Sunteți pe pagina 1din 24

Codul funciar, Legea nr. 828 din 25.12.

91
Legea zootehniei nr. 412 din 27.05.99
Legea regnului vegetal nr. 239 din 08.11.2007
Legea nr. 221 din 19.10.2007 privind activitatea sanitar-veterinar
Hotrrea Guvernului nr. 667 din 23.07.2010 pentru aprobarea Regulamentului cu
privire la punat i cosit

Alte preveri legislative cu privire la protectia florei in Romania sunt


urmatoarele:
Legea nr. 454/2001 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta
Dunarii";
Hotararea de Guvern 230/2003 privind delimitarea ariilor naturale protejate;
Hotararea nr. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturala
protejata pentru noi zone;
Ordonanta de Urgenta 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale;
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice ;
,fdd4y5ea fDesertificarea!!!

CULTIVAREA PLANTELOR

CEREALE

LEGUME

CIUPERCI

FRUCTE

Struguri / vita de vie

Pomi si arbusti fructiferi

PLANTE TEHNICE

PLANTE FURAJERE

PLANTE MEDICINALE & AROMATICE

SILVICULTURA

GRADINARIT

MATERIAL SADITOR

INGRASAMINTE / FERTILIZANTI

PROTECTIA PLANTELOR

CRESTEREA ANIMALELOR

BOVINE

PORCINE

OVINE / CAPRINE

CABALINE

PASARI

ANIMALE DE BLANA

PESTI

ALBINE

MELCI

FURAJE / HRANA ANIMALE

SANITAR / VETERINAR

AFACERI AGRICOLE

STIRI AGRICOLE

FONDURI EUROPENE

IDEI SI OPORTUNITATI DE AFACERI

SUBVENTII AGRICULTURA

CREDITE AGRICULTURA

ASIGURARI AGRICOLE

PRETURI AGRICOLE

MANAGEMENT AGRICOL

MARKETING AGROALIMENTAR

IMPORT / EXPORT PRODUSE AGROALIMENTARE

MASINI, UTILAJE, INSTALATII

UTILAJE AGRICOLE

TRACTOARE

COMBINE AGRICOLE

CONSTRUCTII, INSTALATII SI ECHIPAMENTE

PRODUCATORI / DISTRIBUITORI DE MASINI, UTILAJE, INSTALATII

Modificarea legislatiei privind organizarea, administrarea si


exploatarea pajistilor permanente
Categorie: Legislatie agricola
01 Octombrie 2014

In sedinta Guvernului din data de 1 octombrie 2014 a fost


aprobata o Ordonanta de urgenta pentru modificarea legislatiei privind organizarea, administrarea
si exploatarea pajistilor permanentepentru a permite finalizarea controalelor pe teren in vederea
efectuarii platilor pe suprafata si pentru a completa definitiautilizatorului de pasuni si fanete cu
categoria crescatorilor deanimale.

Astfel, prin Ordonanta de Urgenta se modifica Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2013 privind
organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii
fondului funciar nr. 18/1991:

Se corecteaza o eroare materiala, in sensul ca se modifica anul de cerere 2014 cu anul


de cerere 2015 in ceea ce priveste accesarea fondurilor europene aferente platilor pe suprafata,
fapt care va permite finalizarea controalelor pe teren in vederea efectuarii platilor pe suprafata

pentru beneficiarii care au depus cereri de plata.


Se completeaza definitia utilizatorului de pasuni si fanete cu categoria crescatorilor de
animale, persoane juridice de drept public sau de drept privat, constituite conform prevederilor
Codului civil, avand animale, proprii sau ale fermierilor membri, inscrise in Registrul National al
Exploatatiilor.

Fertilizarea cu ngrminte organice pe puni i pe


fnee

Agronomie,05 Jan 2010 - 16:00,0 comentarii

Stocarea n perioada iernii i aplicarea n timpul primverii i verii


permit ...

De ce este important fertilizarea punilor


Nu este o noutate faptul c, n absena fertilizrii cu ngrminte, de la un an la
altul, terenurile destinate punatului sau pentru producerea furajelor conservate
sub form de fn sau de siloz devin tot mai srace n nutrienii necesari creterii
i dezvoltrii plantelor, ceea ce face ca produciile obinute s scad att
cantitativ, ct i calitativ - nutriional.

Datorit rolului lor ameliorativ complex exercitat asupra nsuirilor fizice, chimice i trofice
ale solurilor, utilizarea ngramintelor organice naturale determin importante sporuri de
producie. Se apreciaz c prin fertilizarea cu gunoi de grajd, al crui efect pozitiv se
ealoneaz n principal pe o perioad de trei-patru ani, sporurile de producie realizate sunt
n medie pe patru ani de 70%.
n plus, n cazul pajitilor permanente, n urma aplicrii fertilizanilor organici provenii de la
animale, se mbuntete radical compoziia botanic a covorului vegetal, nmulindu-se
speciile de ierburi cu o valoare nutritiv ridicat, n detrimentul celor slab comestibile i mai
puin valoroase.

Folosirea raional a ngrmintelor organice asigur, pe lng economisirea


ngrmintelor chimice azotoase, a cror fabricare necesit un consum mare de energie, i
integrarea n circuitul biologic al solului a dejeciilor organice, altfel inutile i poluante.
Totui, cantitile mari ce trebuie transportate (20-40 tone) la distane uneori destul de mari,
precum i sursele lor limitate, impun folosirea acestora cu precdere la nfiinarea de noi
pajiti semnate unde, fiind ncorporate n sol odat cu pregtirea patului germinativ, vor
determina o valorificare mai eficient a noilor puni.
Stocarea dejeciilor
Toi fermierii, mai vechi sau mai noi, tiu c gestionarea corect a gunoiului i a dejeciilor
semilichide, cel puin n fermele de taurine, respectnd condiiile impuse de normele privind
protecia mediului n armonie cu propriile interese tehnico-economice, reprezint o mare
problem.
O ferm de mrime mic sau mijlocie cu 50-100 vaci de lapte, n care se obine o producie
medie zilnic de cel puin 20 litri lapte/cap, din punct de vedere financiar, este sortit
eecului, iar talngile i btele sunt insuficiente pentru respectarea unei legi i cu att mai
puin pentru obinerea altor faciliti normale i fireti.
Totui, trebuie menionat, pentru cei care-i propun s nceap o activitate de cretere a
animalelor, c la dimensionarea capacittilor de stocare a bazinelor pentru purin este
semnificativ faptul c de la o vac de lapte rezult, n medie, aproximativ 20 litri purin/zi, iar
de la tineret, mai puin de jumtate.
Conform acestor estimri volumul bazinului pentru stocarea acestui tip de ngrmnt, n
cazul evacurii anuale, aa cum se procedeaz de obicei, trebuie s aib o capacitate de
circa 3 mc/cap la adulte i de 1,5 mc/cap la tineret.
Pentru dimensionarea platformelor de gunoi este bine de tiut c experimental s-a ajuns la
urmtoarele cantiti de gunoi de grajd ntr-o perioad de stabulaie de 220-240 zile, n tone
gunoi brut/cap de animal: bovine mari, 9-10 tone; cabaline, 6-7 tone; ovine, 0,8-0,9 tone. n
tabelul 3 sunt trecute volumetric dejeciile semilichide nediluate produse de 100 capete de
animale din specia bovin.
Un lucru important de menionat este faptul c n timpul stocrii o anumit cantitate de azot
organic, prin fermentare va fi convertit n form solubil disponibil pentru plante, iar
numrul organismelor purttoare de ageni patogeni se reduce.
Elemente de coninut valoroase
Cele mai importante elemente de coninut din plante se regsesc n ngrmintele naturale.
Se apreciaz c prin dejeciile animale se elimin 30-50% din substanele organice ale
furajelor consumate; aproximativ 80% din fosfor; 60% din potasiu i 50% din azot. n
tabelele 1 i 2 sunt trecute principalele elemente de coninut ale ngrmintelor organice
provenite din fermele de taurine.
Prin fermentare, materia organic se descompune n totalitate, elibernd coninutul de
elemente nutritive. n cazul unui gunoi mai puin fermentat, plantele perene de pajiti
folosesc elementele nutritive treptat, pe msura descompunerii gunoiului, avnd un efect de
lung durat, de trei sau chiar cinci ani.

Mustul de grajd administrat n cantiti de 150-200 mc/ha are eficacitate numai 1-2 ani, ns
orfer plantelor toate elementele de coninut ntr-un timp relativ scurt.
n tabelul 2 observm exemplul de coninut pentru 50 mc ngrmnt, acesta fiind volumul
maxim recomandat de Codul bunelor practici pentru aplicarea pe un hectar de teren. Pe
puni, n mod normal, depirea unei astfel de doze se consider o risip a carbonatului de
potasiu din coninut i n plus consumul luxos de iarb de ctre vite conduce la creterea
riscului de hipomagneziemie.
Pentru a evita sufocarea vegetaiei de suprafa cu ngrmnt semilichid, se recomand
ca ntreaga cantitate stabilit s se administreze fracionat, n dou sau trei treceri la
intervale de cel puin trei sptmni.
VARIANTE OPTIME DE APLICARE
Iarna i primvara. mprtiatul dejeciilor semilichide n perioada iernii, la anumite
intervale de timp, are cteva avantaje:
- transportul i distribuirea lor se poate face cu maini de capacitate mic, cu echipamente
simple, mai puin sofisticate;
- contaminarea cu dejecii a ierbii pe pune i riscul capacitii de depozitare sunt mai
reduse;
- dejeciile proaspete sau cele pstrate pentru o scurt perioad de timp au un miros mai
puin agresiv, fa de cele pstrate o perioad mai ndelungat, aspect relevant pentru
zonele din apropierea localitilor urbane.
Trebuie s precizm, ns, c atunci cnd gunoiul de grajd i dejeciile semilichide se aplic
pe puni n timpul iernii, ngrmntul va pierde o parte din elementele valoroase, n
special azotul. O potenial pierdere este cauzat de scurgerile de suprafa, produse nainte
ca nutrienii s intre n pmntul ngheat.
O mare cantitate de azot se poate evapora n timpul ferestrelor prelungite sau dese din
timpul iernii, cnd acest fenomen este accelerat. n plus, nutrienii dejeciilor care n-au fost
absorbii de rdcinile plantelor vor fi tot mai vulnerabili la infiltrrile n profunzime i la alte
procese ce duc la pierderea lor.
n urma unor cercetri efectuate pe aceast tem s-a estimat c azotul se poate pierde n
proporie de aproape 75%, atunci cnd fertilizrile pe puni se aplic n intervalul
octombrie-noiembrie; 50%, n lunile decembrie-ianuarie, i mai puin de 25% dup aplicrile
din februarie-martie. Pentru aplicaiile periodice similare, pierderile de potasiu pot fi de 20%,
de 10%, sau chiar deloc, iar cele de fosfor sunt minime.
Stocarea n perioada iernii i aplicarea n timpul primverii i verii permit mprtierea unor
cantitti mari de dejecii la momentul cel mai potrivit pentru perioada de vegetaie i de
nutriie a plantelor.
Modul de administrare. n ceea ce privete modul de administrare a ngrmintelor lichide
i semilichide n lunile de iarn i de primvar, recomandrile sunt ca acestea s fie diluate
cu ap n proporie de 1:1-1:3 n funcie de prezena sau de absena zpezii i a umiditii
ridicate sau sczute din sol. Dup fiecare coas sau ciclu de punat acest raport trebuie s
fie mult mai larg, de 1:4-1:6.

PRECIZARE
in s precizez c, n materialul de fa, sub denumirea de ngrminte organice sau
naturale fac referire la gunoiul de grajd, la dejecii semilichide sau la ngrmntul
semilichid i la mustul de grajd sau purin, considerate pe bun dreptate produse (bunuri)
secundare provenite din fermele de cretere a taurinelor.
Gunoiul de grajd este amestecul de fecale (baleg) cu aternut (paie sau rumegu), la care
se adaug resturile vegetale neconsumate.
Dejeciile semilichide sunt un amestec de urin cu fecale care de obicei sunt diluate cu apa
de ploaie i cu cea rezultat n urma igienizrii pardoselilor, precum i de resturi de furaje
neconsumate, la care se adaug scurgerile de siloz i resturi menajere, pentru unele ferme.
Purinul sau mustul de gunoi este un amestec lichid format din urin, din apa folosit la
igenizarea animalelor i din alte lichide i substane organice din fecale.
n prezent, n rile din vestul Europei, dar treptat i la noi, prin extinderea sistemului de
cretere a taurinelor n sistem de stabulaie liber cele mai mari cantiti de ngrminte
organice animale se depoziteaz sub form de dejecii semilichide, motiv pentru care
prezint un interes deosebit.

Potrivit Codului silvic (Legea nr. 46 din 19.03.2008)

2. Vegetaia forestier din afara fondului forestier naional.


Este alctuit din urmtoarele categorii:
a) plantaiile cu specii forestiere de pe terenuri agricole;
b) vegetaia forestier de pe puni cu consistena mai mic de 0,4;
c) fneele mpdurite;
d) plantaiile cu specii forestiere i arborii din zonele de protecie a lucrrilor hidrotehnice i de
mbuntiri funciare;
e) arborii situai de-a lungul cursurilor de ap i canalelor;
f) zonele verzi din intravilan, altele dect cele definite ca pduri;
g) parcurile dendrologice i arboretumurile, altele dect cele cuprinse n pduri;
h) aliniamentele de arbori situate de-a lungul cilor de transport i comunicaie.

B. Conform definiiilor utilizate pe plan internaional, vegetaia forestier se compune


din pdure (forest)i din alte terenuri cu vegetaie forestier (other wooded
land) (dou categorii). O categorie aparte o reprezint arborii din afara pdurii (trees
outside forest).

CULTIVAREA PLANTELOR

CEREALE

LEGUME

CIUPERCI

FRUCTE

Struguri / vita de vie

Pomi si arbusti fructiferi

PLANTE TEHNICE

PLANTE FURAJERE

PLANTE MEDICINALE & AROMATICE

SILVICULTURA

GRADINARIT

MATERIAL SADITOR

INGRASAMINTE / FERTILIZANTI

PROTECTIA PLANTELOR

CRESTEREA ANIMALELOR

BOVINE

PORCINE

OVINE / CAPRINE

CABALINE

PASARI

ANIMALE DE BLANA

PESTI

ALBINE

MELCI

FURAJE / HRANA ANIMALE

SANITAR / VETERINAR

AFACERI AGRICOLE

STIRI AGRICOLE

FONDURI EUROPENE

IDEI SI OPORTUNITATI DE AFACERI

SUBVENTII AGRICULTURA

CREDITE AGRICULTURA

ASIGURARI AGRICOLE

PRETURI AGRICOLE

MANAGEMENT AGRICOL

MARKETING AGROALIMENTAR

IMPORT / EXPORT PRODUSE AGROALIMENTARE

MASINI, UTILAJE, INSTALATII

UTILAJE AGRICOLE

TRACTOARE

COMBINE AGRICOLE

CONSTRUCTII, INSTALATII SI ECHIPAMENTE

PRODUCATORI / DISTRIBUITORI DE MASINI, UTILAJE, INSTALATII

Folosirea rationala a fanetelor


11 Iunie 2014

Fanul reprezinta o sursa importanta


pentru asigurarea bazeifurajere in timpul iernii, iar valoarea lui depinde de lucrarile de ingrijire si
folosire a fanetelor, de modul de recoltare, pregatire,uscare si depozitare a fanului pana la
folosirea lui.
Cea mai buna epoca de recoltare a fanetelor este la aparitia spicului sau paniculului gramineelor sau la
imbobocirea-inflorirea leguminoaselor. In aceste faze leguminoasele si gramineele dau cea mai mare
cantitate de substante proteice la hectar si fanul de cea mai buna calitate.
Se recomanda sa se imparta faneata in cateva parcele care sa fie cosite la epoci diferite dar grupate in
jurului epocii optime. Este foarte important acest lucru pentru a nu scadea vitalitatea unor ierburi
valoroase. Tot in acest sens este bine ca faneata sa fie folosita, odata la 3-4 ani, ca pasune.
Recoltarea se face cu coasa sau cositoarea mecanica la inaltimea de 4 cm de la suprafata solului.

Dupa recoltare iarba trebuie uscata si adusa la un continut de apa de 15% de la 80% cat avea in stare
verde.
Uscarea se face in cele mai multe cazuri, pe cale naturala, in brazde, pe pajiste, sau pe suporti (capre,
pari, colibe, garduri, piramide) de diverse fome, construite din materiale locale.
Uscarea pe brazde pe sol dureaza 3-4 zile, timp in care brazdele se intorc daca este necesar, pentru ca
fanul sa se usuce cat mai uniform. Pierderile din cauza ploilor sunt foarte mari.

Uscarea pe suporti se face mai bine deoarece apa de ploaie se


scurge repede si pierderile de substante nutritive sunt mai mici, respectiv de pana la 25% fata
de continutul initial
Uscarea artificiala se face folosind un curent de aer neincazit sau incalzit la 40-50 de grade C, produse
de un ventilator in incaperi speciale sau chiar in poduri, fanare ori in camp. Inainte de uscare artificiala
iarba trebuie adusa de la 80% apa, la circa 45%, respectiv la doua zile de la cosire.
Pastrarea fanului se face in fanare, soproane, sub forma de capite sau sire construite afara.
Capitele sau sirele se fac peste un strat de paie, resturi de coceni, frunze, crengi, iar deasupra se
acopera cu un strat de 40-50 cm de paie. Pe timp de ploaie atunci cand fanul nu sa uscat bine, se
cladesc sire sau capite cu straturi de 40 cm fan si straturi de 10 cm paie.
Recoltarea, uscare, transportul si depozitarea fanului necesita un important volum de munca manuala.
Executarea acestor lucrari in mod mecanizat duce la realizarea unor mari economii de munca manuala si
obtinerea unui fan de calitate superioara.

CULTIVAREA PLANTELOR

CEREALE

LEGUME

CIUPERCI

FRUCTE

Struguri / vita de vie

Pomi si arbusti fructiferi

PLANTE TEHNICE

PLANTE FURAJERE

PLANTE MEDICINALE & AROMATICE

SILVICULTURA

GRADINARIT

MATERIAL SADITOR

INGRASAMINTE / FERTILIZANTI

PROTECTIA PLANTELOR

CRESTEREA ANIMALELOR

BOVINE

PORCINE

OVINE / CAPRINE

CABALINE

PASARI

ANIMALE DE BLANA

PESTI

ALBINE

MELCI

FURAJE / HRANA ANIMALE

SANITAR / VETERINAR

AFACERI AGRICOLE

STIRI AGRICOLE

FONDURI EUROPENE

IDEI SI OPORTUNITATI DE AFACERI

SUBVENTII AGRICULTURA

CREDITE AGRICULTURA

ASIGURARI AGRICOLE

PRETURI AGRICOLE

MANAGEMENT AGRICOL

MARKETING AGROALIMENTAR

IMPORT / EXPORT PRODUSE AGROALIMENTARE

MASINI, UTILAJE, INSTALATII

UTILAJE AGRICOLE

TRACTOARE

COMBINE AGRICOLE

CONSTRUCTII, INSTALATII SI ECHIPAMENTE

PRODUCATORI / DISTRIBUITORI DE MASINI, UTILAJE, INSTALATII

S-a promulgat legea privind organizarea, administrarea si


exploatarea pajistilor permanente
Categorie: Pajisti pasuni fanete
26 Iunie 2014

Presedintele Romaniei, domnul Traian Basescu, a semnat


miercuri, 25 iunie a.c., decretul privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta
a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si
pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Acest proiect de lege a venit pe fondul crizei economico-financiare actuale din Romania care a afectat si
afecteaza in continuare sectorul agricol, avand in vedere nevoia stringenta de redresare economica in
conditiile actualei crize economice mondiale, resimtita in mod drastic si la nivelul economiei nationale, in
considerarea faptului ca Legea nr. 214/2011 pentru organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor
cuprinde prevederi neuniforme care au condus la imposibilitatea implementarii acestora in termenul
prevazut.
Legea promulgata in 25 iunie a.c. tine cont de importanta cresterii animalelor si de facilitarea accesului
acestora la suprafetele de pajisti disponibile, aflate atat in domeniul public, cat si in domeniul privat al
unitatilor administrativ-teritoriale, in conditiile in care pentru majoritatea crescatorilor de animale singura
sursa de asigurare a hranei pe perioada verii este masa verde obtinuta de pe pajisti.

Printre imbunatatirile aduse de noua lege se numara


urmatoarele:

A fost completata definitia utilizatorului de pasuni si fanete - crescatorul care detine legal dreptul
de folosinta asupra suprafetei agricole si care valorifica pasunea prin pasunare cu efective de
animale aflate in proprietatea sa sau prin cosire cel putin o data pe an;

s-a introdus obligatia Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale de a centraliza anual


suprafetele din categoria de folosinta pajisti pentru mentinerea suprafetei totale ocupata cu pajisti in
Romania la data de 1 ianuarie 2007, prin intermediul registrului agricol;

se clarifica faptul ca prevederile ordonantei se refera la pajistile situate in extravilan;

referitor la contracte s-a modificat perioada de concesiune/inchiriere, respectiv cuprinsa intre 7 si


10 ani, intrucat beneficiarul pajistilor isi intocmeste un plan de dezvoltare pentru care solicita resurse;

se instituie obligatia Consiliilor locale de a aproba un regulament de pasunat, valabil pentru


toate pajistile aflate pe unitatea administrativ-teritoriala in cauza;

se reglementeaza faptul ca obligatia asigurarii incarcaturii minime de 0,3 UVM/ha sau sa


efectueze o cosire cel putin o data pe an, in vederea accesarii fondurilor europene aferente platilor
pe suprafata, persoanele fizice si juridice proprietari/utilizatori de pajisti, incepand cu anul de cerere
2014;

se reformuleaza contraventia referitoare la circulatia pe pajisti cu mijloacele de transport;

se mai introduce o exceptie pentru posibilitatea schimbarii categoriei de folosinta, respectiv


terenurile caresunt exceptate sau pentru care nu se aplica prevederile Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 34/2013, cumodificarile si completarile ulterioare;

Pretul concesiunii/inchirierii se stabileste tinand cont de echilibrul financiar intre valoarea


productiei de iarba disponibila si obligatiile care ii sunt impuse utilizatorului pajistii
permanente prin cheltuielile cuimplementarea amenajamentului pastoral;

Unitatile administrativ-teritoriale, prin primari, in conformitate cu hotararile consiliilor locale au


obligatia

de

ainclude in

cadrul

documentatiei

de

concesiune

sau

inchiriere

pajistilor

permanente, amenajamentul pastoral si conditii speciale de indeplinire a contractului, cu respectarea


prevederilor legale in vigoare;

Concesiunea/inchirierea pajistilor permanente aflate in domeniul public/privat al comunelor,


oraselor, respectiv al municipiilor se face cu respectarea dreptului de preferinta al asociatiilor
patrimoniale ale membrilor colectivitatii locale, proprietari de animale inscrise in RNE.

CULTIVAREA PLANTELOR

CEREALE

LEGUME

CIUPERCI

FRUCTE

Struguri / vita de vie

Pomi si arbusti fructiferi

PLANTE TEHNICE

PLANTE FURAJERE

PLANTE MEDICINALE & AROMATICE

SILVICULTURA

GRADINARIT

MATERIAL SADITOR

INGRASAMINTE / FERTILIZANTI

PROTECTIA PLANTELOR

CRESTEREA ANIMALELOR

BOVINE

PORCINE

OVINE / CAPRINE

CABALINE

PASARI

ANIMALE DE BLANA

PESTI

ALBINE

MELCI

FURAJE / HRANA ANIMALE

SANITAR / VETERINAR

AFACERI AGRICOLE

STIRI AGRICOLE

FONDURI EUROPENE

IDEI SI OPORTUNITATI DE AFACERI

SUBVENTII AGRICULTURA

CREDITE AGRICULTURA

ASIGURARI AGRICOLE

PRETURI AGRICOLE

MANAGEMENT AGRICOL

MARKETING AGROALIMENTAR

IMPORT / EXPORT PRODUSE AGROALIMENTARE

MASINI, UTILAJE, INSTALATII

UTILAJE AGRICOLE

TRACTOARE

COMBINE AGRICOLE

CONSTRUCTII, INSTALATII SI ECHIPAMENTE

PRODUCATORI / DISTRIBUITORI DE MASINI, UTILAJE, INSTALATII

Noi reglementari si regulamente imbunatatite pentru pajisti si


pasunat

Categorie: Legislatie agricola


09 Iunie 2014

In data de 3 iunie 2014, in Plenul Parlamentului a fost


votata legea referitoare la aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.34/2013 privind
organizarea,

administrarea

si

exploatarea

pajistilor permanente si

pentru

modificarea

si

completarea Legii fondului funciar nr.18/1991, care este transmisa spre promulgare catre
Presedintia Romaniei.

Tinand cont de

importanta

legiferarii coerente a

suprafetelor

pajistilor

permanente, ca urmare

rezultatului discutiilor purtate in grupele de lucru din cadrul Ministerului Agriculturii cu organizatiile
producatorilor cat si cu cele carereprezinta interesele institutiilor publice, au fost aduse, prin noua lege,
urmatoarele imbunatatiri:

A fost completata definitia utilizatorului de pasuni si fanete - crescatorul care detine legal
dreptul de folosinta asupra suprafetei agricole si care valorifica pasunea prin pasunare cu
efective de animale aflate in proprietatea sa sau prin cosire cel putin o data pe an;

s-a

introdus obligatia

Ministerului

Agriculturii

si

Dezvoltarii

Rurale de

a centraliza anual suprafetele din categoria de folosinta pajisti pentru mentinerea suprafetei totale
ocupata cu pajisti in Romania la data de 1 ianuarie 2007, prin intermediul registrului agricol;

se clarifica faptul ca prevederile ordonantei se refera la pajistile situate in extravilan;

referitor la contracte s-a modificat perioada de concesiune/inchiriere, respectiv cuprinsa intre 7 si


10 ani, intrucat beneficiarul pajistilor isi intocmeste un plan de dezvoltare pentru care solicita resurse;

se instituie obligatia Consiliilor locale de a aproba un regulament de pasunat, valabil


pentru toate pajistile aflate pe unitatea administrativ-teritoriala in cauza;

se reglementeaza faptul ca obligatia asigurarii incarcaturii minime de 0,3 UVM/ha sau


sa efectueze o cosire cel putin o data pe an, in vederea accesarii fondurilor europene aferente
platilor pe suprafata, persoanele fizice si juridice proprietari/utilizatori de pajisti, incepand cu anul de
cerere 2014;

se reformuleaza contraventia referitoare la circulatia pe pajisti cu mijloacele de transport;

se mai introduce o exceptie pentru posibilitatea schimbarii categoriei de folosinta, respectiv


terenurile caresunt exceptate sau pentru care nu se aplica prevederile Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 34/2013, cu modificarile si completarile ulterioare;

Pretul concesiunii/inchirierii se stabileste tinand cont de echilibrul financiar intre valoarea


productiei de iarba disponibila si obligatiile care ii sunt impuse utilizatorului pajistii
permanente prin cheltuielile cu implementarea amenajamentului pastoral;

Unitatile administrativ-teritoriale, prin primari, in conformitate cu hotararile consiliilor locale au


obligatia

de

ainclude in

cadrul

documentatiei

de

concesiune

sau

inchiriere

pajistilor

permanente, amenajamentul pastoral si conditii speciale de indeplinire a contractului, cu respectarea


prevederilor legale in vigoare;

Concesiunea/inchirierea pajistilor permanente aflate in domeniul public/privat al comunelor,


oraselor, respectiv al municipiilor se face cu respectarea dreptului de preferinta al asociatiilor
patrimoniale ale membrilor colectivitatii locale, proprietari de animale inscrise in RNE.

Aceasta lege reprezinta un pas inainte in directia satisfacerii cererii crescatorilor de animale dar, in egala
masura, si in sprijinul solicitarilor reprezentantilor unitatilor administrativ teritoriale.

CULTIVAREA PLANTELOR

CEREALE

LEGUME

CIUPERCI

FRUCTE

Struguri / vita de vie

Pomi si arbusti fructiferi

PLANTE TEHNICE

PLANTE FURAJERE

PLANTE MEDICINALE & AROMATICE

SILVICULTURA

GRADINARIT

MATERIAL SADITOR

INGRASAMINTE / FERTILIZANTI

PROTECTIA PLANTELOR

CRESTEREA ANIMALELOR

BOVINE

PORCINE

OVINE / CAPRINE

CABALINE

PASARI

ANIMALE DE BLANA

PESTI

ALBINE

MELCI

FURAJE / HRANA ANIMALE

SANITAR / VETERINAR

AFACERI AGRICOLE

STIRI AGRICOLE

FONDURI EUROPENE

IDEI SI OPORTUNITATI DE AFACERI

SUBVENTII AGRICULTURA

CREDITE AGRICULTURA

ASIGURARI AGRICOLE

PRETURI AGRICOLE

MANAGEMENT AGRICOL

MARKETING AGROALIMENTAR

IMPORT / EXPORT PRODUSE AGROALIMENTARE

MASINI, UTILAJE, INSTALATII

UTILAJE AGRICOLE

TRACTOARE

COMBINE AGRICOLE

CONSTRUCTII, INSTALATII SI ECHIPAMENTE

PRODUCATORI / DISTRIBUITORI DE MASINI, UTILAJE, INSTALATII

Modificarea legislatiei privind organizarea, administrarea si


exploatarea pajistilor permanente
Categorie: Legislatie agricola
01 Octombrie 2014

In sedinta Guvernului din data de 1 octombrie 2014 a fost


aprobata o Ordonanta de urgenta pentru modificarea legislatiei privind organizarea, administrarea
si exploatarea pajistilor permanentepentru a permite finalizarea controalelor pe teren in vederea
efectuarii platilor pe suprafata si pentru a completa definitiautilizatorului de pasuni si fanete cu
categoria crescatorilor deanimale.

Astfel, prin Ordonanta de Urgenta se modifica Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2013 privind
organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii
fondului funciar nr. 18/1991:

Se corecteaza o eroare materiala, in sensul ca se modifica anul de cerere 2014 cu anul


de cerere 2015 in ceea ce priveste accesarea fondurilor europene aferente platilor pe suprafata,
fapt care va permite finalizarea controalelor pe teren in vederea efectuarii platilor pe suprafata

pentru beneficiarii care au depus cereri de plata.


Se completeaza definitia utilizatorului de pasuni si fanete cu categoria crescatorilor de
animale,

persoanejuridice de

drept

public

sau

de

drept privat,

constituite

conform

prevederilor Codului civil, avand animale, proprii sau ale fermierilor membri, inscrise in Registrul
National al Exploatatiilor.

In conditiile prezente concesionarea/inchirierea pajistilor aflate in proprietatea unitatilor administrative


teritoriale se face prin licitatie publica organizata in conditiile legii, la care pot participa crescatorii de
animale, persoane fizice sau juridice, a caror exploatatie se afla pe teritoriul romaniei. Marea majoritate a
crescatorilor de animale care detin exploatatii mici si foarte mici nu pot participa la licitatie in nume
propriu, motiv pentru care sunt organizati in forme de asociere pentru a exploata pajistile in mod eficient
si a avea posibilitatea absorbtiei fondurilor europene aferente platilor pe suprafata.

Avand in vedere faptul ca intocmirea amenajamentelor pastorale se pot executa de


catre specialisti numai pe baza unor date din teren care privesc tipul de vegetatie sau productia vegetala,
este necesar sa fie modificata data de implementare a amenajamentului pastoral, tinand seama de data
inceperii pasunatului, respectiv data de 01 mai 2015, data pana la care trebuie finalizate procedurile de
achizitii publice pentru concesiune/inchiriere a pajistilor aflate in proprietate unitatii administrativ
teritoriale.
Criteriile de eligibilitate in perioada martie 2014 09 iunie 2014, perioada de depunere a cererilor de
catre beneficiarii platilor pe suprafata in sectorul vegetal 2014 nu mai corespund obligatiilor statuate de
actuala forma a prezentei ordonante, care prevede anul 2014 ca an de referinta. Urgenta reglementarii
este data de necesitatea finalizarii controalelor pe teren si administrative, in scopul inceperii platilor
conform Regulamentului nr. 73/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, incepand cu data de 16
octombrie 2014.
In ceea ce priveste concesionarea/inchirierea pajistilor aflate in proprietatea unitatilor administrative
teritoriale prin licitatie organizata in conditiile legii, autoritatile publice sunt in situatia de a incheia
contracte cu fiecare membru al asociatiei, fara a avea posibilitatea delimitarii bunului acordat, atat din
cauza numarului de animale foarte mic pe solicitant, cat si imposibilitatii de a acorda prin licitatie publica
pajistile tuturor membrilor colectivitatii locale.
Luand in considerare faptul ca asociatiile crescatorilor de animale, membrii ai colectivitatii locale,
utilizeaza pajistile in comun, aplica acelasi amenajament pastoral, folosesc aceleasi utilitati, respecta
unitar bunele conditii agricole si de mediu, este necesar ca si intocmirea contractelor de
concesiune/inchiriere sa se faca cu asociatia, tinand cont de numarul de animale ale fiecarui fermier
inscris in Registrul National a Exploatatilor si suprafata de teren care ii revine.
In vederea accesarii fondurilor europene este necesara o flexibilitate rezonabila de aplicare si de
prevenire a riscului aparitiei unor disfunctionalitati la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura prin
cresterea numarului de cereri depuse de catre fiecare membru al asociatiei.

Referitor la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2014, prezentul proiect:

completeaza definitia utilizatorului de pasuni si fanete cu categoria crescatorilor de


animale, persoane juridice de drept public sau de drept privat, constituite conform prevederilor
Codului civil, avand animale, proprii sau ale fermierilor membri, inscrise in RNE, avand in vedere
ca, in prezent, sunt excluse formele de organizare ale crescatorilor de animale in asociatii,
persoane juridice de drept privat fara scop patrimonial conform Ordonantei Guvernului nr.26/2000,
care sunt majoritare la nivel national.

stabileste faptul ca in vederea accesarii fondurilor europene aferente platilor pe


suprafata, persoanele fizice si juridice proprietari/utilizatori de pajisti au obligatia sa efectueze o
cosire cel putin o data pe an sau sa asigure incarcatura minima de 0,3 UVM/ha, in oricare din zilele
perioadei de pasunat, stabilite prin amenajamentul pastoral, incepand cu anul de cerere 2015,
deoarece in Raportul comun suplimentar nr.4c-4/202/4c-27/47 din 22.04.2014 al Comisiei pentru
agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice si al Comisiei pentru mediu si
echilibru ecologic, la punctul 12 din textul propus de Comisii este prevazut incepand cu anul de
cerere 2015., dar dintr-o eroare materiala, in cadrul sedintei de Plen a Camerei Deputatilor, in loc

de 2015 s-a redactat 2014;


reglementeaza faptul ca in cazul in care proprietarii de animale membri ai colectivitatii
locale sunt membri ai unei asociatii si exploateaza in comun o suprafata de pasune, contractul de
inchiriere/concesionare sa se incheie cu asociatia, in baza unui centralizator care cuprinde acordul
si datele de identificare ale membrilor asociatiei, numarul de animale/membru si suprafata de
pajiste cuvenita/membru din total contractata.

Lista de coduri privind tipurile de proprietate, destinatie, categoria de folosinta, destinatia


constructiilor
Terenurile de orice fel, care apartin persoanelor fizice si juridice, indiferent de titlurile pe
baza carora sunt detinute, se impart pe destinatii conform prevederilor legale. Prin Detinatori de
terenuri se nteleg titularii dreptului de proprietate, persoane fizice sau juridice, ai altor drepturi reale
asupra terenurilor sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesor ori detinator precar.
Domeniul public poate fi de interes national, caz n care proprietatea asupra sa n regim de
drept public apartine statului, sau de interes local, caz in care proprietatea (de asemenea in regim
public) apartine comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor.
Categoriile i subcategoriile de folosin se determin pe baza constatrilor fcute la teren i
a documentelor care atest legalitatea modificrilor efectuate.Schimbrile intervenite n modul de
folosin a fondului agricol datorate unor calamiti naturale sunt recunoscute i nregistrate ca atare,
fr solicitarea vreunui act, n msura n care se constat c terenurile respective nu mai pot avea
categoriile de folosin iniiale. In aceast situaie s-ar afla viile sau livezile distruse, terenurile cu
alunecri care nu mai pot fi folosite ca arabil etc.Serele se msoar i se nregistreaz
la categoria de folosin sere.
Terenurile scoase temporar din circuitul agricol pentru executarea unor investiii, se
nregistreaz la categoria de folosin actual neagricol, urmnd s se revin asupra acestei
nregistrri dup redarea terenurilor n circuitul agricol, cnd se trec la categoriile de folosin
existente n teren
Lista de coduri privind tipurile de proprietate, destinatie, categoria de folosinta, destinatia constructiilor
Terenurile de orice fel, care apartin persoanelor fizice si juridice, indiferent de titlurile pe baza carora sunt det
destinatii conform prevederilor legale. Prin Detinatori de terenuri se nteleg titularii dreptului de proprietate, persoane
altor drepturi reale asupra terenurilor sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesor ori detinator precar.
Domeniul public poate fi de interes national, caz n care proprietatea asupra sa n regim de drept public apa
interes local, caz in care proprietatea (de asemenea in regim public) apartine comunelor, oraselor, municipiilor sau jud
Categoriile i subcategoriile de folosin se determin pe baza constatrilor fcute la teren i a documentelor

modificrilor efectuate.Schimbrile intervenite n modul de folosin a fondului agricol datorate unor calamiti natural
nregistrate ca atare, fr solicitarea vreunui act, n msura n care se constat c terenurile respective nu mai pot av
folosin iniiale. In aceast situaie s-ar afla viile sau livezile distruse, terenurile cu alunecri care nu mai pot fi folosite
msoar i se nregistreaz la categoria de folosin sere.
Terenurile scoase temporar din circuitul agricol pentru executarea unor investiii, se nregistreaz la categoria
neagricol, urmnd s se revin asupra acestei nregistrri dup redarea terenurilor n circuitul agricol, cnd se trec la
existente n teren
Aceste coduri se regasesc pe hartile cadastrale si in continutul documentatiei cadastrale

Exemplu de clasificare a proprietatilor in planul cadastral

In exemplul de sus 21 -reprezinta cvartalul care a fost cartat imobiliar, A- teren arabil, Vh -vie, Hb- apa statatoa
satesc, D- constructie paianta, B- constructie caramida etc

Din categoria terenurilor cu destinatie agricola fac parte: terenurile arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plan

pasunile, fnetele, serele, solariile, rasadnite, terenurile cu vegetatie forestiera daca nu fac parte din amenajarile silvice, pasunile m
constructii agrozootehnice si mbunatatiri funciare, amenajarile piscicole, drumurile tehnologice si de depozite.

Din categoria terenurilor forestiera fac parte: terenurile mpadurite sau cele ce servesc nevoilor de cultura, productie ori adm
destinate mpaduririlor si cele neproductive -stncarii, abrupturi, bolovanisuri, rpe, revene, torenti.

Din aceasta categorie fac parte albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor naturale si artificiale la nivelul maxim d
canalele din Delta Dunarii, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale si contigue.
n aceasta categorie se includ toate terenurile indiferent de categoria de folosinta, situate in perimetrul localitatilor urbane si
limitei de hotar a intravilanului, conform legislatiei n vigoare.

Din categoria terenurilor cu destinatie speciala fac parte cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, aeri
care se afla obiective si instalatii hidrotehnice, termice de transport al energiei electrice si gazelor naturale, terenurile

petroliere, cele pentru nevoile de aparare a tarii, precum si rezervatiile si monumentele naturii, monumentele, ansamb
arheologice si istorice si altele asemenea.
Mai jos este exemplificata clasificarea terenurilor dupa destinatii:

Categoria de folosinta a terenului, individualizata printr-un cod, este unul dintre atributele parcelei (suprafata de t
administrativ teritoriala pe un amplasament bine stabilit, avnd o singura categorie de folosinta si apartinnd unui pro
proprietari, in indiviziune).
Evidentierea la partea tehnica a cadastrului general a categoriei de folosinta, alaturi de celelalte atribute este ne
ntocmirea cartii funciare, cat si pentru stabilirea sarcinilor fiscale care greveaza bunurile imobile. In cadastru general
subcategorii de folosinta.
Categoria de folosinta este o grupare de terenuri cu aceeasi destinatie economica, creata n mod natural sau art
superioara grupa de folosinta si ca unitate inferioara subcategoria de folosinta (folosita de cadastrele de specialitate).
sunt agricole si neagricole.
Clasificarea categoriilor de folosinta a terenurilor

Terenuri arabile (A).

In aceasta categorie se ncadreaza acele terenuri care se ara n fiecare an sau la mai multi ani (2-6 ani) si sunt

anuale sau perene cum ar fi: cereale, leguminoase, plante tehnice si industriale, plante medicinale si aromate, plante
categoria de folosinta arabil se includ: arabil propriu-zis, pajisti cultivate, gradini de legume, orezarii, sere, solarii si ra
culturi perene.
Se inregistreaza ca terenuri arabile:
- terenurile destinate culturilor furajere perene (trifoisi, sparcetiere, lucerniere sau alte terenuri nsamntate cu diferite
leguminoase), care se ara o data la cel mult 6 ani;
- terenurile ramase temporar neinsamntate datorita inundatiilor, colmatarilor, degradarilor sau altor cauze;
- terenurile cu sere si rasadnite sistematizate, cu mentiunea sere sau rasadnite.
Pasuni (P). Pasunile sunt terenuri nierbate sau ntelenite n mod natural sau artificial prin nsamntari artificiale la maximum
pentru pasunatul animalelor. In cadrul acestei categorii de folosinta se inregistreaza:

pasuni curate sunt pasunile acoperite numai cu vegetatie ierboasa;

pasuni cu pomi sunt pasunile plantate cu pomi fructiferi, n scopul combaterii eroziunii sau a alunecarilor de teren, pre

din livezi paraginite. La incadrarea acestora se va tine seama de faptul ca productia principala este masa verde care se pasu

reprezinta un produs secundar;


pasuni impadurite sunt acele pasuni care, in afara de vegetatie ierboasa, sunt acoperite si cu vegetatie forestiera, cu difer
pasuni cu tufarisuri si maracinisuri.

Fanete (F).

La categoria fnete se ncadreaza terenurile nierbate sau ntelenite n mod natural sau artificial prin rensamntari la 15-20 ani
fn. Se nregistreaza la fnete: fnete curate, fnete cu pomi, fnete mpadurite, fnete cu tufarisuri si maracinisuri.
Vii (V).
In aceasta categorie se ncadreaza terenurile plantate cu vita de vie:

vii altoite si indigene;

vii hibride sunt acelea care poarta si denumirea de producatori directi;

hamei deoarece au o agrotehnica asemanatoare cu a vitei de vie, plantatiile de hamei se includ in aceasta categorie de f

pepiniere viticole sunt terenuri pentru producerea materialului saditor viticol: plantatiile portaltoi si pepinierele propr

Livezi (L).

Livezile sunt terenuri plantate cu pomi si arbusti fructiferi. Se inregistreaza ca livezi:


livezi clasice terenurile plantate cu pomi fructiferi n diferite sisteme de cultura traditionale, si anume: livezi cu culturi
livezi n sistem agro-pomicol, livezi pure, etc;
plantatii de arbusti fructiferi terenuri plantate cu zmeura, agrise, coacaze, trandafiri de dulceata, etc;
pepiniere pomicole terenurile destinate pentru producerea materialului saditor pomicol;
plantatii de duzi

Paduri si alte terenuri forestiere (PD).


In aceasta categorie de folosinta intra toate terenurile care sunt cuprinse n amenajamentele silvice si n afara acestora,
nregistreaza la aceasta categorie de folosinta:

paduri terenuri acoperite cu vegetatie forestiera, cu o suprafata mai mare de 0,25 ha;

terenuri destinate mpaduririi terenuri in curs de regenerare, terenuri degradate si poieni revazute a fi mpadurite prin

terenuri care servesc nevoilor de cultura, productie si administratie silvica terenuri ocupate de pepiniere, solarii, p

arbusti ornamentali si fructiferi, cele destinate hranei vnatului si animalelor din unitatile silvice, cele date n folosinta tempo
perdele de protectie benzi ordonate din plantatii silvice si uneori silvo-pomicole, care au diferite roluri de protectie c

culturilor agricole, perdele pentru protectia cailor de comunicatie, pentru protectia asezarilor umane, perdele pentru protect

combaterea eroziunii, etc.;


tufarisuri si maracinisuri terenuri acoperite masiv cu vegetatie arborescenta de mica naltime, catinisuri, ienuperisuri,

Terenuri cu ape si stuf.