Cetatenia

TRATATUL DE LA NISA dec 2000, este un moment deosebit,

crucial, in care UE si-a dat seama ca nu numai satele candidate
trebuie sa desfasoare anumite reforme, ci si UE trebuie sa se
restuctureze pt a primi dintr-o data un nr atat de mare de noi
membri.
-la Summitul de la Nisa a fost validata Charta Europeana a
Dr si Libertatilor Fundamentale.
-s-a adoptat o declaratie pe baza careia s-a hotarat
infiintarea unei conventii (conventie ca institutie, nu ca document,
tratat) care sa elaboreye un document referitor la viitorul Europei.
- Charta Europeana a Dr si Libertatilor Fundamentaleelaborat pe parcursul anului 1989 de catre o conventie condusa
de presedintele Roman Hertog, si compusa din specialisti in
materie de dr. omului.
(EXAMEN: ce credeti ca ar aduce nou carta fata de conventia
europeana a dr omului?? In 1850, cand a fost elaborata conventia,
nu puteau fi avute in vedere o serie de dr. si lib. Fundamentale din
generatia actuala,. Nu se vorbea despre oita Dolly, fisicuta Caty si
vaca nebuna, adica nu s-a vb despre posibilitatea clonarii unor
fiinte si fiinte umane, despre dr la un patrimoniu genetic al
umanitatii, despre fenomenul de incalzire globala si de deteriorare
a stratului de ozon, a i a lipsit notiunea de dr fundamental la un
mediu sanatos, pe care trebuie sa-l pastram si sa-l transmitem
generatiilor viitoare, nu s-a vb despre bioetica, despre noile
tehnologii in materie de fertilizare in vitro sau de mama
purtatoare care sa dea nastere si unor copii al altora, dar unor
drepturi fundamentale neavute in vedere atunci-transplant de
organe)

-Charta-legata de cele 27 state membre ale UE si care sunt

supuse dpdv al controlului jurisdictional de Curtea de la
Luxemburg.
- Summitul de la Nisa este cel care a durat cel mai mult din
istoria constructiei UE (de vineri pana marti) , este crezut un
semi-esec
- s-a vb despre necesitatea unui presedinte al UE, postul de
ministru al afacerilor externe UE, schimbarea modalitatilor de vot
in Consiliu Ministrilor, modificarea nr comisarilor europeni
2001 SUMMITUL DE LA LAEKEN, DECLARATIA DE LA LAEKENo suburbie a Belgiei unde sta familia regala. Aici s-a luat
hotararea prin care extinderea UE va avea loc in 2 etape:
I etapa: priemele 10 tari
II etapa: rom si bulg
Urmarea hotararilor de la Nisa si Laeken, in 2002-2003
Convenitie pt Viitorul Europei, formata din 105 conventionari,
condusa de fostul pressed al frantei, si avand 2 vicepres, giuliano
Amatom foast premier al IT, Jean Luc Deanen, fost premier
Franez. Intre acesti 105 au fost reprezentatni din parl europ dar si
reprez din parlamentele statelor candidate, reprezentanti ai
comisiei europ, ai cons Comitetului regiunilor, reprezentanti ai
tuturor celor impl;icati in constructia europeana. A fost create asa
numita conv tanara, in care la recomandarea conventionarilor,
au facut parte tineri din statele mnembre si statele candisate,
care au facut propuneri pt viit europei, tocmai pt ca, aceasta
creatie, UE, s-a gandit a fi pt tineri.
CONSTITUTIA PENTRU EUROPA
La inceput nu s-a plecat de la derularea unei constitutii pt
Europa, ci doar pe parcurs, s-a ajuns la ideea formarii unui act
Constitutia pt Europa. S-a inceput elaborarea acestui document,

care s-a terminat, fiind prezentat la Summitul de la Salonic, si in

oct 2004 a fost semnat la roma de reprezentantii statelor
membre, urmand apoi a fi ratificat de statele membre.
Titlul II al Constitutiei, a fost chiar Charta (se vb de un tratat
intr-un tratat)- a capatat val juridica obligatorie odata cu
constitutia. Dezbateri au avut loc pe tema mentyionarii valorilor
crestine in Constitutia pt Europa, lucru care nu a fost admis de
reprezentantii celorlalte religii prezente puternice in UE.
(musulmani, religia muzaica).
In proiectul de Constitutie pt prima data au fost inscrise de o
maniera explicita, simbolurile UE(9 mai-ziua Europei, deviza uniti
in divestitate, cetatenie europeana, moneda euro, steagul cu 12
stelute)
Finalul acestui proiect a fost neasteptat, dureros, prin
referendumurile din Franta si Olanda, cand, chemati sa se
pronunte, cetatenii frantei si olandei au votat impotriva
proiectului de constitutie europeana, si a trebuit sa se
abandoneze aceasta idee.
Dec 2009, cu incepere din ian 2010, a intrat in vigoare
tratatul de la lisabona, este o forma noua data constitutiei pt
europa, dar, adoptarea lui care se datoreaza aliantei dintre
Sarkozi si Angelica Merker (alianta franco-germana), si este
compus din tratatul de la Mastricht si Tratatul Functionarii UE.
Aceste 2 tratate ne conduc astazi.
CAPITOLUL II. INSTITUTIILE UE
UE- sistem institutional unic, din care fac parte:
-consiliul de stat
-consiliul ministrilor UE (Consiliul)
-comisia europeana

-parlamentul european
-curtea de conturi a UE
-curtea de justitie a UE
Fara a fi institutii, ci doar organe auziliare in cadrul UE, sunt:
-consiliu economic si social
-comitetul regiunilor
-banca europeana de investitii
-banca centrala europeana
-europol si eurojust
-alte agentii
Organizarea
funstionarea
si
stributiile
EUROPEAN AL SEFILOR DE STATE SI DE GUVERNE

CONSILIULUI

*format dinsefii de state si guverne ale celor 27 de state

existente. Participa sefii de state: ai monarhiilor-vin ministrii, unde
sunt republici-vin presedintii, exceptie:Franta-ea participa si cu
presedintele, si cu primul ministru.
*lucrariule incep prin preyentarea unui raport de presed parl
european, dupa care acesta se retrage de la lucrari, situatie
semnalata pt a arata k pe undeva au dreptate cei ce vb despre
deficitul demografic in UE. De drept, din acest consiliu europ mai
face marte si presed Comisiei europene, . Parlam este insa
prezent numai la sedinta de deschidere, la prezentarea acestui
raport.
*lucrarile au loc intr-o zona rosie, unde nu au acces nici
consilierii membrilor consiliului, nici presa, si transferul
informatiilor pe masura derularii lucrarilor este facut de niste
functionari ce se numesc antici-de la primul presedinte al

acestui corp de functionari. Ei participa la lucrari, preiau

problemele, si le transmit celor de afara,. Tocmai pt k in consiliul
european se dezbat dosare care nu s-au putut rezolva la nivel de
uni ministrii, iar consiliul este considerat un fel de curte de apel pt
aceste dosare nerezolvate.
*in atributiile sale, Cons Europ este cel care da impulsurile
necesare continuarii integrarii europene, si fixeaza strategia
politicii de integrare. La finalul acestor intalniri la nivel inalt se
adopta declaratii prezentate de obicei de seful de stat sau de
guvern al tarii care detine presedintia semestriala rotativa, UE
fiind si astazi condusa pe o perioada pe cate 6 luni de unul dintre
statele membre, in prezent Ungaria, urmeaza de la 1 iun Polonia.
( Herman Fon Rompuy(fost premier belgian, ales pe baza
unui compromis cu Katherine Ashton-baroneasa britanica, ea este
ministrul de externe al Marii Brit. ).e presedintele UE, pt a se
elimina rotatia semestriala. )
*loc de intalniri la gura sobei. Au loc discutii intre 4 ochi
intre bisericute, pt a-i det si pe altii
CONSILIUL MINISTRILOR
*institutie traditionala aparutra odata cu
Comunit Europ a Carb si Otelului (tratat de la paris)

constituirea

*se reuneste in multiple formatiuni-sunt 9 astfel de

formatiuni, cele mai imp fiind Consiliul Afacerilor Generaleministrii de externe ai celor 27obl state, Cons JAI, Cons pt
Agriculltura (PAC politica agricola comuna), Cons Ecofin (Economic
financiar), Cons pt Tineret, Transport, mediu, sanatate.
*aceste reuniuni aveau de obicei loc in statul membru care
avea presedintia semestriala rotativa, dupa ce UE a ajuns la 25 de
state, prin hotarartea consiliului, s-a hotarat ca intrunirile vor
avea loc la Bruxelles

*in
cadrul
consiliului
si
pt
mentinerea
coerentei
documentelor adoptate, functioneaza COREPER (comitetul
reprezentantilor permanenti)- e impartit in 2 sectiuni: Coreperul I,
format din reprezentanti cu rangul de ambasador adjunct,
Coreper II, format din ambasadorii statelor membre. Coreperul I
este cel cu atributii tehnice, Coreperul II este cel care trateaza
problemele dpdv politic. In cadrul lucrarilor Coreperului se vor
stabili care dintre problemele pe ordinea de zi vor fi trecute la pct.
A, si anume probl care care nu mai necesita un vot, nu mai sunt
supuse votului, fiind toate statele de acord, si. Pct B probl asupra
carora nu exista un consens, si care vor fi supuse votului in
consiliu.
*unele tratate considera ca atunci cand vb de consiliul
European, n-am avea o institutie distincta, ci doar o alta forma a
consiliului ministrilor, care ar reuni sefii de state si de guverne.
(organizare, functionare, definitii-institutii-examen)
*cons ministrilor nu este executivul UE, asa cum ar fi daca ar
exista senilituidine cu structura interna a statelor membre.
*a fost pe tot parcursul integrariim sau in cea mai mare
parte a acestei perioade, unicul legioslator, Consiliu Ministrilor est
legiuitorul, cel care adopta legislatia europeana. Numai in ultima
perioada a intergarii europene, la procesul legislativ a fost
integrat si parlamentul european (procedura de codecizie).
*actele normative europene adoptate prin procedura de
codecizie sunt semnate impreuna de presedintele consiliului
ministrilor si presed parlam europ (subiect examen)
*maniera de vot- hotararile se iau prin votul care poate sa fie
cu unanimitatem cu majoritate simpla si cu majoritate calificata.
La votul cu unanimitate (abtinere constructiva=) pot exista state
care sa se abtina de o maniera constructiva, respectiv fara a face
uz de dreptul de veto, si astfel, anumite proiecte pot sa se

desfasoare numai pe baza unei cooperari intarite intre o parte a

statelor membre, asa cum avem politica monetara a zonei euro,
respectiv Marea Brit, Danemarca si Suedia nu au trecut la moneda
euro. Majoritate simpla=jumatate +unu. Votul cu majoritate
calificata=fiecare stat membru avand o ponderatie de voturi. Din
acest pct de vedere, trebuie sa fie dublata mai nou dupa trat de la
lisabona, statele care voteaza pt un anumit proiect sa reprezinte
cel putin 60 % din populatia UE.
COMISIA EUROPEANA
-aparuta odata cu comunitatile europene, dar o institutie
novatoare, reformatoare care a implicat acel abandon de
suveranitate si conferirea unor atributii ale statelor membre unor

-comisarii europeni sunt astazi in nr de 27, reprezentanti ai

fiecarui stat membru, si au un mandat de 5 ani, care poate sa fie
reinnoit.
-cand UE era de 15 state, nr comisarilor era de 20, si cele 5
state considerate mari aveau cate 2 comisari, iar celelalte 10
considerate mititele, cate un comisar. Problema a fost la
renuntarea la cel de-al doilea comisar.
-trat de la lisabona prevede in viitor scaderea nr de comisari,
care nu va corespunde in viitor cu nr statelor, ajungandu-se la
15..
-s-a schimbat si modalitatea de alegere, desemnare, a
comisiei europene si a presedintelui. Acum statele membre,
consiliu european desemneaza pe cel care va indeplini functia de
presedinte a comisiei europene, el este supus unui aviz formal
prin vot al parlamentului european. Dupa aceea, acest presedinte
desemnat acele ceilalti comisari de pe o lista de propuneri din
partea guvernelor statelor membre. Comisia europeana astfel
formata va fi supusa unui vot de investitura in intregul ei. (ex:

daca unul dintre comisarii alesi este respins la vot, este respinsa
intreaba comisie!)(Dacian Ciolos-comisarul roman).