Stuf (Phragmites australi)

- trestie-

Stuful formeaza una din cele mai intinse suprafete compacte din Delta Dunarii, acoperind
peste 1500 de kmp din suprafata totala a acesteia.
Phragmites australis, (stuf, trestie), este o planta erbacee perena, care are rizom tarator
(radacina stufului), tulpina verticala rigida cu inaltime intre 1-4 m (exceptional atingand 7m), frunze
lanceolate verzi-albastrui cu lungimi intre 40-50 cm si flori dispuse in panicule terminale (panicule = tip
de inflorescenta in forma de chiorchine compus, ale carui ramuri secundare sunt si ele ramificate si
poarta flori). Infloreste in iulie - septembrie.
Stuful formeaza plauri ce sunt constituiti dintr-o impletitura de rizomi de stuf (peste 80%) si
radacini ale altor plante acvatice in amestec cu resturi organice si sol, asociate intr-un strat gros de 0,5
- 1,7 m. Plaurul se poate desprinde de fundul ghiolurilor si baltilor, transformandu-se in insule
plutitoare cu diferite marimi.
Principalele utilizari ale stufului recoltat in Delta Dunarii:
material in constructii: constructia de acoperisuri, garduri, material izolator in constructia
tavanelor si peretilor cladirilor;
baza pentru celuloza si hartie: in prezent nu se mai utilizeaza;
baza pentru biomasa: sursa de energie traditionala pentru localnici;
producerea de impletituri: carpete, jaluzele, decoratiuni interioare, pereti despartitori,
umbrare pentru sere;
confectionarea de fascine: folosite pentru protectia digurilor;
hrana pentru animale: stuful tanar este folosit pentru furajarea animalelor pe parcursul
iernii;
resursa turistica: masa stuficola adaposteste pasari, pesti si o diversitate floristica mare
ce atrag atentia turistilor din lumea intreaga.

Barza
Barza alb sau cocostrcul, cu denumirea tiinific Ciconia ciconia, este singura pasre de
talie mare din ornitofauna rii care s-a apropiat de om i i construiete cuibul n vecintatea noastr.
nc de pe vremea romanilor era socotit pasre sfnt "avis pia et benigna" considerat la fel i
astzi n multe zone. Multe credine populare se leag de aceast pasre: aduce primvara, aduce
noroc casei unde i face cuibul i o ferete de foc i fulger, poate prevesti belugul, norocul, starea
sntii etc.
Nu poate fi confundat cu nici o alt pasre: are picioare lungi i un cioc rou, penele corpului
sunt albe, iar remigele negre. Diferenele dintre sexe sunt aproape inexistente: n general masculul
este mai mare (n medie 3,8 kg) dect femela (3,3 kg). Puii au la nceput ciocul i picioarele negre.
Mai trziu, picioarele devin roii-maronii, iar de la vrsta de nou sptmni i culoarea ciocului se
pigmentez treptat n rou. Pentru o perioad de timp, ns, se va mai pstra la vrful ciocului
culoarea neagr. Barza alb poate firecunoscut uor i n zbor: are gtul i picioarele ntinse, spre
deosebire de strci, la care n zbor gtul este ntotdeauna strns n form de S.
Vrsta berzelor poate s ajung n captivitate i la 30 de ani. n Romnia, cea mai mare
longevitate s-a nregistrat la o barza inelat n 1960 n Delta Dunrii care a fost regsit dup 12 ani i
6 luni n Tanzania. Este una dintre puinele psri mute. Totui, produce un clmpnit prin lovirea
celor dou maxilare.