor fizice din :
1. municipii, inclusiv localitile din compenena acestora
2. orae
Ca baz de calcul a impozitului pe bunurile imobiliare apare valoarea rezidual a bunurilor
imobiliare. Ea se calculeaz ca diferena dintre valoarea de nlocuire i uzura n calcularea medie
anual. Valoarea medie anual se determin ca valoarea medie cronologic, conform datelor
sumelor soldurilor la nceputul fiecrei luni din perioada de gestiune. Soldurile la nceputul i
sfritul perioadei se ia n jumtate, suma obinut se mparte la numrul de luni din perioad.

62. Taxele percepute pentru fondul rutier

Sistemul taxelor rutiere
(1) Taxele rutiere snt taxe percepute pentru folosirea drumurilor i/sau a zonelor de
protecie a drumurilor din afara perimetrului localitilor.

(2) Sistemul taxelor rutiere include:

a) taxa pentru folosirea drumurilor de ctre autovehiculele nmatriculate n Republica
Moldova;
b) taxa pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de ctre autovehiculele
nenmatriculate n Republica Moldova;
c) taxa pentru folosirea drumurilor de ctre autovehicule a cror mas total, sarcin
masic pe osie sau ale cror gabarite depesc limitele admise;
d) taxa pentru folosirea zonei de protecie a drumurilor din afara perimetrului localitilor
pentru efectuarea lucrrilor de construcie i montaj;
e) taxa pentru folosirea zonei de protecie a drumurilor din afara perimetrului localitilor
pentru amplasarea publicitii exterioare;
f) taxa pentru folosirea zonei de protecie a drumurilor din afara perimetrului localitilor
pentru amplasarea obiectivelor de prestare a serviciilor rutiere.
(3) Subiecii impunerii achit taxele rutiere la conturile trezoreriale de venituri ale
bugetului de stat, conform clasificaiei bugetare.
(4) Taxele rutiere pltite se includ n componena cheltuielilor ce vor fi deduse n
conformitate cu titlul II al prezentului cod.

63. Conceptul taxelor Locale si Reglementarea

Conform principiului autonomiei locale a fost necesar de departajat si veniturile bugetare de
diferite nivele. De aceea, a intervenit necesitatea departajarii si diversificarii taxelor locale in
functie de necesitatile crescnde de cheltuieli ale entitatilor administrativ-teritoriale.
Aceste cheltuieli sunt destinate infrastructurii, amenajarii teritoriului etc, mai ales in perioada
actuala de dezvoltare a infrastructurii locale care sunt de interes vital.
Taxele locale sunt reglementate de Legea privind taxele locale nr. 186-XIII din 19.07.1994
(MO nr.8 din 06.10.1994); Scrisoarea normativa a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de pe
lnga Ministerul Finantelor al Republicii Moldova nr. 10-24-08/2028 din 03.09.1998; Scrisoarea
normativa Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de pe lnga Ministerul Finantelor al Republicii
Moldova nr. 10-24-08/2029 din 03.09.1998.
in conformitate cu art.6 al Codului fiscal si Legea privind taxele locale nr.l86-XIII din
19.07.1994, sistemul taxelor locale include:
a) taxa pentru amenajarea teritoriului;
b)
c)
d)
e)
f)

taxa pentru dreptul de a organiza licitatii locale si loterii:

taxa hoteliera;
taxa pentru amplasarea publicitatii (reclamei);
taxa pentru dreptul de a aplica simbolica locala;
taxa pentru amplasarea unitatilor comerciale;

g) taxa de piata;
h)
i)
j)
k)
1)

taxa pentru parcarea autovehiculelor;

taxa balneara;
taxa de la posesorii de cini;
taxa pentru dreptul de a efectua filmarii cinematografice si TV;
taxa pentru trecerea frontierei de stat;

m) taxa pentru dreptul de a vinde in zona vamala;

n) taxa pentru dreptul de a presta servicii la transportarea calatorilor.
Taxele locale sunt puse in aplicare de catre autoritatile administratiei publice locale (consiliile
satesti (comunale), orasenesti si municipale) in limitele competentei lor si in conformitate cu
legislatia in vigoare. Cotele de impunere maxime ale taxelor locale se aproba de catre Parlament.
Conform art. 7 alin. 1 al Codului fiscal taxele locale se stabilesc, se modifica sau se anuleaza
exclusiv prin modificarea si completarea Codului fiscal.
Pe parcursul anului fiscal (calendaristic), in conformitate cu art. 7 (2) al Codului fiscal
stabilirea de noi taxe locale, in afara de cele prevazute de Codul fiscal, sau anularea ori
modificarea taxelor in vigoare, privind determinarea subiectilor impunerii si a bazei impozabile,
modificarea cotelor si aplicarea facilitatilor fiscale se permit numai concomitent cu modificarea
corespunzatoare a bugetului de stat.
Deciziile autoritatilor administratiei publice locale cu privire la punerea in aplicare, la
modificarea, in limitele competentei lor, a cotelor, modului si termenelor de achitare si la
aplicarea facilitatilor pot fi adoptate pe parcursul anului fiscal numai concomitent cu modificarile
corespunzatoare ale bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale.
Autoritatile administratiei publice locale sunt imputernicite sa stabileasca taxele locale, cotele,
inlesnirile fiscale si modul lor de plata, pe teritoriul administrat, printr-o decizie prevazuta in
Scrisoarea normativa a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de pe lnga Ministerul Finantelor
al Republicii Moldova nr. 10-24-08/2029 din 03.09.1998

64. Organizarea si functionarea Ministerului Finantelor si Autoritatii fisc

Sarcina de baz i principiile generale de organizare a organului fiscal

(1) Sarcina de baz a organului fiscal const n exercitarea controlului asupra respectrii
legislaiei fiscale, asupra calculrii corecte, vrsrii depline i la timp la buget a sumelor
obligaiilor fiscale.
(2) Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lng Ministerul Finanelor i fiecare
inspectorat fiscal de stat teritorial, fiind subordonat primului:
a) au statut de persoan juridic i snt finanate de la bugetul de stat;
b) activeaz n temeiul Constituiei Republicii Moldova, al prezentului cod i al altor legi,
al hotrrilor Parlamentului, al decretelor Preedintelui Republicii Moldova, al hotrrilor i
ordonanelor Guvernului, al deciziilor n problemele fiscale adoptate de autoritile administraiei
publice locale n limitele competenei.
(3) Ministerul Finanelor exercit dirijarea metodologic a activitii Inspectoratului Fiscal
Principal de Stat fr ingerine n activitatea lui i a inspectoratelor fiscale de stat teritoriale.
(4) Modul de funcionare a organului fiscal, de aprobare a structurii, a personalului scriptic
i a fondului de retribuire a muncii precum i modul de atribuire a gradelor de calificare
funcionarilor ei snt stabilite n Regulamentul, aprobat de Guvern.
(5) Structura organizatoric a Serviciului Fiscal de Stat se aprob de Guvern, iar raza de
activitate a organelor fiscale teritoriale i raza de deservire a contribuabililor - de ctre
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lng Ministerul Finanelor.
Atribuiile organului fiscal
(1) Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lng Ministerul Finanelor (denumit n
continuare Inspectoratul Fiscal Principal de Stat) exercit urmtoarele atribuii:
a) efectueaz supravegherea activitii inspectoratelor fiscale de stat teritoriale n vederea

exercitrii controlului fiscal, asigur crearea i funcionarea unui sistem informaional unic
privind contribuabilii i obligaiile fiscale;
b) controleaz activitatea inspectoratelor fiscale de stat teritoriale, examineaz scrisorile,
cererile i reclamaiile referitoare la aciunile acestora, ia msuri n vederea eficientizrii
activitii lor;
c) emite ordine, instruciuni i alte acte n vederea executrii legislaiei fiscale;
d) organizeaz popularizarea legislaiei fiscale, rspunde la scrisorile, reclamaiile i la alte
petiii ale contribuabililor n modul stabilit;
e) efectueaz controale fiscale;
f) organizeaz i efectueaz, dup caz, executarea silit a obligaiilor fiscale;
g) examineaz contestaii i emite decizii pe marginea lor;
h) exercit controlul asupra respectrii legislaiei fiscale n activitatea organelor vamale i
serviciilor de colectare a impozitelor i taxelor locale i prezint autoritilor competente
propuneri viznd tragerea la rspundere a funcionarilor acestor autoriti care au nclcat
legislaia fiscal;
i) organizeaz diferite concursuri, cu stimularea din surse bugetare a contribuabililor care,
direct sau indirect, i-au adus contribuia la mbuntirea procesului de administrare fiscal
i/sau la majorarea ncasrilor la bugetul public naional. Organizarea concursurilor se efectueaz
n modul stabilit de Guvern;
j) colaboreaz cu autoriti din alte state n baza tratatelor internaionale la care Republica
Moldova este parte i activeaz n cadrul organizaiilor internaionale de specialitate al cror
membru este;
k) prezint informaii i rapoarte asupra obligaiilor fiscale, inclusiv asupra restanelor, n
conformitate cu instruciunile Ministerului Finanelor;
l) deleag atribuii inspectoratelor fiscale de stat teritoriale;
m) prentmpin, depisteaz i curm nclcrile ce in de repatrierea mijloacelor bneti, a
mrfurilor i serviciilor provenite din tranzaciile economice externe;
n) exercit alte atribuii prevzute de legislaie.
(2) Inspectoratul fiscal de stat teritorial exercit urmtoarele atribuii:
a) ntreprinde msuri pentru asigurarea stingerii obligaiilor fiscale;
b) popularizeaz legislaia fiscal i examineaz scrisorile, cererile i reclamaiile
contribuabililor;
c) asigur evidena integral i conform a contribuabililor i a obligaiilor fiscale, cu
excepia celor administrate de alte organe;
d) efectueaz controale fiscale;
e) efectueaz executarea silit a obligaiilor fiscale;
f) asigur gratuit contribuabilii cu formulare tipizate de dri de seam fiscale, elaborate n
conformitate cu instruciunile respective;
g) elibereaz, contra plat, subiecilor impunerii formulare de facturi fiscale, timbre (mrci)
de acciz n modul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat;
h) sigileaz mainile de cas i de control ale contribuabililor, ine evidena lor, efectueaz
controale privind utilizarea/neutilizarea lor de contribuabili la decontrile n numerar;
i) examineaz contestaii, cereri prealabile i emite decizii asupra lor;
j) exercit alte atribuii prevzute de legislaie.
(3) Inspectoratul Fiscal Principal de Stat i exercit atribuiile pe ntreg teritoriul
Republicii Moldova, iar inspectoratul fiscal de stat teritorial poate s-i exercite atribuiile n

afara teritoriului stabilit numai cu autorizarea conducerii Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.

65.Functionarea altor organe cu atributii fiscale

Atribuiile i drepturile Centrului pentru Combaterea Crimelor
Economice i Corupiei
(1) Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice i Corupiei i organele sale teritoriale
exercit atribuii de administrare fiscal n limita drepturilor i obligaiilor prevzute de Legea cu
privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice i Corupiei i n modul stabilit de
prezentul cod i de alte acte normative adoptate n conformitate cu acesta.
(2) n procesul exercitrii atribuiilor lor, organele Centrului pentru Combaterea Crimelor
Economice i Corupiei dispun de drepturile organelor fiscale, iar angajaii lor - de drepturile
funcionarului fiscal, inclusiv de dreptul de a calcula obligaia fiscal i de a o executa silit, n
modul stabilit de legislaia fiscal.
Atribuiile i drepturile organelor vamale
(1) Organele vamale exercit atribuii de administrare fiscal potrivit prezentului cod,
Codului vamal i altor acte normative adoptate n conformitate cu acestea.
(2) Organele vamale exercit drepturi ce in de asigurarea stingerii obligaiilor fiscale
aferente trecerii frontierei vamale i/sau plasrii mrfurilor n regim vamal potrivit Codului
vamal, prezentului cod n cazurile expres prevzute de el, precum i altor acte normative
adoptate n conformitate cu acestea.
Atribuiile serviciului de colectare a impozitelor i taxelor locale
(1) n cadrul primriilor, cu excepia Primriei municipiului Chiinu i Primriei
municipiului Bli, funcioneaz serviciul de colectare a impozitelor i taxelor locale cu atribuii
de administrare a impozitelor i taxelor.
(2) Serviciul de colectare a impozitelor i taxelor locale exercit, corespunztor domeniului
de activitate stabilit la alin.(1), atribuiile prevzute la art.133 alin.(2) lit.a), b) i d), precum i la
lit.c) referitor la evidena contribuabililor ale cror obligaii fiscale snt calculate de serviciu i la
evidena acestor obligaii, alte atribuii prevzute expres de legislaia fiscal. Atribuiile privind
compensarea sau restituirea sumelor pltite n plus i a sumelor care, conform legislaiei fiscale,
urmeaz a fi restituite, executarea silit a obligaiilor fiscale i tragerea la rspundere pentru
nclcri fiscale snt exercitate, conform prezentului cod, n comun cu organul fiscal
Organizarea i funcionarea serviciului de colectare a impozitelor i taxelor
locale
(1) Organizarea i funcionarea serviciului de colectare a impozitelor i taxelor locale snt
reglementate printr-un regulament, aprobat de consiliul local. Regulamentul este elaborat n baza
unui regulament-tip, aprobat de Guvern.
(2) Perceptorul este ncadrat n serviciul de colectare a impozitelor i taxelor locale cu
avizul organului fiscal. Acesta este obligat s asigure instruirea perceptorului i s-i acorde ajutor
n exercitarea atribuiilor.
(3) n sate (comune), funciile perceptorului pot fi exercitate, ca excepie, de secretarul
primriei sau de un alt funcionar al ei care nu este nvestit cu dreptul de a semna documente de
cas.
Actele serviciului de colectare a impozitelor i taxelor locale
(1) Decizia ce ine de exercitarea atribuiilor serviciului de colectare a impozitelor i
taxelor locale este emis prin dispoziia primarului (pretorului). Prin derogare de la prevederile

prezentului titlu, dispoziiile primarului (pretorului) i aciunile perceptorului pot fi contestate n

modul stabilit de lege.
(2) n cazul atribuiilor exercitate n comun cu organul fiscal, decizia este emis de
conducerea organului fiscal dup ce s-a coordonat cu primarul (pretorul). Dac primarul
(pretorul) refuz s semneze decizia, aceasta capt putere juridic din momentul semnrii de
ctre conducerea organului fiscal, care face nscrierea despre refuzul primarului (pretorului).

66. Metodele controlului fiscal

Procedura controlului fiscal const ntr-un ansamblu de metode i operaiuni de
organizare i desfurare a controlului, precum i de valorificare a rezultatelor lui. Controlul
fiscal la faa locului i/sau la oficiul organului, prevzut la alin.(2), poate fi organizat i efectuat
prin urmtoarele metode i operaiuni: verificarea faptic, verificarea documentar, verificarea
total, verificarea parial, verificarea tematic, verificarea operativ, verificarea prin
contrapunere. Metodele i operaiunile concrete utilizate la organizarea i exercitarea controlului
fiscal snt determinate, n baza prezentului cod, n instruciunile cu caracter intern ale
Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.
Controlul fiscal la faa locului are drept scop verificarea respectrii legislaiei fiscale de
contribuabil sau de o alt persoan supus controlului, care se efectueaz la locurile aflrii
acestora de ctre funcionarii fiscali sau de persoane cu funcie de rspundere ale altor organe cu
atribuii de administrare fiscal. n cazul n care contribuabilul sau o alt persoan supus
controlului nu dispune de sediu sau de oficiu ori sediul lui se afl la domiciliu, n alte cazuri cnd
nu exist condiii adecvate de lucru, controlul fiscal menionat se efectueaz la oficiul organului
care exercit controlul fiscal, cu respectarea tuturor prevederilor art.145 alin.(2) - (6), inclusiv cu
ntocmirea obligatorie a unui act de ridicare de la contribuabil a documentelor necesare.
Controlul fiscal la faa locului referitor la un contribuabil poate cuprinde att unul, ct i
mai multe tipuri de impozite i taxe. n cursul unui an calendaristic se admite efectuarea unui
singur control fiscal la faa locului pe unele i aceleai tipuri de impozite i taxe pentru una i
aceeai perioad fiscal. Aceast restricie nu se extinde asupra cazurilor cnd controlul fiscal la
faa locului se efectueaz n legtur cu reorganizarea sau lichidarea contribuabilului; cnd dup
efectuarea controlului se depisteaz semne de nclcri fiscale; cnd acesta este o verificare prin
contrapunere; cnd controlul ine de activitatea posturilor fiscale; cnd controlul se efectueaz la
solicitarea organelor de drept i a celor prevzute la art.131 alin.(5) sau n legtur cu inspectarea
activitii organului fiscal de ctre organul ierarhic superior; cnd necesitatea controlului a aprut
n urma examinrii cazului cu privire la nclcarea fiscal sau n urma examinrii contestaiei.
Verificarea faptic se aplic n cazul controlului fiscal la faa locului i const n
observarea direct a obiectelor, proceselor i fenomenelor, n cercetarea i analiza activitii
contribuabilului.
Verificarea documentar se aplic att n cazul controlului fiscal cameral, ct i al celui la
faa locului i const n confruntarea drilor de seam fiscale, documentelor de eviden i altei
informaii prezentate de contribuabil cu documentele i cu informaiile referitoare la acesta de
care dispune organul care exercit controlul fiscal.
Verificarea total se aplic n cazul controlului fiscal la faa locului asupra tuturor
actelor i operaiunilor de determinare a obiectelor (bazei) impozabile i de stingere a obligaiilor
fiscale n perioada de dup ultimul control fiscal.
Verificarea parial se aplic att n cazul controlului fiscal cameral, ct i al celui la faa

locului i const n controlul asupra stingerii unor anumite tipuri de obligaii fiscale, asupra
executrii unor alte obligaii prevzute de legislaia fiscal dintr-o anumit perioad,
verificnduse,
n tot sau n parte, documentele sau activitatea contribuabilului.
Verificarea tematic se aplic att n cazul controlului fiscal cameral, ct i al celui la faa
locului i const n controlul asupra stingerii unui anumit tip de obligaie fiscal sau asupra
executrii unei alte obligaii prevzute de legislaia fiscal, verificndu-se documentele sau
activitatea contribuabilului.
Verificarea operativ se aplic n cazul controlului fiscal la faa locului, observndu-se
procesele economice i financiare, actele i operaiunile aferente, pentru a constata autenticitatea
lor, pentru a depista i a preveni nclcarea legislaiei fiscale.
Verificarea prin contrapunere se aplic att n cazul controlului fiscal cameral, ct i al celui
la faa locului i const n controlul concomitent al contribuabilului i al persoanelor cu care
acesta are sau a avut raporturi economice, financiare i de alt natur, pentru a se constata
autenticitatea acestor raporturi i a operaiunilor efectuate.

67. Conceptul controlului fiscal

Controlul fiscal are drept scop verificarea modului n care contribuabilul respect
legislaia fiscal ntr-o anumit perioad sau n cteva perioade fiscale.
(2) Controlul fiscal este exercitat de organul fiscal i/sau de un alt organ cu atribuii de
administrare fiscal, n limitele competenei acestuia, la faa locului i/sau la oficiul acestora.
Are 2 functii: coercitiva si educativ- preventiva.

68. Raspunderea