Biserica Neagr

Biserica Neagr (n german Die Schwarze Kirche, n maghiar

Fekete Templom) biseric evanghelic n stil gotic din Braov. Construit n
jurul anului 1380 (probabil ncepnd cu 1377) i cunoscut iniial sub
numele de Biserica Sfnta Maria, cldirea a fost parial distrus dupa marele
incendiu din 1689, cnd a primit numele actual. Biserica Neagr este unul
dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectur gotic din Romnia
datnd din secolele XIV-XV.
Construcia bisericii a nceput serios n anul 1384 i a fost finalizat n
anul 1477. O inscripie descoperit n zidul bisericii l atest ca prim ctitor
pe Thomas despre care aflm c a murit n anul 1410.
Grav avariat dup incendiu, Biserica Neagr a fost refcut cu
ajutorul unor meteri venii din oraul hanseatic Danzig, pentru c meterii
locali nu mai tiau s nchid boli de dimensiuni att de mari. Noile boli,
ns, sunt n stil baroc, nu gotic.
Planul utilizat de ctre arhiteci a fost acela de bazilic cu trei nave,
egale ca nlime, nscriindu-se n tipul de bisericihal preferate n secolele
XV-XVI n spaiul german, de unde proveneau dealtfel unii dintre arhiteci i
meteri.
Biserica Neagr este cel mai mare edificiu de cult n stil gotic din sudestul Europei, msurnd 89 de metri lungime i 38 de metri lime. n
aceast biseric ncap circa 5.000 de persoane.
Biserica Neagr este celebr nu doar prin dimensiunile sale ci i prin
alte lucruri: astfel, n cloponi se afl cel mai mare clopot din spaiul
romnesc, un clopot din bronz care cntrete 6 tone. Biserica Neagr este
cunoscut i pentru marea sa org avnd peste 4.000 de tuburi, fiind una din
cele mai mari din Europa de Sud-Est. Corul susinut de contrafori exteriori
decorai cu edicole care adpostesc statui de sfini constituie unul din
puinele exemple de acest tip din Transilvania. Colecia de covoare orientale
a Bisericii Negre este cea mai bogat de acest tip din Romnia. Sptmnal
se organizeaz un concert de org.

Manastirea Voronet
Manastirea Voronetului a fost inca de la intemeiere un monument
memorial si votiv. Aceasta explica pe de o parte caracteristicile noi ctitorii a
Sfantului Stefan cel Mare care, spre deosebire de celelalte manastiri ale
domnului, nu avea camera mormintelor. Explica de asemenea, atentia de
care s-a bucurat in continuare. Intr-adevar in secolul XVI - mai precis la
1547 - Mitropolitul Grigorie Rosa sfetnic a lui Petru Voda Rares si var cu
domnul,cnstruieste pridvoru inchis de la vest, pentru care adopta o solutie
nemaiintalnita pana la el, in cadrl careia arhitectura este vizibil subordonata
decorului pictat :peretele de vest al pridvorului este un perete plin nestrapuns
de nici o deschidere. Acest plin amplu, impreuna cu suprafetele laterale ale
masivilor contraforti de colti constituie un imens ecran unitar, pe care se
desfasoara in culorile ei stralucitoare drama binecunoscutei Judecati de Apoi
de la Voronet, singura compozitie de acest fel care se desfasoara continu,
fara ici un fel de intrerupere sau trunchiere. Latimea contrafortului va fi
folosita pe fatadele laterale pentru desfasurarea unor teme carora ctitorul
picturii se pare ca dorit sa le dea o impotanta deosebita: pe contrafortul de
sud Viata Sfantului Nicolae,viata Sfantului Ioan cel Nou si supradimensionat
Sfantul Gheorghe omorand balaurul, iar pe cel de nord, compozitia continua
verticala a vamilor vazduhului, teme eshatlogica aparuta in mediile
calugaresti. Pe restul peretilor exteriori, ordonanta iconografica isi urmeza
firul traditional: Arborele lui Ieseu, in regisru vertical de filosofi alaturat - pe
fatada de sud, Cinurile pe abside, Acatistul Maicii Domnului, Viata Sfantului
Antonie cel Mare, Facerea - pe fatada nord .