Identitate:

Orice obiect A este identic doar cu sine nsui. A=id A

Mnunchiul de proprieti care i confer calitate unui obiect are o anumit constan,
chiar dac restul proprietilor sufer schimbri.
ntr-un raionament termenii trebuie s-i pstreze identitatea, s rmn neschimbai..
Aristotel face diferenierea ntre identitatea care se refer la numr i cea care se refer la
specie. Adic identitatea numeric i cea calitativ. Cea calitativ se refer la un
mnunchi de proprieti.
Leibniz a explicat egalitatea numeric a=b prin faptul c nu exist obiecte diferite din
punct de vedere numeric care s fie egale din punct de vedere calitativ. [ intensiune
extensiune]
Frege a explicat a=b fcnd diferena dintre obiecte i numele sau semnele pentru
obiecte Adic a=a red relaia obiectului cu sine i a=b red relaia dintre semne.

Non contradicia:
-

Presupune c un obiect nu poate fi n acelai timp i sub acelai raport i A i ~A

Dou propoziii A i ~A nu pot fi simultan adevrate, dar pot fi simultan false.

Terul exclus:
-

O propoziie A fie este acceptat, fie nu este acceptat ntr-un sistem de propoziii, a treia
posibilitate fiind exclus.

Este necesar ca un lucru s posede sau s nu posede o anume proprietate, a treia

posibilitate este exclus

Dac principiul non-contradiciei afirm o imposibilitate nu se poate p i ~p-, principiul

terului exclus afirm o necesitate- trebuie s fie p sau ~p-. Putem spune c principiul
non-contradiciei stabilete falistatea unei teze, iar cel al terului exclus, adevrul unei
teze. mpreun aceste principii fundamenteaz demonstraia prin reducere la absurd.)
Principiul terului exclus se aplic n situaiile n care se admit doar dou valori de adevr
i se exclude existena celei de a treia valoare.(adic adevrul i falsul nu sunt
compatibile n aceeai propoziie) aceste situaii sunt supuse principiului bivalenei [ o
propoziie este fie adevrat fie fals]

Raiunea suficient:

Nihil est sine ratione = nimic nu este fr raiune