CURS 1

Evolutia productiei animale

Evolutia cunostintelor in cresterea animalelor
Cresterea animalelor este domeniul stiintific al unei preocupari umane
foarte vechi si anume productia animala.
Ca domeniu stiintific al productiei animale, cresterea animalelor este
formata dintr un complex de stiinte :
- alimentatia animalelor
- exploatarea animalelor actuale
- reproductia animalelor ( procurarea animalelor viitoare)
- ameliorarea animalelor viitoare
Stiinta si practica in cresterea animalelor au evoluat impreuna , la
inceput cu prioritati ale practicii , mai recent cu prioritati ale stiintei.
Practica in cresterea animalelor a inceput o data cu domesticirea
animalelor .
In viziunea sociologiei domesticirea a insemnat trecerea de la stadiul de
pradator al omului la cel de producator.
Strict tehnologic domesticirea a insemnat trecerea sub controlul omului a
alimentatiei si ingrijirii animalelor, dar mai ales a reproducerii implicit a
evolutiei lor.
Darvin a afirmat domesticirea este cea mai inalta experienta
evolutionista facuta de catre om .

Perioada domesticirii principalelor specii de animale

Epoca istorica

Specia
domesticita

Mezolitic
cainele
1000 5000
i.e.n
Neolitic 5000
2000 i.e.n

Perioada
Alte evenimente
domesticirii importante
1000- 5000
i.e.n
Cultivarea
primelor plante :
grau , orz, mazare

Porc,
oaia 5000 i.e.n
capra
4000 i.e.n
Bivol asiatic
Cal
3000 i.e.n.
Epoca
Bronzului
2000 1000
i.e.n

Prima diviziune a
muncii :separarea
triburilor
de
pastori
de
agricultori
Gaina
Palmipede

Epoca fierului
< 1000 i.e.n

1500 i.e.n
1000 i.e.n
Apar rase locale
la
speciile
domesticite

Principalele centre de domesticire a animalelor

Locul domesticirii

Speciile domesticite

America

Lama, rata , curca

Africa

Zeb ( forma africana de taurine),

asin , bibilica, pisica

Europa

Oaia (muflon) , porc, cal ( tarpan)

Asia mica

Oaia ( arkar ) , capra

India , China , Indochina

Gaina , rata, gasca, porc, vaca ,

capra

Asia centrala ( Mongolia , Tibet)

Oaia ( argal ), cal , vaca

Asia de Nord

Ren

Unele specii au fost domesticite intr un singur centru , dintr un singur

stramos salbatic ( curca , gaina , bibilica , pisica ). Acestea au origine
monofiletica .
Alte specii au fost domesticite in mai multe centre din stramosi salbatici
diferiti ( oaia , capra, vaca , calul ). Acestea au origine polifiletica .
Procedee folosite de om pentru domesticire :
- captivitatea ( mai ales a tineretului )
- infometarea

- mutilarea
Intotdeauna in drumul spre domesticire s - a trecu prin etapa de
imblanzire.La inceput imblanzirea era prezenta numai in generatia
respectiva. Domesticirea are insa ca premiza obtinerea altor generatii din
exemplarele imblanzite si ca masura gradul de controlare a reproductiei
de catre om.
Consecintele domesticirii
1. S a intensificat in primul rand actiunea consangvinizarii , nu
atat datorita vointei omului cat mai ales populatiilor mici de animale
existente dupa domesticire.
S au produs frecvent imperecheri inrudite , ceea ce au facut ca
populatiile respective sa intre in deriva genetica , cu consecinta de fixare
sau pierdere intamplatoare a unor gene.
2. O importanta deosebita a avut adaugarea selectiei artificiale
( empirica ) facuta de catre om in populatiile domesticite , la selectia
naturala facuta de catre mediu in populatiile nedomesticite.
3. Trecerea sub controlul omului a animalelor domesticite a dus
la unele modificari morfo-structurale asociate cu pierderea unor arme de
aparare impotriva mediului ( imbracaminte piloasa , textura pielii ,
depozite de grasime etc).
Sisteme de productie animala
Dupa domesticire au aparut urmatoarele sisteme de productie animala :

DOMESTICIRE
Nomadism

Transhumanta
Rancing

Ferme mixte
Ferme specializate
Ferme industriale

Nomadismul
Nomadismul este o deplasare eratica dupa hrana si apa fara asezari fixe.
Au existat mai multe tipuri :
1. Nomadism de tip asiatic : stiut inca de la 3000 i.e.n. , care dupa
1500 i.e.n. folosea pt deplasare calul si se defasura pe suprafete si
distante foarte mari.
2. Nomadism de tip arabic ( practicat si in Afica de Nord ) : folosea pt
deplasare asinul si camila si cuprindea un areal mai redus.
3. Nomadism practicat in Afica , la Sud de Sahara : deplasarea se
facea pe jos si se desfasura pe distante si suprafete foarte mici.
Transhumanta
Transhumanta este o pendulare sezoniera intre 2 surse de hrana , cu
asezari fixe , in care numai o parte din membrii familiei pleaca cu
animalele.
Acest sistem a fost aproape generalizat pana in Evul Mediu in Europa si
exista si astazi la unele specii de animale exploatate extensiv ( in tara
noastra la rasele de ovine Tigaie si Turcan).

Ferme mixte
Au aparut in Evul Mediu in Europa si America de Nord ca ferme
sedentare autarhice ( autarhie = politica unui stat prin care isi procura
singur toate bunurile de consum ).
Prima revolutie industriala (1850 ) le-a transformat in ferme comerciale
de profit iar ultima revolutie stiintifico-tehnica ( 1950) le-a facut
ineficiente.
Fermele mixte au avut numeroase merite :
- Introducerea in cultura a plantelor furajere : lucerna , trifoi ,
leguminoase.
- Introducerea adaposturilor pt animale.
- Introducerea utilajelor cu tractiune animala : grebla , semanatoare,
cositoare.
Rancing
Rancing-ul este o forma extensiva sedentara a productiei animale ce a
aparut dupa prima revolutie industriala si exista si astazi in zonele aride
din America de nord si sud.
A aparut ca urmare a dezvoltarii oraselor si a cresterii cererii pt carne dar
si a existentei posibilitatii de congelare si transport pe distante mari.
A vizat exclusiv productia de carne , eventual si de lana.
Ferme specializate
Fermele specializate au aparut ca ferme comerciale de profit dupa 1850
ca urmare a dezvoltarii oraselor .
Primele ferme au fost pt productia de lapte de vaca si a coincis si cu
cresterea cererii de branzeturi si unt.
Au aparut apoi ferme pt productia de carne la porci si ferme pt gaini , pt
productiile de carne si oua.
Ele au evoluat spre sec XX spre ferme industriale.

Ferme industriale
Fermele industriale au aparut la jumatatea sec XX si se numesc si
complexe industriale.
Se bucura de o inalta specializare si concentrare a efectivelor cu tendinta
ca marile companii internationale sa inglobeze activitatile din amonte
( furaje, utilaje ) si din aval ( industrializarea produselor ).
Evolutia cunostintelor in cresterea animalelor
Ca si alte stiinte , stiintele cresterii animalelor au la origine o practica .
In drumul lor de la practica la stiinta , au parcurs mai multe etape :
I. Din antichitate pana in Evul Mediu :
- Sistemul de productie : nomadism si transhumanta.
- Evolutia productiilor : productia de lapte a inceput o data cu
practica mulsului ( 4000 i.e.n.) , la 3000 i.e.n. se cunosteau retete
de branzeturi si unt ; productia de carne : la inceput calul a fost
domesticit pt carne si bivolul pt munca ; productia de oua : sec I
i.e.n. in China sunt date de incercari de incubatie artificiala.
- Evolutia cunostiintelor : in aceasta perioada a avut loc o acumulare
empirica de cunostinte reflectata in operele unor asa numiti
scriitori agricoli cum au fost : Mago din Cartagina , Varro ,
Collumela. Ameliorarea animalelor era inconstienta , totusi cu
participarea unui nr mare de generatii s-au format unele rase locale
II. Perioada din Evul Mediu pana la prima revolutie industriala (1850 )
- Sistemul de productie : ferme mixte si rancing.
- Evolutia productiilor : productia de lapte : inceteaza de a mai fi
sezoniera astfel productia de lapte de la 500 600 kg lapte ajunge
la jumatatea sec IX la 1000 1300 kg lapte pe cap de vaca
furajata.

- Evolutia cunostintelor : ameliorarea animalelor devine o arta . Apar

primii creatori de rase; primul creator de rase a fost Robert
Backwell (1725 -1795) care a creat rase la taurine, cabaline, ovine.
Discipolii lui, fratii Collings au creat rasa de taurine Shorthon. Printre
procedeele folosite de ei enumeram :
1. selectia pe descendenti ( empirica )
2. consangvinizarea moderata
III. Perioada dintre cele doua revolutii industriale :
- Sistemul de productie : ferme specializate si rancing.
- Evolutia productiilor : s-au obtinut progrese deosebite in
alimentatia animalelor : 1840 introducerea turtelor de ulei in
alimentatie ; 1860 introducerea nutretului murat ; 1860 a fost
imaginata prima masina de muls mecanic care va intra in practica
dupa 1910 ; 1880 este imaginat sistemul de pasteurizate a
laptelui ( de catre Koch) ; reproductie insamnatari artificiale
(dupa 1920 ) ; incubatia artificiala a oualor (dupa 1920 ) ;
productia de lapte : ajunge la jumatatea sec IX la 3000 3500 kg
lapte pe cap de vaca pe an ; productia de oua : inceteaza de a mai fi
sezoniera (se introduc halele oarbe cu iluminat artificial astfel ca
productia de oua ajunge la 200 250 de oua pe cap de gaina pe an
1950 ).La pasari inceteaza sa se exploateze rasele curate care
sunt inlocuite de hibrizi ( superiori prin heterozis).
- Evolutia cunostintelor : in ameliorarea animalelor se consemneaza
aparitia tuturor raselor existente astazi si a unor asociatii de
crestere care erau organizatii de tip sindical ce reuneau crescatorii
aceleiasi rase. Prima asociatie de crestere : 1821 asociatia de
crestere pt rasa Shorthon. Aceste asociatii au avut implicatii
deosebite in tehnologia de ameliorare. Datorita lor s-au infiintat
registrele genealogice ( RG) cu scopul de atestare a originii dar
care au fost si principalul mijloc de izolare reproductiva a raselor ,
premiza a evolutiei lor. Primul RG a fost in 1791 la rasa pur sange
de galop englez. Datorita asociatiilor de crestere s-a instituit in
cadrul fiecarei rase o asa numita piramida a ameliorarii care este

o stratificare functionala a fermelor : ferme de elita, ferme de

multiplicare si ferme de productie.
Fermele de elita realizeaza progres genetic si il vehiculeaza prin
reproducatori catre celelalte doua.
Fermele de productie realizeaza venituri din vanzarea de produse.
Asociatiile de crestere au introdus controlul oficial al productiei
( COP), prin care performantele reproducatorilor care circulau in
piramida ameliorarii erau atestate de o autoritate neutra ( 1895 la
vaci , 1898 la gaini , 1905 la porci ).
Asociatiile de crestere au organizat concursuri si expozitii pt animale.
In aceasta perioada se mai consemneaza interventia statului in
dirijarea importurilor si exporturilor de reproducatori si controlarea
montei publice.
Apar primele institute zootehnice si se contureaza primele discipline
universitare.