ACADEMIA tefan cel Mare

FACULTATEA tiine poliieneti

CATEDRA TIINE JURIDICE

CARACTERISTICA GENERALA A SISTEMULUI BANCAR

ACTUAL AL REPUBLICII MOLDOVA

REFERAT
la disciplina
Dreptul bancar i valutar

Autor: studentul gr. ac. 141 Bahnaru Viorel

Coordonator tiinific: Magistru n drept Manciu Iulia

Chisinau 2014

CUPRINS
INTRODUCERE.......
...3
1. EVOLUTIA SISTEMULUI BANCAR CONTEMPORAN..............4
1.1. Tipuri de banci si sisteme bancare .....4
1.2.Banca concept si functiile bancii in economie.......6
2.ANALIZA

STABILITATII

SISTEMULUI

BANCAR

AL

REPUBLICII

MOLDOVA.. .......8
2.1.Analiza situatiei actuale a sistemului bancar al Republicii Moldova....................................8
2.2.Instabilitatea sistemului bancar si caile de prevenire...........10
INCHEIERE.......................................13
BIBLIOGRAFIE....14
ANEXE.......15

INTRODUCERE
Actualitatea temei de cercetare Caracteristica generala a sistemului bancar actual al
Republicii Moldova reprezinta o importana majora pentru asigurarea continuitaii intermedierei
activitaii financiare si a prestarii serviciilor bancare, prin actualitatea acestei teme urmarim
evoluia sistemului bancar, capacitatea lui de a acoperi eventuale pierderi, si rolul pe care il joaca
in asigurarea intereselor deponeilor.
Scopul cercetarii consta in analiza sisitemului bancar la momentul actual si cum a evoluat in
decursul ultimelor ani. Este efectuata analiza concurentei in sistemul bancar fiind prezentata in
diverse rapoarte.
Sarcinele referatului reprezinta investigatiile efectuate referitor la caracteristica generala a
sistemului bancar actual al Republicii Moldova. Sarcinele referatului permite elaborarea unor
recomandari, a unor masuri referitoare la perfectionarea si reglarea activitatii sistemului bancar.
Obiectul cercetarii cuprinde sistemul bancar al Republicii Moldova, inclusiv Banca Nationala a
Moldovei , bancile comerciale din republica si bancile centrale.
Subiectul cercetarii reprezinta aspectele sistemului bancar, organizarea lui, functiile bancii in
economie si caile de prevenire ale unei instabilitati in sistemul bancar.
Metodologia de cercetare aplicata in lucrare are la baza utilizarea metodelor stiintifice de
cercetare, cum sunt: analiza economica, metoda statistica, metoda grafica, metoda sintezei,
comparatiei.
Baza informationala a cercetarii o constituie rapoartele si publicatiile institutiilor, publicatiile si
datele statistice furnizate de Banca Nationala a Moldovei, Biroul National de Statistica al
Republicii, precum si alte publicatii de ordin juridic si statistic ce tin de subiectul de cercetare.
Structura

referatului.

Referatul

cuprinde

doua

capitole

cu

titlurile

respective:

Evolutia sistemului bancar contemporan

Analiza stabilitatii sistemului bancar al Republicii Moldova
n Capitol I este redat evolutia sistemului bancar n R.M. i structura lui care este: Banca
Naional, Bncile comerciale, societii financiare, bncile i instituiile de credit specializate. Pe
lng structur se altur i funciile sistemului bancar de a emite moneda naional, de a stabili
cursul valutar, de a oferi servicii financiare persoanelor fizice i juridice. Tot aici sunt prezentate
tipuri de banci si sisteme bancare care activeaza pe teritoriul Republicii Moldova.
In capitolul II este analizata stabilitatea sistemului bancar unde sunt prezentate tabele ce exprima
Dinamica indicatorilor de baza al sistemului bancar.Se descrie deasemenea instabilitatea sistemului
precum i metodele de soluionare ale acestuia.
3

1. EVOLUTIA SISTEMULUI BANCAR CONTEMPORAN

1.1. TIPURI DE BANCI SI SISTEME BANCARE
Sistemul bancar a aparut ca o necesitate a societatii. Prin intermediul lui este realizata
acumularea

mijloacelor banesti si distribuirea acestora sub diferite forme, sistemul bancar

executa functia de intermediar intre agentii economici. Sistemul bancar este un ansamblu coerent
de institutii bancare, ce functioneaza intr-o tara, raspunzind necesitatilor unei etape bancare,
raspunzind necesitatilor unei etape de dezvoltare social-economica.
Sistemul bancar al unei tari cuprinde:

cadrul institutional - format din banca centrala (cu rol de coordonare si supraveghere),
banci comerciale si alte institutii financiare;

Sursa:[7 p. 15]

cadrul juridic format din ansamblul reglementarilor care guverneaza activitatea bancara.

Cu toate ca, aparent, modul de clasificare si criteriile par a fi comune, in sistemele bancare din
diferite tari apar nuante in abordarea problemei si prin urmare exista particularitati distincte de
definire a unor anumitor tipuri de banci. Sistemul bancar este organizat avind axa de referinta
banca centrala, care infaptuieste politica monetara, valutara si de credit a statului , si un numar de
banci comerciale, banci de afaceri, institutii de credit specializate uniuni de credit, case de
economii , organizatii de imprumut , banci ipotecare etc.
Principiul de organizare care sta la baza sistemului bancar autohton este sistemul clasic bancar
de doua niveluri : banca centrala si celelalte banci din sistem.
Banca Centrala este institutia guvernamentala, care asigura functionarea si supravegherea
sistemului bancar la nivel national, prin puterile si responsabilitatile dobindite din momentul
infiintarii sale. Banca centrala se afla in fruntea aparatului bancar, cu rol de supraveghere si
organizare a relatiilor monetar-financiare ale unui stat atit pe plan intern , cit si in relatiile cu alte
sisteme monetare. In Republica Moldova rolul si functiile bancii centrale il indeplineste Banca
Nationala a Moldovei.
Banca Nationala a Molvovei este o persoana juridica subordonata Parlamentului Republicii
Moldova. In Republica Moldova pe linga BNM exista si cele 16 banci comerciale care reprezinta
veriga de baza a sistemului bancar.
Banca comerciala poate furniza un sir de servicii:

pastrarea depozitelor in siguranta

acordarea creditelor

efectuarea operatiunilor de schimb valutar, a operatiunilor de plati in numerar clientilor

decontari nationale si internationale

emiterea instrumentelor de plata etc.

Sursa:[7 p. 15]

Sistemul bancar din Republica Moldova s-a dezvoltat rapid in conditiile

unei inflatii mari si instabilitatii generale a mediului macroeconomic, factori
care au permis bancilor o crestere rapida a volumului activelor si pasivelor.
Sectorul bancar din Republica Moldova a avansat destul de departe (in
comparatie cu alte sectoare) in reformarea sa. Astfel, de acum in 1996 in
Republica Moldova activau 27 banci comerciale si 3 filiale ale bancilor straine.
In Republica Moldova, in anii 90, atingerea stabilizarii macroeconomice prin
metode restrictive, era considerata mai importanta in politica monetara. Insa
planificarea dura si, in multe privinte, formala a masei monetare, fara a lua in
consideratie asemenea componente ca numerarul in valuta straina si
neplatile, a condus la pierderea mijloacelor circulante la intreprinderi, a
surselor interne de acumulare si la cresterea ratei dobanzii, depasind limitele
reale acceptabile, tinand cont de rentabilitatea agentilor economici.
Este important pentru Republica Moldova sa cunoasca, in timp, cum a
evoluat sistemul sau bancar, ce masuri si actiuni au fost luate si care mai sunt
necesare de adoptat si implementat. Or, este absolut necesar sa se cunoasca,
principalele raporturi de forta ale actorilor de pe piata financiar-bancara din
Republica Moldova si maniera in care acestea au evoluat in timp. Vom
prezenta in continuare un table in care sunt prezente toate institutiile bancare
din Republica Moldova.
Tabelul 1.1.1
INSTITUTIILE BANCARE DIN REPUBLICA MOLDOVA
Nr
.
1

Denumirea bancii
Banca de Economii
S.A

Tipul de capital
Mixt national
stat/privat

Banca Comerciala
"Moldo-

Mixt:national/strain

va-Agroindbank""S.A.
Banca Comerciala
pentru

Mixt: national/strain

Industrie si Constructii
"Moldincombank"S.A.

Anul acordarii/reorganizarii/retragerii autorizatiei

1940-organizata sub forma caselor de economii
1987-reorganizata in Banca de Economii Repub.a
URSS
1992-reorganizata in Banca de Economii a R.M,
B.C.A
1987-organizata ca Banca Agroindustriala Repub.a
URSS
1991-reorganizata in B.C"Moldova-Agroindbank"
S.A.
1959-organizata ca Banca Repub.a Bancii de
Constructii
1987-reorganizata in Banca Repub.a Bancii
Industriale si de
constructii a URSS

5
6
7

9
10
11
12
13
14
15
16

Banca Comerciala
"Eximport-Import" S.A.
Banca Comerciala
"Victoriabank" S.A.
Banca Comerciala
"Mobiasbanca" S.A.
Banca Comerciala
"Comertbank" S.A.
Banca Comerciala
"Banca Sociala" SA
Banca Comerciala
"Investprivatbank" SA
Banca Comerciala
"Universalbank" SA
Banca Comerciala
"EuroCreditBank"SA
Banca Comerciala
"Energbank" SA
Banca Comerciala
"Businessbank"SA
"Banca Comer.
Romana"
SA Sucursala Chisinau
Banca Comerciala
"Unibank" SA
"Banca de Finante si
Comert" SA

Strain

1991-reorganizata in Banca de Industrie si

Constructii S.A.
1987-reorganizata din Banca de Comert Exterior a
URSS in
Banca de Relatii Comerciale Externe a URSS.
1994-REORGANIZ. IN B.C.A."Export-Import"
1996-reorganizata din S.R.L. in S.A. de tip inchis

Mixt: national/strain

22/02/1990-autorizata

Mixt: national/strain

04/06/1990-autorizata

Mixt:national/strain

1990-fondata cu denumirea de "Moldtorgbank"

1991-autorizata cu denumirea de
B.C."Comertbank"SA
1987-organizata ca Banca Sociala si a Fondului
Locativ
Republicana a URSS
1991-reorganizata in Banca Sociala B.C.A.

Mixt:national/strain

Mixt:national/strain

08/08/1994- autorizata

Mixt:national/strain

10/11/1994- autorizata

Mixt:national/strain

2002-autorizata cu denumirea
B.C."EuroCreditBank"SA

Mixt:national/strain

1997-autorizata

Mixt:national/strain
1997-autorizata
Strain

22/10/1998-autorizata

Strain

19/01/1993- autorizata

Mixt:national/strain

01/07/1993- autorizata

Sursa : [7 p.84]
1.2. BANCA CONCEPT SI FUNCTIILE BANCII IN ECONOMIE
O banc poate fi definit ca o instituie care mobilizeaz mijloace bneti disponibile,
finaneaz i crediteaz persoanele fizice i juridice, organizeaz i efectueaz decontrile i plile
n cadrul economiei naionale i n relaiile cu celelalte state, n scopul obinerii de profit.

Din definiie rezult caracterul complex al rolului pe care banca l are n economie, att din punct
de vedere al serviciilor pe care le efectueaz, ct i din punct de vedere al relaiilor n spaiul
geografic.
n principal, o banc ndeplinete urmoarele funcii:
1.

Sursa:[7 p.13,14,15]

Funcia de depozit const n:

efectuarea de operaiuni de depozit la vedere i la termen, n cont, cu numerar
i cu titluri, constnd n atragerea resurselor bneti de la persoane fizice i
juridice, n vederea pstrrii i fructificrii lor;
efectuarea de operaiuni de depozitare i trezorerie pentru obiecte de valoare
aflate n proprietatea persoanelor fizice i juridice.

2.

Funcia de investiii const n:

acordarea de credite n lei i n valut persoanelor fizice i juridice din ar i
strintate;
particip n calitate de acionar la nfiinarea unor instituii bancare sau
nebancare n ar i strintate;
achiziioneaz active financiare n nume propriu.

3.

Funcia comercial const n:

realizarea de ncasri i pli, n valut i n lei, generate de activiti de
export, import, prestri de servicii i turism intern i internaional, operaiuni cu
caracter financiar, necomercial i alte operaiuni legate de ncasri i plai ntre
persoane fizice i juridice din ar i strintate;
cumpr i vinde, n ar i n strintate, valut, efecte de comer exprimate
n lei i valut;
efectueaz operaii de scontare i rescontare a efectelor de comer;
efectueaz operaii de schimb valutar i operaii de arbitraj pe pieele
monetare internaionale pe cont propriu sau n numele clienilor;
particip la tranzacii externe financiare de pli i de credit, ncheie cu bnci
i instituii financiare strine angajamente i convenii de pli;
cumpr i vinde, n ar i strintate, aur i metale preioase, monede;
emite efecte de comer, bilete la ordin, cambia sau trate, cecuri n favoarea
unor beneficiari din ar i strintate;
efectueaz operaiuni de vnzare-cumprare i alte operaiuni cu titluri emise
de stat;
7

 presteaz servicii bancare, expertiz tehnic, economic i financiar a

diferitelor proiecte, acord consultan i asisten n probleme de gestiune
financiar i evaluare;
organizeaz lansarea de obligaiuni, asigur mobilizarea mprumuturilor prin
emisiunea de obligaiuni, garanteaz emisiunea i plaseaz obligaiunile pe piaa
secundar.

2. ANALIZA STABILITATII SISTEMUL BANCAR AL REPUBLICII

MOLDOVA
2.1 ANALIZA SITUATIEI ACTUALE A SISTEMULUI BANCAR AL
REPUBLICII MOLDOVA
Dupa cum s-a mentionat in capitolul I al referatului, sistemul bancar al
RM este constituit din doua nivele: Banca Nationala a Moldovei (nivelul I) si
bancile autorizate de BNM (nivelul II). La rindul sau, din bancile autorizate de
BNM fac parte bancile in care statul are participatiuni banci cu proprietate
privata, bancile aflate in proprietate straina, sucursalele bancilor straine.
Astfel, structura sistemului bancar al RM este reprezentata in figura 2.1.1.

Sursa:[8 p. 50]
Fig.2.1.1 STRUCTURA SISTEMULUI BANCAR AL REPUBLICII MOLDOVA

La finele anului 2006 in Republica Moldova functionau 15 banci

comerciale, inclusiv doua
sucursale ale bancilor straine. Pe piata bancara a RM isi desfasoara activitatea
si o reprezentanta a

bancii straine. Numarul total de institutii bancare la

situatia din 31.12.2006 a constituit 966, dintre care 227 filiale si 739
8

reprezentante .Tabelul 2.1.1 incorporeaza informatia cu privire la structura de

proprietate a bancilor (inclusiv sucursalele bancilor straine), ce au activat pe
piata bancara a RM pe anii 1999-2006, dupa criza bancara ce a avut loc in
1998.
Cit priveste analiza dinamicii indicatorilor de baza ale sistemului bancar al
RM pe parcursul
anilor 2002 2006 (prezentate in tabelul 2.1.2), aceasta permite constatarea
pe parcursul ultimilor ani a unei dezvoltari semnificative in sectorul bancar
autohton.

Tabelul 2.1.2
DINAMICA INDICATORILOR DE BAZA ALE SISTEMULUI BANCAR AL REPUBLICII MOLDOVA, 20022006

Sursa:[8 p. 52]
Tabelul 2.1.2 incorporeaza informatia cu privire la dinamica creditelor,
depozitelor si activelor
9

sistemului bancar fata de PIB pe parcursul perioadei 31.12.2002-31.12.2006.

Astfel reiesind din informatie prezentata in figura nominalizata, credibilitatea
sistemului bancar al RM poate fi demonstrata prin ponderea crescinda a
depozitelor bancare. Se observa majorarea treptata a ponderii depozitelor pe
sistemul bancar in PIB de la 22,7% in anul 2002 pina

la 39,1 la suta la finele

anului 2006, faptul ce denota majorarea increderii populatiei in sistemul

bancar, activele totale ale sistemului bancar sint in crestere continua. Astfel,
pe parcursul anilor 2002-2006 cresterea anuala a activelor in sistemul bancar
aconstituit 32,9%, 29,9%, 29,5%, 35,4% si 27,0 la suta, respectiv. O dinamica
pozitiva continua sa consemneaza de asemenea si activele in valuta straina,
inregistrind in perioada analizata o crestere de 49,0%, 42,9%, 11,4% , 23,9%
si 19,1 la suta, respective.

Tabelul 2.1.3
DINAMICA RATEI INFLATIEI, RATEI DE BAZA A BANCII NATIONALE A MOLDOVEI,
RATELOR MEDII LA DEPOZITE SI LA CREDITE, 2002-2006

10

Sursa:[8 p.55]
Din tabel se poate de observat ratele inalte ale dobinzilor atit la credite cit
si la depozite pe
parcursul perioadei analizate, care depasesc considerabil indicatorii similari in
tarile din UE, fapt ce poate constitui un obstacol in calea de integrare a
republicii noastre in structurile europene. De remarcat ca diminuarea ratelor
de dobinda nu poate fi totalmente determinata si influentata de catre banca
centrala, marimea acestora pe linga altele fiind influentata de rata inflatiei
(care reiesind din observatiile din tabelul 2.1.3 ramine a fi inalta), necesitatea
de lichiditate a bancilor comerciale, cererea de bani in economie, marja de
intermediere bancara etc. Politica monetara si valutara a BNM prevede
mentinerea stabilitatii cursului de schimb al leului moldovenesc si reducerea
nivelului inflatiei pina la limita de 8-10%. Stabilitatea economica si
consolidarea in continuare a sistemului bancar urmeaza sa micsoreze
diferenta dintre ratele dobinzilor la credite si depozite.
2.2. INSTABILITATEA SISTEMULUI BANCAR SI CAILE DE PREVENIRE
Pornind de la specificul activitatii bancare examinate si tinind cont de
faptul ca panica in rindurile deponentilor si crizele bancare au devenit
evenimente tot mai frecvente si costisitoare pe plan international, autoritatile
competente din intreaga lume isi indreapta eforturile spre prevenirea
fenomenelor

mentionate,

prin

perfectionarea

mijloacelor

de

control,

procedurilor de inspectie si prudenta, precum si adoptarea unui cadru contabil

si juridic perfect .
11

Instabilitatile financiare nu se manifesta neaparat prin crize bancare, acestea se

pot reflecta si prin falimente bancare. Concomitent, falimentul unei banci pe
linga consecintele negative poate avea si un impact pozitiv. Cel negativ consta
in panica in rindurile deponentilor ce se poate rasfringe si asupra unor banci
sanatoase, iar bancile ramase sint nevoite sa majoreze rata dobinzii la
depozite pentru atragerea mijloacelor banesti disponibile, astfel fiind redusa
profitabilitatea bancilor. Totodata, bancile care au supravietuit beneficiaza de
un venit strategic datorita migratiunii deponentilor de la banca falimentara.
Daca nu ar falimenta nici o institutie bancara, ar lipsi concurenta pe piata
bancara si dorinta bancilor de a-si imbunatati si stabiliza activitatea. Chiar si
eforturile de supraveghere si reglementare bancara nu urmaresc ca scop
prioritar excluderea falimentelor, eforturile fiind indreptate mai cu seama spre
managementul eficient al bancilor si asigurarea stabilitatii sistemului bancar in
ansamblu. Crizele financiare reprezinta o forma pronuntata a instabilitatii
financiare si pot aparea, cind presiunea este suficienta pentru a afecta
functionarea intregului sistem semnificativ si pe o perioada indelungata de
timp. Stabilitatea financiara consta in capacitatea si abilitatea sistemului
financiar de a rezista crizelor si socurilor sistemice, iar crizele financiare
reprezinta survenirea evenimentelor sistemice in sectorul financiar, care au
drept consecinta pierderi economice considerabile si neincrederea populatiei
in sistemul bancar, ceea ce impune costuri concrete economiei reale.
Tinind cont de rolul de intermediere a fondurilor care le revine bancilor,
instabilitatile
sistemului bancar pot duce la un declin in procesele de creditare si investitii,
precum si insolvabilitatea institutiilor neviabile, fiind implicate atit bancile mici
cit si cele mari care, de regula, se considera a fi mai sigure. Totodata, citeva
institutii aflate in situatii de stres pot provoca efectul domino si pot cauza
disfunctionalitati in intregul sector bancar, fapt ce si determina necesitatea
asigurarii stabilitatii nu doar a intregului sistem bancar, ci si a fiecarei institutii
bancare in parte. Declansarea crizelor poate avea loc in citeva etape: etapa
initiala, caracterizata prin inregistrarea problemelor in bilanturile institutiilor
financiare, care in conditii nefavorabile trece in cea de-a doua etapa, criza
monetara propriu-zisa. Intr-un sistem bancar instabil este mai putin probabil
ca banca centrala sa intreprinda masuri de protectie a monedei nationale,
12

deoarece acest fapt va conduce neaparat la majorarea ratelor si, astfel, la

inrautatirea bilanturilor bancilor, ceea ce poate genera aparitia celei de-a treia
etape,

criza

financiara.

Economistii

americani

M.Burton

si

R.Lombra,

caracterizind structura crizelor financiare, mentioneaza ca etapa initiala a

declansarii acestora este cauzata de riscurile caracteristice intermedierii
financiare, care odata cu segmentarea creantelor financiare poate duce la
default si se poate solda cu criza financiara (figura 2.2.1)

Sursa: [8 p.76]
Fig. 2.2.1 STRUCTURA UNEI CRIZE FINANCIARE

Totodata, pentru evitarea instabilitatilor sistemului bancar este necesara

efectuarea unui
management eficient al riscurilor prin determinarea politicilor si exigentelor
fata de desfasurarea activitatilor ce prezinta un risc major pentru activitatea
institutiilor financiare, implementarea unor sisteme de control intern adecvate
pentru monitorizarea si evaluarea acestor riscuri, precum si prevenirea
fraudelor sau activitatilor ilegale ale unor angajati. In acest context de
asemenea se impune necesitatea implementarii noului Acord Basel. Este
absolut necesara asigurarea transparentei sectorului bancar, precum si
respectarea principiilor potrivit si adecvat in autorizarea bancilor si in
confirmarea persoanelor in functia de administrator a acestora. Pentru
13

evitarea instabilitatilor financiare este necesara stimularea proceselor de

reorganizare si privatizare a institutiilor financiare, ceea ce ar permite
micsorarea influentei statului asupra sectorului bancar, atragerea si accesul
pe piata al bancilor straine, ar impulsiona procesele de contopire si absorbtie a
bancilor.
Pentru a evita instabilitatile bancare cauzate de procesele de spalare a
banilor prin intermediul institutiilor financiare, bancile sint obligate prin actele
normative in vigoare sa determine adevarata identitate a clientilor sai, sursa
mijloacelor financiare, precum si operatiunile potentiale ale clientilor. Fiecare
institutie financiara dispune de un program continuu de instruire a angajatilor,
de selectie stricta a cadrelor pentru a asigura profesionalismul lor inalt si a
recurge la audit pentru exercitarea controlului asupra sistemului. Cunoasterea
mai buna a clientilor bancilor si monitorizarea continua a conturilor si
tranzactiilor le permite managerilor sa asigure stabilitatea bancilor si sa evite
expunerea acestora la riscul de imagine.

14

INCHEIERE
In baza investigatiilor efectuate referitor la caracteristica generala a
sistemului bancar actual al

Republicii Moldova s-a ajuns la formularea

urmatoarelor concluzii: Sursa:[8 p.121]

1. Sistemul bancar al unei tari este constituit din banca centrala (cu functii de
coordonare si supraveghere) si bancile comerciale, functionarea si interactiunea
carora

este

efectuata

in

baza

unui

ansamblu

de

acte

normative

ce

reglementeaza activitatea bancara.

2.

Bancile

sunt

institutii

specifice,

deoarece

functioneaza

din

contul

mijloacelor atrase si presteaza servicii financiare de intermediere a fluxurilor

mijloacelor banesti din economia unei tari. Astfel, asigurarea stabilitatii
sistemului bancar si sigurantei fiecarei banci in parte, in primul rind, in scopul
protejarii intereselor deponentilor, constituie obiectivul de baza al oricarei banci
centrale.
3. Luind in considerare semnificatia crescinda a sistemului bancar, este necesar
de a efectua analiza situatiei fiecarei banci in parte (prin evaluarea punctelor
forte si a instabilitatilor).
4. Evaluarea indicatorilor principali care reflecta dinamica ratei inflatiei, ratei de
baza a BNM si Ratele medii la depozite si la credite . Deasemenea evaluarea
sintezei monetare pe BNM.
5. Analiza practicii a concurentei in sistemul bancar(active si capital normativ).
Cercetarile efectuate in scopul sporirii functionarii sistemului bancar autohton,
permit punerae in evidenta a urmatoarelor recomandari: Sursa:[8 p.122]
1. Asigurarea unui nivel sporit al transparentei in sectorul bancar va contribui la
majorarea posibilitatii agentilor economici si persoanelor fizice de a determina
corect bancile care activeaza in conditii suficient de prudente, fapt ce va stimula
investirea mijloacelor temporar disponibile in bancile capabile sa-si dirijeze
prudent activitatea.
2. Pentru a reduce probabilitatea survenirii riscului hazardului moral in sistemul
bancar provenit din participarea bancilor in schema de garantare a depozitelor,
s-ar putea propune o diferentiere in marimea primelor de asigurare platite de
catre banci in Fondul de Garantare a Depozitelor, si anume, pentru bancile cu
15

un grad sporit de risc, primele in cauza urmeaza sa fie mai mari decit cele
prevazute pentru bancile care se incadreaza in categoria bancilor neriscante.
3.Cunoasterea mai buna a clientilor bancilor si monitorizarea continua a
conturilor si tranzactiilor le permite managerilor sa asigure stabilitatea bancilor
si sa evite expunerea acestora la riscul de imagine.
4. Limitarea influentei statului asupra sistemului bancar prin privatizarea
bancilor aflate in proprietatea statului si asigurarea independentei depline a
bancii centrale va permite consolidarea sistemului bancar autohton.

BIBLIOGRAFIE
I Acte normative si reglementorii nationale
1.Legea cu privire la Banca Nationala a R. Moldova nr.548-XIII din 21/07/1995// Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, nr. 56-57/624 din 12/10/1995.
2.Legea privind reglementarea valutara nr 62-XVI din 21/03/2008 , in vigoare din 18/01/2009 //
Monitorul Oficial al R.Moldova, nr 127-130/496 din 18/07/2008.
3.Legea institutiilor financiare nr.550-XIII din 21/07/1995 // Monitorul Oficial al R.Moldova .
nr.30-34/169 din 20/02/2004.
4.Recomandarile Bancii Nationale a Moldovei cu privire la sistemele de control intern in BC din
R.Moldova, HCA nr.330 din 9/11/1998 // Monitorul Oficial al R.Moldova

nr.14-15 din

12/09/1999.
II Lucrari stiintifice si de informare
5. Burton M., L. Lombra The Financial System and the Economy Priciples of Money and Banking,
ed. Thompson-South-Western,2003 [p.306]
6.Cucu Mariana. Aspectul stabilitatii si sporirii sigurantei

functionarii sistemului bancar al

Republicii Moldova in contextul integrarii in Uniunea Europeana Teza de doctor in economie

Chisinau 2007.
7.Dictionarul Complet al Economiei de piata, redactia Buletinul Economic,Bucuresti 1995,
360p.
8. Grigorita Cornelia . Activitate Bancara editia a III-a, Cartier, Chisinau 2005, 418p.
III Surse statistice si de date
9. www.profit.md
10. www.statistici.bnm.md
16

11.www.sistem bancar.bnm.md

Anexa 1
Tabelul 1
ACTIVE SI CAPITAL NORMATIVE

Sursa :[Revista B&F Profit nr.3 (117) martie2005, nr. 3(129)2006, nr 3 martie
2007//www.profit.md]
Tabelul 2
DEPOZITE

17

Sursa:[Revista B&F Profit nr.3 (117) martie2005, nr. 3(129)2006, nr 3 martie

2007//www.profit.md]
Anexa 2
Tabelul 2
SINTEZA MONETARA PE BANCA NATIONALA A MOLDOVEI

18

19

Sursa:[www.statistici.bnm.md]
20

Anexa 3
COMUNICAT DE PRESA AL BANCII NATIONALE A MOLDOVEI

La 18 iulie 2008 in Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.127-130 a fost publicata

Legea privind reglementarea valutara, aprobata de Parlamentul Republicii Moldova in a doua
lectura la 21 martie 2008. Legea in cauza va intra in vigoare la expirarea a 6 luni de la data
publicarii acesteia - la 18 ianuarie 2009. Legea a fost elaborata luand in considerare prevederile
Codului civil, necesitatea ajustarii legislatiei in domeniul valutar la standardele legislatiei Uniunii
Europene, precum si in contextual reformei cadrului de reglementare de stat a activitatii de
intreprinzator. Legea are drept scop stabilirea, la nivel de lege organica, a normelor juridice
referitoare la efectuarea si raportarea operatiunilor valutare, licentierea si desfasurarea activitatii
unitatilor de schimb valutar, precum si cele referitoare la controlul valutar, instituite in scopul
implementarii politicii valutare a statului si asigurarii stabilitatii pietei valutare interne. Legea a
transpus reglementarile principale existente in domeniul valutar in prevederi la nivel de act
legislativ. Totodata, aceasta contine reglementari noi aferente domeniului in cauza (de exemplu,
privind platile si transferurile in valuta straina pe teritoriul Republicii Moldova, masurile de
salvgardare, exportul si importul valorilor mobiliare si instrumentelor de plata), includerea carora
este conditionata de prevederile legislatiei in vigoare a Republicii Moldova, precum si de
necesitatea ajustarii legislatiei in domeniul valutar la standardele legislatiei Uniunii Europene.
Unul din scopurile legii este definirea notiunilor de baza utilizate in domeniul reglementarii
valutare (cum ar fi, operatiuni valutare, valuta straina, rezidenti, nerezidenti) si stabilirea cerintelor
de baza aferente efectuarii operatiunilor valutare. Legea pastreaza principiul delimitarii
operatiunilor valutare intre rezidenti si nerezidenti in operatiuni valutare curente si operatiuni
valutare de capital. In privinta operatiunilor valutare curente legea stipuleaza in mod expres
efectuarea de catre rezidenti si nerezidenti a platilor si transferurilor in cadrul operatiunilor valutare
curente fara restrictii. Principiul in cauza este aplicat si in actele normative in vigoare, luind in
considerare faptul ca, Republica Moldova a acceptat obligatiunile Articolului VIII, sectiunile 2, 3 si
4 ale Statutului Fondului Monetar International cu incepere de la 30 iunie 1995, asumandu-si
obligatiunea de a se abtine de la impunerea, fara acordul FMI, a restrictiilor in domeniul efectuarii
platilor si transferurilor la operatiunile curente internationale. Totodata, potrivit prevederilor art.VI
sectiunea 3 Controlul asupra transferurilor de capital a Statutului FMI, statele-membre pot aplica
masuri de control necesare pentru reglementarea circulatiei internationale a capitalului. Referitor la
operatiunile valutare de capital care implica iesirea capitalului din Republica Moldova, legea
prevede efectuarea unora dintre ele cu autorizarea din partea Bancii Nationale a Moldovei (BNM),
de exemplu, operatiunile cu instrumente financiare, deschiderea de catre rezidenti a conturilor in
21

strainatate, acordarea de catre rezidenti a imprumuturilor /creditelor financiare. De mentionat ca,

legea include un numar redus de operatiuni valutare de capital care urmeaza a fi efectuate cu
autorizarea BNM. Astfel, in comparatie cu situatia actuala, prin lege sint suplimentar liberalizate
unele operatiuni valutare de capital, printre care pot fi evidentiate cele mai importante: acordarea
imprumuturilor /creditelor pe termen lung (pentru o perioada mai mare de 5 ani) in scopul stabilirii
sau mentinerii legaturilor economice durabile operatiuni incluse in categoria operatiunilor
aferente investitiilor directe; efectuarea de catre societatile de asigurari, fondurile de pensii,
fondurile de investitii a unor operatiuni cu unele instrumente financiare straine; operatiuni aferente
asigurarilor de viata contractate intre rezidenti si societatile de asigurare nerezidente. Referitor la
operatiunile valutare de capital care implica intrarea capitalului in Republica Moldova (cu exceptia
importului numerarului in valuta straina si in moneda nationala de catre banci), legea prevede
aplicarea fata de rezidenti a regimului de notificare la BNM a unora din operatiunile mentionate,
care fac parte componenta din datoria externa a tarii. Operatiunile valutare de capital care implica
intrarea capitalului se efectueaza fara restrictii, daca legislatia Republicii Moldova care
reglementeaza domeniul aferent operatiunilor valutare de capital respective nu prevede altfel. In
privinta operatiunilor valutare de capital ce tin de exportul si importul valorilor valutare legea
contine un capitol separat care reglementeaza aspecte aferente introducerii, scoaterii, expedierii
in/din Republica Moldova a tuturor valorilor valutare (numerar, valori mobiliare si instrumente de
plata) de catre toate categoriile de persoane (persoanele fizice si cele juridice). In temeiul
prevederilor art.302 alin.(2) din Codul civil, legea stabileste cazurile de efectuare a platilor si
transferurilor in valuta straina pe teritoriul Republicii Moldova intre rezidenti, intre rezidenti si
nerezidenti, intre nerezidenti. De asemenea, legea contine prevederi care reglementeaza primirea
/efectuarea platilor si transferurilor in valuta straina si in lei moldovenesti din/in strainatate intre
rezidenti, precum si intre nerezidenti. Concomitent, legea stipuleaza cazurile in care operatiunile
valutare pot fi efectuate de catre rezidenti si nerezidenti in numerar sau cu utilizarea instrumentelor
de plata. In privinta acordarii pe teritoriul Republicii Moldova a imprumuturilor /creditelor in valuta
straina de catre persoanele juridice rezidente in favoarea altor rezidenti legea prevede ca, aceste
operatiuni se permit bancilor licentiate si stabileste cazurile de acordare de catre bancile licentiate a
creditelor in valuta straina in favoarea rezidentilor.
In scopul asigurarii stabilitatii pietei valutare interne, legea confera BNM dreptul de a
intreprinde, prin consultari cu guvernul, pe termen nu mai mult de 6 luni masuri de salvgardare in
cazul in care circulatia capitalului in /din Republica Moldova cauzeaza sau poate cauza dificultati
serioase in promovarea politicii monetare si /sau valutare. Lista masurilor de salvgardare care pot fi
aplicate este stabilita de lege. Legea contureaza structura pietei valutare a tarii, fixand
22

reglementarile existente in present in privinta efectuarii operatiunilor de cumparare si vinzare a

valutelor straine. Astfel, prin adoptarea Legii privind reglementarea valutara au fost stabilite la nivel
de act legislativ principiile generale de reglementare valutara in Republica Moldova, drepturile si
obligatiunile rezidentilor si nerezidentilor aferente domeniului valutar, imputernicirile institutiilor
de reglementare si de control in domeniul in cauza, precum si atributiile agentilor controlului
valutar.

Sursa:[2]

23