Sunteți pe pagina 1din 10

Ministerul Educatiei al Republicii Moldova

Universitatea de Studii Politice si Economice


Europene Constantin Stere
Facultatea de drept

TEMA: Argumentarea varstei raspunderii


contraventionale a persoanei fizice din punct de
vedere a stiintelor sociologice, psihologice si
pedagogice
Efectuat: Cociorvei Mariana
Verificat: Josanu Dumitru

Chisinau 2014

1.Introducere
Regimul juridic al rspunderii contravenionale se consider una din problemele actuale. Tema
este c fiecare dintre autorii analizeaz rspunderea contravenional in mod diferit, unii
consider c rspunderea contravenional este o forma a rspunderii juridice, si alii sint de
prerea c ea este o form a rspunderii administrative.
Relatarea problemei in acest mod este mai mult din punct de vedere teoretic si ea este in curs
de soluionare.
Rspunderea contravenional este o form de rspundere juridic, reglementat de normele
dreptului contravenional, ea se ocup de date reale si concrete ca: contravenia, persoanele ce
pot fi trase la rspundere, cauzele care inltur caracterul contravenional al faptei, sanciunile
contravenionale, organele competente de a aplica sanciunea.
Regimul juridic al rspunderii contravenionale este reglementat prin normele juridice ale
Codului Contravenional si alte acte normative.
Aplicarea acestei forme de rspundere este mai eficient in practic deoarece rolul ei este de a
pedepsi pentru atentarea la drepturile si libertile legitime ale persoanei, proprietii, ordinii
publice si a altor valori ocrotite de lege. De aici rezult c pentru protejarea acestor valori,
trebuie s fie sancionat orice inclcare a legii.
Aplicarea rspunderii contravenionale este un proces real si practic, aplicarea unei sanciuni
sub form verbal nu are nici un sens. In practic un rol important il au trsturile,
particularitile si principiile rspunderii contravenionale fapt de a fi difereniat de alte forme
de rspundere.
Actualitatea problemei respective vine din momentul apariiei drepturilor si obligaiilor ce cad
sub incidena normelor juridice contravenionale.
De aici rezult c problema rspunderii contravenionale va fi actual permanent, deoarece
contravenii, infraciuni si alte inclcri ai legii se svirsesc in fiecare zi din diverse motive.
Din aceast cauz mi-am ales aceast tem, c este o tem actual si prin aplicarea rspunderii
contravenionale se apr valorile societii inclusiv si ale mele.
Orice form a rspunderii juridice, inclusiv a celei contravenionale, decurge in mod obiectiv,
din svirsirea unei fapte ilicite care naste dreptul statului de a aplica sanciunea prevzut de
norma juridic inclcat si obligaia fptuitorului de a suporta consecinele faptei comise.
Sursele bibliografice de baz in scrierea lucrrii au servit Codul Contravenional 2009 si alte
acte normative referitoare in domeniul rspunderii juridice, cit si literatur stiinific la tem in
Republica Moldova si peste hotare.

2.Consideraii generale privind rspunderea contravenional


Noiunea de rspundere juridic si rspundere contravenional
Rspunderea ca fenomen social are un caracter complex. Cuvintul rspundere, ce deriv din
latinescul respondere, in jurispruden e utilizat cu sensul de a rspunde de faptele sale, dar
in acelasi timp si a repara prejudiciile cauzate rspunderea este totdeauna legal, nimeni nu poate
fi judector in propria cauz.
Rspunderea juridic este un raport juridic intre stat (organele sale reprezentative) si persoana
care a svirsit o inclcare de lege, care este obligat s suporte aplicarea fa de ea a msurilor
statale de limitare , prevzute de sanciunea normei inclcate, in scopul asigurrii stabilitii
raporturilor sociale si al indrumrii membrilor societii in spiritul respectrii ordinii de drept.
Rspunderea juridic este o form a rspunderii sociale, constind in raporturile juridice care
iau nastere ca urmare a svirsirii unei fapte ilicite si care cuprind, pe de o parte, dreptul persoanei
vtmate si al societii, in general, de a obine repararea prejudiciului cauzat si restabilirea
ordinii de drept, iar pe de alt parte, obligaia celui vinovat de a acoperi paguba si a se supune
sanciunilor legale atras de conduita sa, contrar legii si celorlalte reguli de convieuire social.
Dup V.Guuleac rspunderea juridic
1este o notiune care are o baz real si ocup un loc central in fiecare din ramurile sistemului de
drept. Justiia nu poate fi infptuit decit prin raporturile de constringere. Rspunderea juridic
apare in cazul aciunii sau inaciunii ce contravine prevederilor unei norme de drept. Ea atrage
dup sine o anumit consecin juridic, adic pedeapsa prevzut de normele juridice materiale.
Neexecutarea sau executarea necorespunztoare a normelor de drept inevitabil atrage dup sine
aplicarea msurilor
corespunztoare de constringere, care imbin aciunea educativ si represiv asupra
delincventului. Caracterul complex al rspunderii const in totalitatea drepturilor si obligaiilor
organelor de stat pentru stabilirea unei sanciuni in caz de inclcare a ordinii
publice.Rspunderea juridic este susinut de urmtoarele principii generale care sunt
caracteristice si pentru celelalte forme de rspundere:
1. principiul rspunderii pentru fapta svirsit cu vinovie;conform cruia persoana este tras
la rspundere numai dac este vinovat si se sancioneaz in limitele vinoviei sale;
2. principiul rspunderii personale; aceast idee const in aceea c pentru fapta ilicit va purta
rspundere doar autorul ei cu toate imprejurrile obiective si subiective din cazul svirsirii faptei.
Acest principiu mai presupune imposibilitatea aplicrii fa de aceeasi prsoan pentru aceeasi
incalcare a dou sau mai multe sanciuni identice fie penale sau administrative deoarece
inclcarea unei norme juridice poate atrage dup sine doar aplicarea unei singuri sanciuni;
3. principiul justei sanctiuni; orice fapt ilicit se sancioneaz in baza legii adic de ctre
3

organul competent in acest domeniu si corecta alegere atit a autorului ce trebuie tras la
rspundere cit si a sanctiunii corespunztoare;
1 V.Guuleac, Drept contravenional, Chisinu 2006
4. principiul celeritii tragerii la rspundere; ce const in aplicarea la timp a sanciunii, la
momentul si locul potrivit, importana acestui principiu este c numai actionarea la timp a
organelor de stat, sau a persoanelor vtmate, a martorilor, va produce un raionament o eficien
in colaborarea organelor statale cu societatea depistind intro perioad mai scurt cine este autorul
faptei ilicite micsorind in acest fel posibilitatea lui de a mai svirsi ceva ilegal.
Rspunderea juridic conine mai multe forme de rspundere: penal, civil, administrativ.
Dup prerea lui Sergiu Furdui mai exist si o alt form cum este rspunderea contrvenional.
Autorul, aceast idee o stipuleaz din definiie c: rspunderea contraventional este un raport
juridic de constrigere, adic forma rspunderii juridice identificat cu raportul juridic
contrvenional de constringere, stabilit intre stat si contravenient, al crui coninut il constituie
dreptul statului de a aplica msuri de asigurare si sanciuni vinovatului de comiterea
contraveniei si obligaia corelativ a acestuia de a suporta msurile respective.
Conform art.10, Codul contravenional, prevede:constituie
contravenie fapta- aciunea sau inaciunea- ilicit, cu un grad de pericol social mai redus decit
infraciunea, svirsit cu vinovie, care atenteaz la valorile sociale ocrotite de lege, este
prevzut de prezentul cod si este pasibilde sanciune contravenional. Contravenia joac un
rol foarte important deoarece ea reprezint obiectul, fapta antisocial generatore de rspundere.
Aceast idee reese din principiul justei sanciuni un principiu al rspunderii juridice evideniat
mai sus, care a devenit si o trstur a rspunderii contravenionale pericolul social al faptei.
Toti pot fi autori ai contraveniei care are tot o importan deosebit in rspundere, dar nimeni
nu va fi sancionat pin nu va inclca, deci iarsi de unde si rezult c fapta este temeiul
rspunderii contravenionale. A doua trstur sint subiecii rspunderii din care fac parte statul
ca subiect activ si fptuitorul ca subiect pasiv. Caracterul activ al statului const in aceea c el
dispune de drepturi de a aplica persoanei vinovate sanciunea prevzut de lege pentru
contravenia comis pe cind fptuitorul este pasiv deoarece el se oblig s suporte aplicare si
excutarea sanciunii contrvenionale. O alt trstur este vinovia autorului care presupune in
ce msur s fie sancionat luindu-se in considerare timpul, locul, modul, dac a fost o fapt
intenionat sau din impruden. De vinovie depinde gradul de pedepsire a contravenientului de
catre organul competent si desigur pe baza actului normativ ce reglementeaz acest domeniu. A
patra trstur o reprezint sanciunea pentru fapta ilicit, ea este finalul procesului de
rspundere. Numai prin aplicarea sanciunilor respectarea drepturilor si libertilor omului,
meninerii ordinii publice va putea fi cit de cit echilibrat. Rspunderea contravenional avind
un caracter general adic are scopul aprrii valorilor sociale, si se aplic in egal msur pentru
toti contravenientii bine ineles in dependen de contravenie si alte condiii.
Rspunderea contravenional este reglementat de Codul contravenional al Republicii
4

Moldova. Cadrul legal al rspunderii este alctuit din prevederile capitolului doi, partea general
al CCRM are sarcina de a ocroti valorile sociale, personalitatea, drepturile si interesele legitime
ale persoanelor fizice si juridice, proprietatea, orinduirea de stat si ordinea public, precum si de
a depista,preveni si lichida contraveniile administrative si consecinele lor, de contribui la
educarea cetenilor in spiritul indeplinirii intocmai a legilor.
Rspunderea contravenional este o form juridic de pedepsire a persoanelor care au svirsit
o fap ilicit numit contravenie, si sint obligai s suporte msurile de asigurare si sanciunea
contravenional stabilit de organe competente. Rspunderea pour faptele sale este calea de
respectare a normelor juridice si de micsorare a contraveniilor, a infraciunlior, a abaterilor
disciplinare si altor fapte ilicite. Dar pentru a aplica o sanctiune unei personae, trebuia sa tinem
cont de citeva criteria, cum ar fi virsta, responsabilitatea, capacitatea de exercitiu s.a.

3.Argumentarea virstei raspunderii contraventionale a persoanei fizice.


Conform prevederilor alineatului (1) al articolului 16 din Codul contravenional al Republicii
Moldova, este pasibil de rspundere contravenional persoana fizic cu capacitate de exerciiu,
care, la momentul svririi contraveniei, are mplinit vrsta de 18 ani. n continuare, n
alineatul (2) al aceluiai articol, Codul stabilete c pentru svrirea faptelor prevzute la art.
228-245 i la art. 263-311, este pasibil de rspundere contravenional persoana fizic cu vrsta
cuprins ntre 16 i 18 ani. Nici practica altor state nu reglementeaz survenirea rspunderii
contravenionale de la 18 ani, astfel, n Romnia, persoana fiind pasibil de rspundere
contravenional de la 14 ani; n Bielorusia de la 16 ani, iar pentru anumite categorii de
contravenii de la 14 ani; n Federaia Rus, Ucraina, Kazahstan i Armenia de la 16 ani.
O motivaie n vederea susinerii necesitii de micorare a plafonului de vrst la care poate
surveni rspunderea contravenional poate fi dedus prin analiza comparativ a rspunderii
contravenionale cu rspunderea penal. Avnd n vedere c rspunderea penal survine la 16 ani,
iar pentru o anumit categorie de infraciuni de la 14 ani, precum i lund n consideraie faptul
c, contravenia este o mini-infraciune, putem considera c o persoan, n momentul n care
contientizeaz seriozitatea/periculozitatea unor fapte de un anumit nivel de gravitate precum
sunt infraciunile, ea va contientiza cu att mai mult seriozitatea unor contravenii. Astfel, n
cazul svririi faptelor contravenionale este necesar a suporta consecinele, adic de a fi tras la
rspundere contravenional.
Cu toate cele relatate mai sus, considerm necesar de a revedea categoriile de contravenii
indicate la alineatul (2) al articolului 16, ntruct, la unele dintre acestea, aa precum sunt
5

contraveniile n domeniul circulaiei rutiere (art. 228-245) sau cele care afecteaz activitatea de
ntreprinztor, fiscalitatea, activitatea vamal i valorile mobiliare (263-311), persoana fizic n
vrst de pn la 18 ani nu poate fi subiect, reieind din natura faptei contravenionale, cu att mai
puin subiect al unor astfel de contravenii poate fi persoana cu vrsta de pn la 16 ani. Totodat,
alte categorii de contravenii, lund n considerare faptul c pericolul social al acestor fapte este
accesibil de a fi recepionat, iar n unele cazuri extrem de rspndit, chiar i de la vrsta de 14 ani
i care se comit n mod prioritar de ctre aceast categorie de persoane, necesit modificarea
normelor care reglementeaz vrsta la care persoana poate fi subiect al acestor contravenii.
Regulamentul cu privire la organizarea activitii Inspectoratelor pentru minori din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne, specific, c sunt considerate fapte antisociale ceritul, ghicitul
contra bani sau lucruri i aciuni ce conin elementele unei contraveniii i sunt svrite de un
minor. Menionm cRegulamentul comisiei pentru minori nu indic vrsta sub care minorii care
au svrit fapte antisocialesau periculoase pentru societate nu pot fi adui n faa Comisiei
pentru minori.
Este stabilit o list de garanii minime pentru copii suspectai sau acuzai de nclcri ale legii
penale:
s fie presupus nevinovat pn ce vinovia sa va fi stabilit de lege;
s fie informat prompt i direct de acuzaiile care i se aduc sau prin intermediulprinilor si
sau al reprezentanilor legali i s beneficieze de asisten juridic sau deorice alt asisten
corespunztoare pentru pregtirea i prezentarea aprrii sale;
cauza s fie examinat fr ntrziere de ctre autoritate sau instan judiciarcompetent,
independent i imparial, dup o procedur echitabil conformprevederilor legii, n prezena
asistenei legale sau a oricrei alte asistene dac acest lucru nu este considerat contrar interesului
superior al copilului, datorit, n specialvrstei i situaiei sale n prezena prinilor si sau
a reprezentanilor si legali;
s nu fie constrns s depun mrturie sau s-i mrturiseasc vinovia, s interoghezesau s
cear s fie interogai martori ai acuzrii i s obin aducerea i interogarea lamartori ai aprrii,
n condiii de egalitate;
dac se dovedete c a nclcat legea penal, s poat face apel cu privire la decizie i laorice
alt msur luat, n consecin, n faa unei autoriti sau instane superioarecompetente,
independente i impariale, conform legii;
6

s fie asistat n mod gratuit de un interpret, dac nu nelege sau nu vorbete limbautilizat;
viaa sa personal s fie n mod deplin respectat n toate faz ele procedurii
4.Particularitatile raspunderii contraventionale a minorilor
Persoanele fizic cu vrsta ntre 16 i 18 ani este pasibil de rspunderecontravenional
pentrusvrirea faptelor prevzute la art.228-245 i laart.263-311 din Codul contravenional.
n cazul minorului care a svrit o fapt ce se ncadreaz n dispoziia normei din parteaspecial
a crii nti,agentul constatator, procurorul sau instana de judecat expediazmaterialelecauzei
contravenionale autoritii administraiei publice locale pentru problemele minorilor.
La demersul agentului constatator, instana de judecat poate aplica fa de minor msuride
constrngere cu caracter educativconform art.104 din Codul penal. Svrirea contravenieide
ctre un minor,o femeie gravid sau o persoan care ntreine copil cu vrsta de pn la 8anise
considere circumstan atenuant Minorii pot fi sancionai complementar doar cu privarea de
dreptul de adesfura oanumit activitate.Cauzele contravenionale n privina minorilor snt
examinate dectreinstana de judecat.
5.Rspunderea penal i contravenional privind delicvena juvenil.
Delicvena juvenil este un fenomen n care sunt incluse toate nclcrile de norm
socialesvrite de ctre tinerii sub 18 ani, nclcri care sunt sancionate penal. n ceea ce
priveterspunderea penal, sistemul juridic a stabilit c minorii se mpart n trei subcategorii i
anume:minorii pn la vrsta de 14 ani nu rspund penal, chiar dac ei comit infraciuni,
mpotriva lorurmnd a fi luate msuri de ocrotire sau de internare n coli speciale de reeducare;
minorii cuvrste cuprinse ntre 14 i 16 ani rspund penal limitat numai dac n urma expertizei
medico-legale se stabilete c acetia au discernmnt; minorii cu vrste cuprinse ntre 16 i 18
anirspund penal, discernmntul acestora fiind prezumat c exist, dovada contrar putnd fie
efectuat de minor tot prin expertiza medico-legal psihiatric. n ceea ce privetecontravenia,
acesta este o fapt svrit cu vinovie prevzut sau sancionat de legi saualte acte normative
cu un pericol social mai redus dect al infraciunilor. Sanciunile principale care pot fi aplicate n
cazul svririi contraveniilor sunt: avertismentul; amendacontravenional; prestarea unei
activiti n folosul comunitii, sanciune care poate fi luatnumai fa de minorii care au
mplinit vrsta de 16 ani. n cazul minorilor, limitele minime imaxime ale sanciunilor se
reduc la jumtate. Cele mai ntlnite contravenii prevzute deLegea nr. 61/1991 republicat
reglementeaz sancionarea faptelor de nclcare a unor normede convieuire social i a
7

ordinii publice ca fiind comise de elevi sunt: svrirea n public defapte, acte sau gesturi
obscene, preferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, ameninricu acte de violen
mpotriva persoanelor sau bunurilor acestora de natur s tulbure ordinea ilinitea public sau s
provoace indignarea cetenilor ori s lezeze demnitatea i onoareaacestora sau a instituiilor
publice; aruncarea asupra unei persoane, construcii sau asupra unuimijloc de transport cu
obiecte de orice fel, cu substane inflamante, iritant-lacrimogene sau cuefect paralizant;
organizarea sau participarea la jocuri de noroc, altele dect cele autorizate de lege; provocarea
ori participarea efectiv la scandal n locuri sau localuri publice; tulburareafr drept a linitii
locuitorilor prin pro ducerea de zgomote cu orice aparat sau obiect prin strigte sau larm;
refuzul unei persoane de a da relaii pentru stabilirea identitii sale, de a selegitima cu actul de
identitate sau de a se prezenta la sediul poliiei la cererea ori la invitaia justificat a organelor
de urmrire penal sau de meninerea ordini publice aflate n exercitareaatribuiilor de serviciu.
Contraveniile svrite n coli sunt sancionate cu amenzi cuprinse ntre 1.000 lei i 3.000 lei.
mpotriva minorului care rspunde penal se poate aplica o pedeapssau se poate dispune
o msur educativ. Pedeapsa se aplic numai dac se apreciaz c luareaunei msuri educative
nu este eficient pentru ndreptarea minorului. n cazul aplicrii uneipedepse fa de minor,
limitele minime i maxime prevzute pentru fapta comis se reduc la jumtate. Msurile
educative sunt urmtoarele: mustrarea; libertatea supravegheat; internarea ntr-un centru de
reeducare; internarea ntr-un institut medical-educativ

6.Concluzii si recomandari:
n urma analizei aspectului juridic, delictuos i sociologic al vrstei, ca una dintre condiiile de
obinere a statutului juridic de subiect activ al contraveniei, considerm ca fiind inoportun, greu
explicabil i neargumentat din punctul de vedere tiinific decizia legislatorului naional de a
ridica plafonul vrstei rspunderii contravenionale de la 16 la 18 ani. Aceast poziie nu doar
c nu va favoriza activitatea privind combaterea contravenionalitii, ci i va diminua rolul
rspunderii contravenionale ca modalitate a constrngerii statale n domeniul asigurrii ordinii
de drept.
Potrivit doctrinei juridice, inndu-se seama de caracterul progresiv al dezvoltrii psihice a
minorilor i a adolescenilor, majoritatea specialitilor din domeniu au ajuns la concluzia c
vrsta de 14-16 ani constituie perioada responsabilitii ndoielnice sau relative, n care existenta
rspunderii contravenionale este condiionat de constatarea discernmntului.Cercetrile
dindomeniul psihologiei, pedagogiei etc. confirm faptul c, odat cu atingerea vrstei de 12-13
8

ani,minorul este n stare s-i aprecieze contient comportamentul, s prevadconsecinele lui, iar
n legtur cu aceasta s aleag varianta care i convine mai mult, care corespunde intereselor sale.
n baza acestor concluzii, consider ca este necesar modificareaimediat a art. 16 din Codul
contravenional al RM, stabilind vrsta rspunderii contravenionale la 16 ani, iar pentru unele
contravenii cu un grad de pericol social mai sporit, din cele ce atenteaz la sntatea persoanei,
ordinea public, ordinea stabilit de administrare, justiie la14 ani.
n consideraia celor expuse, putem conchide c tema abordat prezint un interes deosebit, n
contextul n care delincvena juvenil constituie un fenomen social complex i grav,prin
consecinele sale grave att asupra minorilor, ct i asupra societii n ansamblul ei,problematica
minorilor infractori rmnnd un domeniu de actualitate deschis investigrii sociale i tiinifice

CUPRINS:

1.Introducere..2
2.Consideraii generale privind rspunderea contravenional
Noiunea de rspundere juridic si rspundere contravenional.3
3.Argumentarea virstei raspunderii contraventionale a persoanei fizice5
4.Particularitatile raspunderii contraventionale a minorilor.7
\5.Rspunderea penal i contravenional privind delicvena juvenil..7
6.Concluzii si recomandari.8

10