Ministerul Afacerilor Interne

Academia de politie Stefan cel Mare

Disciplina:
Securitatea
informationala

Tema: Copii de siguranta.

A elaborat:

A coordonat:
Angela Pentelei
Academiei de politie

Studenta gr. 511

Pislari Aliona

Chisinau 2012

Cuprins:
1Fragmentarea si defragmentarea
discului
2Arhivare si dezarhivare
Winrar si Zip
3Copii de siguranta

1 Fragmentarea si defragmentarea
discului
Ce este fragmentarea:
Din descrierea oficial dat de Microsoft, nu prea vom nelege mare lucru
dac nu tim ce este i cum funcioneaz un Hard Disk:

Aa c, nainte de a continua, haidei s aruncm o privire n interiorul

unui Hard Disk convenional:

Dup cum vedei, principalele componente ale Hard Disk-ului sunt

discul (sau discurile) metalic propriu zis (1), care seamn cu un CD, i
braul deplasabil (2), la captul cruia avem avem acul de citire / scriere a
datelor. Cu alte cuvinte, Hard Disk-ul e un fel de Pick Up din acela cu care
ascultau bunicii muzica popular.
Datele (programele, documentele, pozele, etc.) sunt scrise pe discul
metalic ns la modificare, acestea nu sunt plasate pe poriuni compacte, ci
unde este loc liber. Din acest motiv, braul deplasabil trebuie s se mute
dintr-un loc n altul al discului, pentru a putea citi un anumit
document. Poriunile fragmentate ale discului pot conine zeci, sute, poate
chiar mii de frnturi ale datelor, amestecate.

De exemplu, o fotografie aflat pe un Hard Disk fragmentat, poate fi

mprit n fragmente salvate n diverse poriuni ale discului:

Drept urmare, pentru afiarea fotografiei (A), acul de citire va trebui s

culeag informaii din trei locuri diferite.
Cu ct acul de citire/scriere trebuie s se plimbe mai mult, cu att mai
mare va fi timpul de redare a datelor i n consecin, cu att mai lent va
deveni calculatorul atunci cnd vom rula aceleprograme ale cror fiiere au
fost plasate n diverse locaii de pe Hard Disk.
Efectele negative ale fragmentrii
Un disc fragmentat, aa cum am spus i mai devreme, este mai greu de
citit i n consecin, ne confruntm cu un efect negativ al fragmentrii. ns
acesta nu este unicul rezultat nedorit, mai sunt i cele despre care vom
vorbi pe scurt n continuare:
Un Hard Disk fragmentat se stric mai repede!
Nu e un mit! Cu ct acul de citire se deplaseaz mai mult pe discul
metalic, cu attmai mare va fi uzura ambelor componente. Cu ct uzura e
mai mare, cu att mai repede apar defeciunile.
Hard Disk-ul se nfierbnt i ne alegem cu date corupte!
Micarea / frecarea provoac energie termic, iar energia termic
declaneaz dilatarea. La dilatare, componentele cresc n volum iar fora
de frecare este mai mare. Drept urmare, distana dintre acul de

citire/scriere i discul metalic este mai mic, fora de frecare crete i n

consecin, procesul de scriere nu este realizat n condiii
optime. Rezultatul: date corupte (incomplete).
Performana scade considerabil!
Da! Toate efectele negative ale fragmentrii formeaz un lan vicios a cror
urmri le vedem reflectate n performana sistemului

Ce este defragmentarea:
Opusul fragmentrii! Adic procesul care mut i unific datele pe Hard Disk astfel nct
acestea s se afle n cele mai apropiate zone pentru a micora numrul de deplasri ale
acului de citire/scriere i evita n acest mod apariia efectelor negative ale defragmentrii.

Cu ce programe realizm defragmentarea:

Dac mi-ai cere s v recomand un program gratuit cu care s realizai defragmentarea,
cu siguran v-a recomanda MyDefrag:

De cnd am devenit contient de importana defragmentrii, am folosit foarte multe

programe gratuite ns dintre toate, mi-au dat rezultate bune Defraggler, Auslogics Disk
Defrag iMyDefrag; dac a fi obligat s aleg unul dintre acestea, a rmne
cu MyDefrag deoarece mi s-a prut cel mai bun dintre ele (e drept, diferenele sunt mici,
ns exist).

n ceea privesc soluiile comerciale, ntotdeauna am fost mulumit de Diskeeper i de O&O

Defrag (unii dintre voi tiu c ultimul este cel pe care l folosesc de o bun bucat de
vreme).

2Arhivare si dezarhivare
Arhivarea
Arhivarea este o metoda foarte des utilizata pentru a economisi spatiul de
pe hard-disc. Astfel, prin aceasta metoda se realizeaza o comprimare a
fisierelor, astfel incat ele sa ocupe cu 40% pana la 90% mai putin spatiu de
memorare. Pentru operatia de arhivare se folosesc programe speciale,
necesare de asemeni si pentru operatia inversa, de dezarhivare
deoarece un fisier odata arhivat (comprimat), nu mai poate fi accesat si
deschis direct, fiind mai intai necesara decomprimarea lui.
Operatia de arhivare este utila in mod special in urmatoarele doua
situatii:
-

pentru pastrarea pe hard-disc intr-o forma cat mai economicoasa a

fisierelor vechi sau care nu sunt folosite frecvent;

pentru salvarea pe dischete a fisierelor care depasesc in dimensiune

capacitatea unei dischete (de 1.44MB), sau a kit-urilor de instalare a
diferitor programe, constituite de obicei din mai multe fisiere, cu
dimensiune totala mult peste dimensiunea unei singure dischete.

Exista numeroase programe de arhivare, care difera intre ele prin

extensia specifica pe care o dau arhivelor create, si prin gradul de
comprimare a fisierelor. Majoritatea programelor de acest tip sunt
disponibile pe Internet, in regim freeware (gratuit). Dintre programele de
arhivare, cele mai celebre sunt:
-

ARJ: conceput initial pentru MS-DOS, este unul dintre cele mai
vechi si mai des folosite programe de arhivare; actualmente, exista si
versiuni sub Windows ale sale. Extensia arhivelor este .ARJ;

WinZip: este de asemeni unul dintre cele mai vechi si mai folosite,
disponibil si sub MS-DOS. Fiind foarte des utilizat, exista numeroase
variante ale sale, cu diferiti autori: ZIP Plus, ZIP Magic, Power Zip,
EzyZip, IavaZip, Visual ZIP Studio, Turbo ZIP, Zip Automator, ZIP
Office, etc. Extensia specifica arhivelor este .ZIP;

WinRAR : un alt arhivor din categoria celor clasice, foarte usor de

utilizat, disponibil si sub MS-DOS; realizeaza o compresie foarte buna a
fisierelor. Extensia specifica arhivelor este .RAR;

JAR : un nou program de arhivare, produs de autorii cunoscutului

ARJ;

ACE, Win ACE: arhivoare de tip RAR, cu rate de compresie foarte

bune; de asemeni este relativ nou; extensia arhivelor este .ACE;

PAR : arhivor relativ nou, s-a remarcat prin ratele de compresie

foarte bune; principalul sau dezavantaj il constituie insa timpii de
arhivare, care si ei sunt foarte mari.

Programele de arhivare actuale, datorita diversitatii lor, pot prezenta

interfete foarte diferite si numeroase operatii legate de manevrarea
arhivelor. Cu toate acestea, exista doua functii comune, care sunt
asemanatoare, indiferent de programul folosit: functia de creare a unei
arhive noi, si cea de extragere a fisierelor dintr-o arhiva deja creata. Vom
exemplifica aceste functii la arhivorul Win RAR, versiunea 2.71.
Interfata arhivorului se prezinta ca in Figura 2.43: in fereastra de baza
este prezentat continutul directorului curent, la fel ca in orice fereastra
standard sub Windows. Exista un menu superior de comenzi si cateva
butoane, care reprezinta shortcut-uri catre comenzile cele mai des utilizate
din menu-ul superior.
Figura
2.43. Interfata
WinRAR

Crearea unei arhive se realizeaza in modul urmator:

-

se selecteaza din directorul curent, afisat in fereastra arhivorului,

fisierele care urmeaza a fi comprimate (in modalitatea obisnuita de
selectare a fisierelor sub Windows);

se foloseste butonul Add din bara de instrumente, sau

comanda Commands / Add files to archive. In acest mod se
activeaza o fereastra de dialog, in care va trebui sa introducem diferite
date legate de arhiva care urmeaza a fi creata (Figura 2.44). Dintre
acestea, cele mai importante sunt:
-

numele fisierului care va contine arhiva se tipareste in cimpul cu

eticheta Archive;

formatul arhivei (extensia fisierului arhiva) in general, extensia

specifica este atasata fisierului arhiva in mod automat, dar exista si
arhivoare care pot crea arhive cu diferite extensii, caz in care va
trebui sa alegem noi extensia dorita se bifeaza optiunea in zona
Archive format;

metoda de compresie (Compression method): in general exista

mai multe metode de compresie disponibile, cu un grad de
comprimare diferit rapid, normal, foarte bun; cand se alege o
metoda de compresie, se va tine cont de faptul ca timpul de creare a
arhivei creste proportional cu gradul de comprimare ales;

marimea volumelor arhivei (Volume size): trebuie obligatoriu

completata atunci cand arhivam fisierele in vederea stocarii lor pe
dischete. In acest mod, indiferent de dimensiunea fisierelor care se
arhiveaza, vor fi create unul sau mai multe volume arhivate, de
dimensiune egala cu cea stabilita in campul Volume size. Astfel un
singur fisier de dimensiune 15 MB poate fi arhivat in volume de cate
1.44 MB, care vor fi apoi copiate pe dischete.

alte optiuni de arhivare (Archiving options): dintre optiunile

oferite in aceasta sectiune, cea mai importanta si mai des utilizata
este Create SFX archive Crearea unei arhive self-extract;
semnificatia acestei optiuni este ca arhiva va fi creata ca un fisier
direct executabil (cu extensia .EXE), astfel incat operatia inversa, de
dezarhivare, se va face direct, prin simpla lansare in executie a
fisierului arhiva. Nu este nevoie ca in calculatorul pe care facem
dezarhivarea sa se gaseasca programul de arhivare folosit initial.
Acesta este un avantaj important, deoarece mareste gradul de
portabilitate al arhivelor care vor pute fi citite pe orice calculator
gazda.

Figura
2.44. Interfata
WinRAR Add files
to archive

Dezarhivarea se realizeaza la randul ei foarte usor, selectand arhiva pe care dorim

sa o decomprimam, si apoi folosind butonul Extract din bara de instrumente sau
comanda Commands / Extract from selected archives, dupa care trebuie doar sa
indicam, intr-o fereastra de dialog asemanatoare cu cea din Figura 2.45, locul de pe
hard-disc in care urmeaza a fi depus continutul arhivei.
Figura 2.45. Interfata WinRAR
Extract from selected archive

Pe langa aceste doua operatii de baza, orice arhivor prezinta si alte functii,
caracteristice: vizualizarea continutului arhivelor, fara a face extragerea efectiva a
fisierelor componente, repararea arhivelor defecte, estimarea timpilor de arhivare pentru
diferite fisiere, etc., dar acestea sunt folosite in situatii mai rare.

3Copii de siguranta...
FBackup4.7 utilitar copii de siguran

1.
2.
3.
4.

FBackup4.7 are o interfa simpl de utilizat i ghideaz utilizatorul n

timpul procesului de definire a unei configuraii de backup prin
intermediul unui "expert", fiind necesar a defini:
Unde vrei ca s fie stocate copiile de rezerv (destinaia).
Ce date vrei s protejezi (sursele).
Cum vrei s ruleze backup-ul (folosind tipul de backup total, care
arhiveaz datele folosind compresie zip, sau copii exacte a datelor, fr a
fi arhivate).
Cnd vrei s ruleze backup-ul (poate rula automat sau executat manual).

Dup ce a fost definit o configuraie de creare a copiilor de siguran,

poi rula backup-ul manual prin apsarea butonului Executare (F6), sau
poate rula automat daca este configurat Programatorul. FBackup execut
cu uurin backup-ul surselor locale (inclusiv sursele aflate pe drive-uri
conectate prin USB) pe destinaii precum dispozitive USB/Firewire sau n
reea. De asemeni, creeaz fie copii de siguran arhivate (compresie ZIP
standard), fie copii exacte ale surselor originale fr a le compresa
(folosind tipul de backup "copie exact"). Cel mai important rmne
totui faptul c FBackup i protejeaz datele gratuit.
Caracteristici principale

Este gratuit att pentru uz personal ct i comercial.

FBackup este un utilitar gratuit pentru executarea copiilor de
siguran, indiferent dac este folosit n scop personal sau
comercial. Asta nseamn c folosind FBackup vei economisi
bani, deoarece nu trebuie s cumperi un program de backup.
Executare automat a copiilor de siguran.
Defineti o configuraie de backup, o setezi pentru executie
automat, i nu trebuie s-i mai faci griji n privina protejrii
datelor. FBackup va rula automat backup-ul la data setat de
tine. Beneficiezi astfel de un dublu avantaj, datele i sunt protejate i tu
economiseti timp nefiind nevoit s l rulezi manual.
Copii de siguran arhivate.
Cnd foloseti tipul de backup complet, sursele vor fi arhivate
utiliznd compresie zip standard. FBackup folosete compresie
zip64, ceeace nseamn c poate crea fiiere arhivate avnd
dimensiuni mai mari de 2GB. Mai mult, poi proteja fiierele arhivate
astfel nct coninutul s nu poat fi extras fr a introduce parola
corect.
Copii exacte ale datelor.
Dac nu vrei s stochezi datele ntr-un singur fiier arhivat, poi
configura FBackup s execute copii exacte ale surselor. De vreme
ce FBackup face backup i la directoarele goale, poi utiliza
acest tip de backup pentru a crea n destinaie o copie exact a structurii
fiierelor i directoarelor din surs.
Executarea unor aciuni nainte/dup rularea backup-ului.
Pentru fiecare configuraie de backup poi defini o aciune care
s fie executat nainte/dup rularea backup-ului. Spre exemplu,
poi aduga o aciune de "tergere a copiei de siguran nainte
de a rula", astfel nct datele din copiile de siguran rulate anterior vor
fi terse nainte de a stoca noile copii de siguran. Ca exemplu de
aciune post-execuie backup, se poate configura astfel nct dup ce a
fost creat cu succes copia de siguran, calculatorul s intre n stand-by,
hibernare sau chiar s se nchid automat.
Uor de folosit.
Funciile principale ale unei aplicaii de backup sunt crearea
copiei de siguran i restaurarea din copii de siguran. Acestea
sunt foarte uor de executat cu FBackup, datorit "expertului" de
configurare. Porneti Expertul Copie de siguran Nou, selectezi ce,
unde, cum i cnd s rulezi backup-ul, i deja copia de siguran poate fi
executat. Dac trebuie s restaurezi datele, deschizi Expertul
Restaurare Date i te va ntreba unde vrei s stochezi datele restaurate
(locaia original, alta locaie, ...).
Actualizare automat.
FBackup verific automat saptamnal dac sunt disponibile

versiuni noi, astfel nct vei fi ntiintat atunci cnd o versiune nou este
lansat. Opiunea de verificare automat poate fi dezactivat, dar
recomandarea noast este s fie activ ca FBackup s fie tot timpul
actualizat.
Destinaii multiple pentru copiile de siguran. Implicit locaia
de salvare a copiilor de siguran este pe discul local. Pentru a fi
sigur pe copia de siguran, trebuie s stochezi backup-urile pe
alte destinaii suportate de FBackup (locaii externe precum
USB/Firewire sau n reea). Astfel, dac calculatorul cu datele originale
ar suferi o defeciune hardware/software, copiile de siguran ar fi
neafectate n locaia extern.
Plugin-uri backup.
poi ncrca plugin-uri pentru efectuarea copiilor de siguran
sau restaurarea setrilor specifice ale aplicaiilor instalate, sau
pentru alte date predefinite (precum salvrile jocurilor, emailuri, etc.). Odata ncrcate n FBackup, aceste plugin-uri vor aduga n
lista de Backup-uri Predefinite sursele care trebuie copiate pentru
crearea copiilor de siguran a aplicatiilor respective. O list actualizat
a plugin-urilor disponibile momentan este disponibil aici: Plugin-uri
pentru creare copii de siguran.
Copie siguran fiiere n lucru.
Daca un fiier este n lucru (folosit de ctre un alt program) n
momentul efecturii copiei de siguran, FBackup va putea s
execute backup-ul fiierului respectiv, deoarece folosete
serviciul Windows Volume Shadow Service. Deci, att timp ct foloseti
Windows 7, Vista, XP, 2003 Server sau 2008 Server, FBackup va putea
crea copii de siguran ale fiierelor n uz. Spre exemplu, cu FBackup poi
efectua copii de siguran ale Microsoft Outlook fr ca acesta s fie
nchis.
Interfa multilingva.
Interfaa programului a fost tradus n peste 23 de limbi. Dac
vrei s ne ajui s traducem site-ul n alt limb, poi face acest
lucru vizitnd seciunea Traduceri.
FBackup este un program gratuit pentru crearea copiilor de siguran a
fiierelor i directoarelor, nu este recomandat a fi folosit pentru crearea
copiilor exacte ale sistemului de operare.