Raport de mediu final- Proiectul Petera- Padina

Capitolul 10

10. Masuri si recomandari ce se impun a fi luate in vederea armonizarii activitatii de

turism cu obiectivele de protectie si conservare a biodiversitatii in zona Padina
Pestera
Extinderea infrastructurii turistice in zonele naturale are rolul de a coordona
conservarea si punerea in valoare a valorilor cultural-istorice si a celor ecologice si
peisagere reprezentand un domeniu de obiective legat de abordarile complexe privind
conversia si restructurarea zonelor rurale si urbane. In acest context ariile protejate nu
trebuie privite ca teritorii izolate de influentele antropice, managementul eficient al
acestor zone presupunand integrarea lor functionala si sociala cu celelate zone, cu efecte
benefice in ceea ce priveste reducerea costurilor legate de intretinerea si protectia lor.
In ultimii ani presiunile turismului au crescut rapid. Presiunile din locurile turistice
cunoscute cresc, astfel incat incat ariile naturale devin din ce in ce mai mult locuri
pentru turismul de lunga durata.
Facilitatile turistice pot intra deseori in conflict cu obiectivele de conservare. Daca este
planificat si administrat pentru a fi durabil, turismul este o forta pozitiva, aducand
beneficii atat ariilor protejate cat si comunitatilor locale.
Turismul este binevenit in sau langa ariile protejate daca respecta caracterul special al
ariei protejate.
10.1 Caracterizarea obiectivelor de mediu ce vizeaza protectia si conservarea
biodiversitatii in zona Pestera -Padina
Evaluarea impactului proiectului sau planului asupra integritii sitului protejabil se
realizeaza prin perspective analizei structurii i funciei sitului i al obiectivelor sale de
conservare. Acolo unde exista efecte negative, trebuie fcut, suplimentar, i o evaluare
a posibilitii de diminuare a acestor efecte aplicandu-se principiul precautiei.
Caracterizarea sitului protejabil si obictivelor de conservare va acoperi zonele invecinate
viitorului amplasament in vederea asigurarii obiectivitatii evaluarii efectelor potentiale
produse de functionarea amplasamentului turistic Pestera Padina.
n Romnia suprafaa total a ariilor naturale protejate este de 1.234.608,12 ha, din care:

Rezervatii tiintifice, rezervaii naturale i monumente ale naturii 102.433,3 ha

99

Raport de mediu final- Proiectul Petera- Padina

Capitolul 10

Parcuri naionale, naturale i rezervaii ale biosferei1.132.174,80 ha (din care:

Rezervaia Biosferei Delta Dunarii 580.000 ha; celelate parcuri naionale i
naturale 552.174,80 ha)

Muntii Bucegi constituie una dintre cele mai reprezentative catene din Carpatii
Meridionali caracterizata printr-o mare complexitate biogeografica. Diversitatea
formelor de relief, structura geologica si altitudinea ofera conditii deosebit de variate ce
au determinat instalarea unei flore si faune bogate si variate.
In urma studiilor efectuate asupra lucrarilor de specialitate ce se refera la aceasta zona, a
materialelor din colectii, precum si a cercetarilor din teren efectuate a reiesit ca numarul
de specii vegetale este de 3037 iar cel al speciilor animale este de aproximativ 3500.
Structura interioara Parcului National Bucegi a fost stabilita pe baza caracteristicilor
geologice, geomorfologice, hidrologice si a tipurilor de sisteme ecologice existente. De
asemenea unitatile componente ale parcului au fost incadrate in diferite categorii in
raport cu o serie de criterii: obiectul conservarii, suprafata, statutul legal, etc. Criteriile
utilizate sunt in concordanta cu criteriile stabilite de IUCN.
In zona Valea Ialomitei si proximitatea viitorului amplasament al statiunii turistice
exista trei categorii de arii protejate conform IUCN: categoria I Rezervatii Naturale
Stiintifice reprezinta arii protejate administrate preponderent pentru cercetare sau
protectie; categoria IV Arii de Management pentru specii/habitate ce reprezinta
arii protejate administrate pentru conservare prin interventi si activitati de
management activ si categoria
Detaliem structura interna a Parcului National Bucegi asa cum apare in planul de
management al acestuia.

100

Raport de mediu final- Proiectul Petera- Padina

Capitolul 10

Structura Parcului National Bucegi

Delimitare interioara
Rezervatii naturale

Categori

Tipul

Suprafata
Total Din care padure

Abruptul

IV

complexa

(ha)
3026

(ha)
1521

Prahovean
Abruptul Nordic
Tiganesti Saura
Abruptul Vestic
Platoul Strunga

IV
I
IV
I

complexa
complexa
complexa
complexa

2191
1343
1045
432

1250
453
522
126

Horoaba
Cocora Babele

IV

botanica -

196

50

Tataru
Sfanta Ana
Coltii lui Barbes
Scropoasa-

IV
I
IV
V

geomorfologica
complexa
botanica - geologica
complexa
complexa

343
8
1513
1080

308
1406
1056

Zanoaga
Ratei-Lespezi

IV

geologica

1230

1230

Plaiul Motilor
Coltii Obarsiei
Jnepenisul Piatra

IV
IV
V

-geomorfologica
geologica
geomorfologica
botanica

21
54
103

Arsa
Dichiu
Turbaria Laptici

II
I

forestiera
botanica - forestiera

175
11

175
11

Suprafata viitorului amplasament al statiuni turistice, se afla in afara ariilor strict

protejate sau cu regim special. Se caracterizeaza printr-un nivel de diversitate
specifica si a tipurilor de ecosisteme/habitate mai scazuta decat in restul parcului
national fiind o arie restransa, pe o suprafata ce reprezinta mai putin de 1% din
suprafata Parcului National Bucegi. Desigur, pentru acesta zona turistica, este
importanta evaluarea biodiversitatii pana la limita accesului turistilor ceea ce necesita

101

Raport de mediu final- Proiectul Petera- Padina

Capitolul 10

luarea in consideratie a unei multitudini de habitate si formatiuni vegetale ce sunt tipice

Muntilor Bucegi, in special pe Valea Ialomitei.
Din elementele de flora si vegetatie, subliniem ca din totalul numarului de taxoni si
cetotaxoni de la nivelul intregului parc national doar un numar limitat se regasesc in
apropierea amplasamentului. De asemenea prezentam elemenetele de interes
stiintific care fac obiectul masurilor de protectie si conservare stricte care se afla in
zona Vaii Ialomitei in raport cu elementele de flora, vegetatie si fauna prezente in
Parcul National Bucegi si care constituie obiective de mediu (protectie si conservare)
relevante in raport cu obiectivele programului.
10.1.1. Flora
Flora algala este reprezentata intregului parc national in mai multe biotopuri: ape, roci,
soluri, pesteri. Dintre acestia Sinaiella terricola, Gruia si Oxicoccus irregularis, Gruia,
precum si formele morfologice Hydrurus vaucherii, C.Ag. morpha amorpha, Gruia si
Hydrurus vaucherii C.Ag. morpha caulinara, Gruia sunt unitati sistematice noi pentru
stiinta, semnalate in decursul mai multor ani de catre cercetatorul Lucian Gruia (19621979). Algele cuprind 375 de taxoni ce apartin la 8 filumuri: Cyanophyta = 138 taxoni,
Chlorophyta = 78 taxoni, Xanthophyta = 49 taxoni, Bacillariophyta=81 taxoni,
Chrysophyta=6 taxoni, Flagellata = 1 taxon, Euglenophyta = 2 taxoni, Pyrophyta = 2
taxoni.
Flora micologica este extrem de variata fiind reprezentata la nivelul masivului de peste
800 specii, identificate pe diferite substraturi. Acestea apartin la mai mult de 270 de
genuri atat saprofite cat si parazite.
Flora lichenologica este formata din 141 de taxoni corticoli, 35 muscicoli, 48 lignicoli,
183 saxicoli, 78 tericoli. Dintre acestia, 4 specii si o varietate sunt endemice pentru M-tii
Bucegi (Verrucaria bucegiensis, Polyblastia butschetschensis, Microglaena butschetschensis,
Thelidium bucegiensis, Lecanora verrucosa var. bucegica) si doua specii sunt descrise noi
pentru stiinta, cu locus classicus in aceasta regiune (Calicium cretzoiui Nadv. si
Caloplaca calcivora Zasch.).
Brioflora este in mare parte reprezentata de elementele montane (36,7 %), polizonale
(25,1%), montan alpine (16,6%), si respectiv alpine (13,1%). Din punct de vedere al
substratului predomina speciile tericole (27,7%) si saxicole (23,1%). In cursul superior al
Ialomitei formatiunile turboase de Sphagnaceae contin numeroase elemente relicte care
102

Raport de mediu final- Proiectul Petera- Padina

Capitolul 10

fac obiectul protectiei. Astfel asociatiile turficole si turficol-saxicole ce contin 6 % din

numarul de specii de muschi sunt bine reprezentate in Turbaria Laptici si reprezinta un
obiectiv special de protectie.
Numarul mic al speciilor corticole se explica prin prezenta lor si pe alte substraturi ceea
ce a dus la incadrarea acestora in categoria poliedaficelor. In privinta exigentelor hidrice
predomina net speciile mezofile (53,2%), si higrofile (15,4%). Stefureac (1955, 1963)
mentioneaza o serie de elemente boreale, cum sunt: Grimmia alpicola, Catoscopium
nigritum, iar dintre speciile gasite numai in Bucegi sunt citate Riccia sorocarpa var. nana,
Tayloria tenuis, s.a. Multe elemente sunt de origine tertiar cuaternara, fiind relicte arctice
si subarctice (Conostomum boreale).
Briofitele sunt prezente in toate etajele cat si in toate formatiunile de vegetatie, cu
variatii in functie de conditiile de mediu. Se intalnesc, in etajul pajistilor alpine, grupari
raslete de Polytrichum juniperinum, Polytrichum communae, Distichium montanum s.a. Pe
vaile reci, este prezenta Bucegia romanica, descrisa in 1899 de Radian si despre care s-a
crezut ca este endemism din Bucegi dar ulterior a fost semnalata si in alte masive
muntoase. In padurile de molid si de amestec predomina specii de Hylocomium
splendens, Pleurozium schreiberi, s.a.
Majoritatea statiunilor cu elemente briofloristice importante se afla preponderent in
rezervatiile naturale. In Rezervatia botanica Turbaria Laptici, pe cursul superior al
raului Ialomita, exista formatiuni turboase de Sphagnaceae pe care se dezvolta
numeroase elemente relictare ce fac obiectul conservarii.

103

Raport de mediu final- Proiectul Petera- Padina

Capitolul 10

Turbaria Laptici
Cormofite - Numarul speciilor semnalate din Bucegi reprezinta aproximativ o treime
din totalul taxonilor cunoscuti in flora Romaniei. Cormofitele sunt reprezentate de 1183
de specii apartinand la 407 genuri si 86 de familii. Cele mai bine reprezentate sunt:
Compositele cu 179 de specii si Gramineele cu 103 specii. Cu peste 50 de taxoni sunt
patru familii: Cruciferae 56 de specii, Caryophyllaceae 53 de specii, Leguminosae
51 de specii si Cyperaceae 52 de specii. Impreuna cu familiile Rosaceae - 49 de specii,
Scrophulariaceae - 49 de specii, Ranunculaceae - 44 de specii si Labiatae - 41 de specii
numarul de taxoni reprezinta peste 55% din totalul speciilor cunoscute din M-tii Bucegi.
Elementul fitogeografic cel mai bine reprezentat este cel eurasiatic, cu un numar de 339
specii, ceea ce corespunde la 27,08% din totalul taxonilor analizati. Urmeaza in ordine ca
numar de specii, elementul european cu 106 taxoni, adica 12,78% din numarul total.
Deosebit de bine reprezentat este elementul central-european cu 147 specii, respectiv
11,47% precum si cel circumpolar cu 154 de specii, adica 12,30%. Numarul mare de
specii circumpolare se explica prin
caracterizeaza prin

conditiile de clima din Masivul Bucegi, ce se

temperaturi mai scazute si precipitatii mai abundente. Speciile

lemnoase arborescente (macrofanerofite) sunt reprezentate prin 16 taxoni iar cele

arbustive prin 42 de unitati realizand un procent de doar 4.57 % din totalul de specii
prezente in parc. Acesti taxoni realizeaza vegetatia padurilor sia tufarisurilor din zona
forestiera. Tufarisurile scunde cuprind un numar de 23 de taxoni echivaland cu 1,8% din
totalul speciilor. Acetea sunt prezente predominant in etajul subalpin dar exemplare
isolate patrund si in structura padurilor.
Endemitele reprezinta 5,6 % din flora masivului totalizand 60 de specii sau subspecii. In
flora masivului se intalnesc 22 de endemisme carpatice generale (Beldie, 1967). Acestea
se gasesc distribuite astfel: 7 taxoni in zona forestira, 9 in zona forestira si alpine si 6 in
zona alpina.
Din endemismele specifice Bucegilor si muntilor invecinati (Piatra Craiului, Postavaru,
Piatra Mare) 2 taxoni se afla in Bucegi si 5 in masivele alaturate (Astragalus australis ssp
bucsecsi si Poa molinerii ssp. glacialis). Astragalus australis ssp. bucsecsi Jv., apare sporadic
in zona alpina, pe platouri, coame, varfuri, brane, prin pajisti, locuri pietroase sau pe
stancarii. A fost semnalata in Caraiman, Costila, in Valea Malinului si pe Brana Mare,
104

Raport de mediu final- Proiectul Petera- Padina

Capitolul 10

Babele, Vf. Omu, Bucsoiu, Padina Crucii, Galbinarile Gaurei. Poa molinerii ssp. glacialis
(Beldie), este frecventa in zona alpina, cu deosebire in etajul alpin superior, prin pajisti
din statiuni vantuite si in tundra alpina, pe soluri scheletice si pe bolovanisuri. Element
oligoterm, adesea pionier in eroziuni eoliene. A fost semnalata la Babele, Caraiman,
Costila pe Brana de Sus 2430m si Brana de Mijloc 2350 m, Coltii Obarsiei 2330 m La
Cerdac; Vf. Omu, Moraru, Bucsoiu, V. Tiganesti, Scara, Doamnele, Valea Obarsiei,
Cocora pe creasta 2020 m.
Speciile relicte prezente in masiv sunt in numar de 11 dintre care 10 din perioada
glaciara si unul din tertiar. Sunt considerate specii de interes deosebit cele cantonate in
etajul alpin, in pajistile reci, supuse pericolului de disparitie datorita stresului termic si
datorita pericolului reprezentat de pasunat. Pentru intreaga zona se considera
periclitate speciile familei Orchidaceae prezenta pe Abruptul Prahovean din zona Sinaia
si Busteni pana pe platou la Vf. cu Dor, Jepii Mici, Piatra Arsa. Specia Orchis mascula ssp.
signifera este singurul taxon din aceasta familie care este prezent in zona V. Horoabei.
Elementele endemice reprezinta 5,6 % din flora Bucegilor. Dintre speciile ocrotite prin
lege care se intalnesc in Parcul National Bucegi sunt: Trollius europeus, Daphne blagayana
(in zona Sf. Ana), Nigritella nigra (zona Furnica, Piatra Arsa, Babele, Caraiman, Costila)
si Nigritella rubra (zona Furnica, Piatra Arsa, Jepii Mari, Jepii Mici, Dichiu). Trollius
europeus are o larga raspandire in prezent in zona Furnica, Piatra Arsa, Jepii Mici,
Costila, Omu, Moraru insa a fost semnalata si la Pestera Ialomitei. De asemenea
Nigritella nigra este prezenta in acesta zona. Dintre relictele glaciare cele reprezentative
sunt: Woodsia glabella (cantonata in zona Bucsoiu), Carex cordorhiza (prezenta in Turbaria
Laptici), Salix myrtilloides (prezenta in Turbaria Laptici), Thalictrum alpinum (Costila,
Coltii Obarsiei, Piatra Arsa), Draba phladnizensis (Coltii Obarsiei, Obarsia, Omu,
Bucsoiu), Saxifraga cernua (Caraiman, Bucsoiu, Valea Malaesti) si Astragalus frigidus
prezent in toata zona platoului Bucegi.
Alte elemente protejate sunt: Taxus baccata L. (tisa), prezenta in padurile din etajul
montan mijlociu, in arborete de amestec de fag cu brad sau bradete, in locuri stancoase
sau pe grohotisuri de calcare, in exemplare izolate sau mici palcuri; Larix decidua Mill.
(larice), frecventa in etajul montan superior si subalpin, sporadica in etajul alpin
inferior, in palcuri, raristi, arborete mici sau exemplare izolate, cu deosebire pe versantul
prahovean al masivului (masivul Bucegi reprezinta una dintre cele cinci statiuni cu
105

Raport de mediu final- Proiectul Petera- Padina

Capitolul 10

larice natural din tara); Gentiana lutea L. (ghintura galbena), sporadica in etajul alpin
inferior si etajul subalpin, exceptional pana in etajul montan mijlociu, prin pajistile de
pe branele si coastele versantilor abrupti insoriti, prin buruienisuri de coasta si pe
stancarii inierbate;
Rhododendron myrtifolium Auct. (smirdarul), frecvent in zona alpina si etajul subalpin,
atat pe coastele usor inclinate de pe platoul Bucegilor, cat si pe versantii abrupti, in tot
cuprinsul masivului (in etajul alpin superior pe versanti insoriti, adapostiti, prin raristi
de padure de pe versantii nordici sau prin chei); Salix myrtilloides L. (salcia de turba),
specie endemica, semnalata in Rezervatia Naturala Laptici, in turbarie, intr-un singur
palc, pe stratul gros de Sphagnum (Beldie, 1956); Angelica archangelica L. (angelica),
sporadica in etajele montan superior si subalpin, pe langa paraie si in chei, in locuri
stancoase si umede (rara in etajul alpin inferior, prin buruienisurile de sub jnepenisuri).
10.1.2 Vegetatia
Pentru evaluarea potentialelor efecte ale planului propus asupra sitului protejabil ca
ntreg, n termeni de interferen cu relaiile fundamentale care definesc structura
sitului si interferen cu relaiile fundamentale care definesc funciile sitului este
prezentata abordarea utilizata in studiul vegetatiei.
Datorit structurii i dinamicii sale precum i aciunii factorului antropic, sistemele
ecologice ridic dificulti particulare n definirea unor concepte operatorii,
fundamentale n studiile fitocenotice.
Pentru depasirea acestei dificulti, luarea n considerare a influenei umane din optica
unei evoluii dinamice trecute i viitoare a vegetatiei se dovedete a fi necesar. Luarea
n considerare a criteriilor ecologice i dinamice, cuprinderea sistemic a nivelurilor
superioare individului, de organizare i funcionare, reflectat n teoria ecosistemic,
precum i integrarea nivelurilor primare n uniti din ce n ce mai mari (peisaj, teritorii
fitogeografice), au condus spre o polarizare a preocuprilor de studiul vegetaiei.
n gndirea ecosistemic ce intereseaz vegetatia n mod special, suportul integrrii
biocenotice este comunitatea vegetal definit ca ansamblul populaiilor din diverse specii
interconectate i ncadrate ntr-un complex de relaii biotice i abiotice.
Vegetatia extrem de bogata a masivului reprezentata printr-o mare bogatie a
cetotaxonilor fiind semnalate aproximativ 78 de asociatii si 25 de subasociatii.
106

Raport de mediu final- Proiectul Petera- Padina

Capitolul 10

Abordarea si realizarea caracterizarii vegetatiei masivului a avut la baza calea

fitosociologic clasic, fondat de ctre Braun-Blanquet i Pavillard la coala din Zrich
Montpellier. Aceasta este bazat pe ansamblul cortegiului floristic. Problematica
privete, deci, covorul vegetal i discontinuitile lui, iar punctul de plecare este individul
vegetal ce aparine unei specii. Suma indivizilor ce prezint anumite particulariti
constituie forma elementar a comunitilor vegetale - individul de asociaie - acesta fiind
inclus n unitatea sintetic de baz, asociaia vegetal. Asociaia este elementul conceptual
ce se gsete la baza fitosociologiei i ea are un caracter floristico-statistic. Ea se exprim
printr-un tablou ce cuprinde speciile, coeficientul lor de abunden-dominan,
sociabilitatea lor si fidelitatea lor in condiii staionale.
Trebuie fcuta o distincie neta ntre: - formaia vegetal, care poate fi o pdure, o pune
etc., - gruparea vegetal,ce desemneaz ansamblul plantelor reunite n acelai loc i asociaia vegetal, care este o unitate abstract cu o arie geografic delimitat i care
traduce condiii ecologice relativ precise. Aceste condiii sunt definite prin amplitudinea
diferiilor factori ecologici i de ctre toate speciile ce constituie ansamblul specific
normal al asociaiei (Delpech et al., 1985). Ea se nscrie n dinamica gruprilor vegetale
i este perceput prin intermediul individului de asociaie, entitate concret delimitabil
pe teren.
Particularitatea acestei sistematici const n determinismul ei: n sociologia vegetal,
vegetaia este un efect, modul su de grupare avndu-i cauzalitatea n ansamblul
factorilor ecologici, dinamici i istorici (Rameau, 1988).
Vegetatia extrem de bogata a masivului reprezentata printr-o mare bogatie a
cetotaxonilor fiind semnalate aproximativ 78 de asociatii si 25 de subasociatii. Cea mai
mare parte a cetotaxonilor valorosi semnalati si descrisi in studiile de specialitate, au un
areal destul de restrans, fiind limitati la arii din masiv fara a fi prezente in vaile din
etajul montan mijlociu (Beldie, 1967).
Din acestea cenozele alpine sunt bine reprezentate continand un numar ridicat de
endemite carpatice. Mentionam ca studiile efectuate pana in prezent au conturat
cetotaxoni specifici alpini prin interpretari si comparatii cu alte fitocenoze similare din
lantul carpatic. Astfel s-a conturat o vegetatie nivala ce a fost circumscrisa arealelor unor
taxoni critici si a unor zone endemogene si endemoconservatoare. Subliniem ca
majoritatea acestor elemente sunt alpine si nu subalpine sau montane. De asemenea o
107

Raport de mediu final- Proiectul Petera- Padina

Capitolul 10

dificultate majora o reprezinta faptul ca asociatii apartinand aceleiasi formatii difera

intre ele prin conditiile din siturile ocupate si distributia lor. Astfel diferentele floristice
nu pot furniza informatii atata timp cat nu pot fi interpretate ca un rezultat al unui
habitat diferit sau a unei istorii diferite a vegetatiei. Procesele populationale, variatia
intrapecifica, autocorelatia, conditiile de microclimat si evenimentele stohastice
ridica dificultati mari in stabilirea asociatiilor si a dinamicii acestora.

Faget
Zona Pestera Padina nu prezinta in aria amplasamentului formatiuni vegetale
valoroase dar la nivelul intregii vai a Ialomitei sunt numeroase formatiuni specifice
etajului montan si alpin si in mod special al M-tilor Bucegi.
Fagetele
Speciile dominante fiind: fagul (Fagus sylvatica), bradul (Abies alba), molidul (Picea abies)
si laricele sau zada (Larix decidua)., asociatia caracteristica fiind cea de Symphyto cordati
- Fagetum Vida, ce reprezinta climaxul fagetelor pure sau cu diseminatii de Abies alba si
Picea abies din etajul montan. Este raspandita pe toate expozitiile, pe versantii slab
inclinati.

108

Raport de mediu final- Proiectul Petera- Padina

Capitolul 10

Molidisurile ce caracterizeaza etajul alpin superior sunt de tip Hieracio rotundatiPicetum (Pawl. et Br.), ocupa suprafete mari in bazinul superior al Ialomitei si pe
versantul transilvanean, unde aceasta fasie este mult mai ingusta. Bradetele BazanioAbietum albae (Wraber) sunt instalate pe versantii moderat inclinati, pe suprafete
relativ restranse, in preajma localitatii Sinaia si Poiana Tapului.
Alte asociatii caracteristice vegetatiei de padure sunt cele de Poaeto-Pinetum sylvestris
(Borza), Piceto-Laricetum carpaticae (Beldie), Vaccinio-Pinetum sylvestris (Kobensa).
Deasupra padurilor se intinde o fasie de tranzitie catre golul alpin, care pe versantul
prahovean are pe alocuri, o mare intindere (Furnica, Jepi, Caraiman, Costila, Morarul,
Bucsoiul). Palcurile si raristile din aceasta zona sunt formate din molid sau din larice,
printre care se instaleaza adeseori tufarisuri de jneapan si anin de munte. Intre Claia
Mare si Valea Jepilor, raristea de larice cuprinde si numeroase exemplare de zambru
(Pinus cembra), arbore rar care reprezinta un relict glaciar.

109

Raport de mediu final- Proiectul Petera- Padina

Capitolul 10

Vegetatie de stancarie
Grupeaza fitocenozele cosmofitice cu rol important in colonizarea fisurilor de stanci si
in pregatirea substratului pentru instalarea noii vegetatii cu specii mai pretentioase fata
de natura substratului. Ca asociatie caracteristica mentionam Asplenio-Cystopteridetum
Oberd., asociatie sciafila, ce vegeteaza in fisurile si politele calcaroase ale masivului
Leaota, in Vala Cheii si Cheile Crovului. Se remarca frecventa mare a speciei Poa
nemoralis care poate fi considerata ca o diferentiala pentru masiv.

Vegetatia de grohotisuri si bolovanisuri

110

Raport de mediu final- Proiectul Petera- Padina

Capitolul 10

Asociatiile de grohotisuri calcaroase din etajul alpin grupate in aliantele PapaveroTymion-pulcherrimae, Teucrion montani, Androsacion alpinae, alcatuiesc un stadiu incipient
de colonizare, legat de mentinerea unei mobilitati relativ active a substratului.
Calamintho baumgarteni - Galietum anisophylli (Beldie) reprezinta una dintre cele mai
reprezentative asociatii ale grohotisurilor calcaroase. Populeaza grohotisurile marunte
de la baza sancariilor. Se dezvolta cu precadere pe coastele insorite, marginile caldarilor
glaciare bine luminate.

Vegetatia de tufarisuri montane si subalpine

Cuprinde fitocenoze de origine primara sau secundara cu rol important in reglarea
proceselor erozionale prin fixarea substratului si mentinerea stratului de zapada un
timp mai indelungat, topirea acestuia facandu-se treptat.
Cele mai importante tufarisuri in Bucegi sunt alcatuite mai ales din jneapan (Pinus
mugo), anin de munte (Alnus viridis) sau din amestecaturi din aceste doua si mai putin
ienupar (Juniperus nana).

111

Raport de mediu final- Proiectul Petera- Padina

Capitolul 10

Vegetatie - Pinus mugo

Dintre tufarisurile pitice smirdarul sau rododendronul (Rhododendron myrtifolium)
formeaza una dintre cele mai remarcabile asociatii din Bucegi si se asociaza cu alti
arbusti scunzi ca afinul si merisorul dar si cu Pinus mugo, ca de exemplu Rhododendro
myrtifolii - Pinetum mugi (Borza si Coldea), distribuite cu un optim ecologic pe platouri
si versanti acoperiti abundent cu zapada in cursul iernii si expusi vanturilor umede.

112

Raport de mediu final- Proiectul Petera- Padina

Capitolul 10

Vegetatie - tufarisurile pitice smirdarul sau rododendronul

Tufarisurile pitice de azalee de munte (Loiseleuria procumbens) formeaza covoare dese si
scunde, continue sau intrerupte de eroziuni de vant, pe coastele si seile puternic
vantuite din zona alpina, pe soluri sarace si acide.
Vegetatia buruienisurilor inalte de munte
Se caracterizeaza prin abundenta speciilor care acopera complet solul, vegetand in
statiuni adapostite, cu umiditate atmosferica relativ ridicata, fiind cantonate de regula
in zona forestiera. Fiind frecvente in zona forestiera sunt instalate in lungul paraielor,
cheilor, vailor inguste si hornurilor. In cheile stancoase din calcare, pe Valea Pelesului, se
gasesc buruienisuri luxuriant dezvoltate precum Petasites albus, Petasites kablikianus si
Aconitum toxicum. Heracleum palmatum (talpa ursului), endemism al Carpatilor, este bine
reprezentata in etajul molidisurilor.
Rumex arifolius, Geranium silvaticum dar si numeroase palcuri de urzici se intalnesc pe
poteca Vaii Jepilor sau in dreptul Cascadei Caraimanului.

Pajiste Montana
Vegetatia pajistilor mezofile montane si subalpine
Sunt raspandite in etajul nemoral pe coaste domoale, insorite, vai, pe solurile brune de
padure pana la podzoluri, reavane si relativ bogate in substrate nutritive (Agrosti
-Festucetum rubrae Horv., Trifolio - Festucetum rubrae Oberd.). Dintre tipurile generale
de pajisti in Parcul Natural Bucegi, pajistile de taposica (Nardus stricta) ocupa suprafete
insemnate, continue, pe coastele slab inclinate din portiunea inferioara si mijlocie a
113

Raport de mediu final- Proiectul Petera- Padina

Capitolul 10

platoului: pe podisul Muntilor Dichiu, Oboarele, Nucet, Blana, Laptici, Piatra Arsa si
Cocora.
Pajistile de pe versantii abrupti reprezinta cele mai interesante unitati de vegetatie din
Bucegi. Aici sunt intalnite majoritatea elementelor specifice masivului, precum si cele
mai multe endemisme si raritati floristice.
Vegetatia specifica branelor de pe versantii insoriti se caracterizeza prin dominanta
ierburilor: Sesleria haynaldiana, Carex sempervirens, Festuca saxatilis, Festuca amethystina,
Festuca versicolor si Poa violacea.
Dintre asociatii mai mentionam Poa (alpinae) - Prunelletum Oberd. ce alcatuieste pajisti
compacte pe versanti moderat inclinati si in lungul vailor largi, Deschampsietum
caespitoasee Horvati sau Melico - Phleetum montani (Boscaiu, Gergely et al.).
Tundrele alpine
Prin tundra alpina intelegem o serie de grupari vegetale cu caracter strict alpin, cu
maxima extindere in etajul alpin superior si adaptate la conditiile de clima dintre cele
mai aspre. Astfel asociatiile sunt alcatuite din plante pitice, alipite de sol, taratoare sau
rozulare, ca de exemplu Silene acaulis, Minuartia sedoides, Minuartia recurva, Minuartia
gerardii. Spre deosebire de pajisti alpine, vegetatia de tundra alpina formeaza covoare
intre rupte, in care ierburile fie lipsesc, fie sunt reprezentate prin specii scunde (Festuca
glacialis, Luzula spicata, Luzula campestris s.a.). Tundrele alpine le gasim pe Vf. Omul,
Creasta Coltilor Obarsiei, Creasta Morarului, Culmea Scara, Vf. Bucsoiu.
Vegetatia izvoarelor si paraielor subalpine si alpine
Cenozele fontinale, relativ restranse in Masivul Bucegi, prezinta o homeostazie
ecologica asigurata atat din debitul neintrerupt al apei cat si din temperatura relativ
constanta a acesteia in decursul intregii perioade de vegetatie. Asociatia muscinala
Cratoneuretum filicino - commutati (Kuhn) Oberd. este caracteristica izvoarelor de
altitudine, intre 1500 si 2000 m, alcatuind suprefete mici, pe marginile de rauri slab
inclinate. Pe langa briofite se intalnesc si numeroase fanerofite ca Silene pussila sau
Cardamine rivularis.
Vegetatia de mlastini oligotrofe si eutrofe
Substratul geologic bogat in calcar si foarte permeabil, cat si seceta mai pronuntata fata
de alte masive, au facut ca turbariile si mlastinile din Masivul Bucegi sa fie mai rare si
reduse ca suprafata insumand un procent de sub 0,5 % din suprafata pasunilor
114

Raport de mediu final- Proiectul Petera- Padina

Capitolul 10

masivului. Caracteristice sunt asociatiile de Caricetum canescenti - nigrae (fuscae)

(Vlieger) si Carici -Blysmetum compressi (Eggler).
10.1.3 Tipuri de habitate caracteristice zonei Pestera-Padina
Trebuie precizat ca in Valea Ialomitei numarul de tipuri de habitate naturale a caror
conservare necesita arii speciale de conservare se afla in rezervatiile cu regim de
protectie special. Zona amplasamentului statiunii si zonele pana la care turismul
montan isi face simtita prezenta include habitatele:
Tufarisuri sud-est carpatice de anin verde (Alnus viridis) - specii alpine si boreale;
habitat de valoare moderata.
Tufarisuri sud-est carpatice de soc rosu (Sambucus racemosa) habitat format in ochiuri
de padure ca un stadiu succesional antropic; valoare redusa.
Taieturi de padure cu zmeur (Rubus idaeus) fitocenoza formata in locul padurilor taiate
ras, este un stadiu succesional normal spre padurea de fag.
Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu
Pulmonaria rubra habitat de suprafete foarte mari, valoare moderata.
Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu
Hieracium rotundatum suprafete mari, valoare moderata.
Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra
habitat frecvent, valoare moderata.
Pajisti sud-est carpatice habitat extins pe suprafete mari, valoare moderata
Pajisti antropizate prin activitati de pasunat sau cosiri.
10.1.4 Fauna
10.1.4.1 Fauna de nevertebrate din zona amplasamentului este reprezentata de specii
cosmopolite, multe fiind eurioice.
Fauna de gasteropode ce se caracterizeaza prin prezenta speciilor: Dauderbardia
transsylvanica, Arga bielzii, Cochlodina marginata, Alopia intercedesens, Alopia livida var.
minor. Datorita marilor adaptari, speciile din aceasta clasa ocupa aproape toate mediile,
caracter ce le inca dreaza ca elemente cosmopolite.
Oligochetele, cunoscute ca specii deosebit de importante in procesele de pedogeneza se
gasesc in etajele de vegetatie forestiera. Prezente in zona Padina Pestera sunt:
115

Raport de mediu final- Proiectul Petera- Padina

Capitolul 10

Fridericia ratzeli (specie cosmopolita), Enchytreus albidus (specie cosmopolita), Octolasium

lacteum (specie ubicvista), Lumbricus improvisus (specie cosmopolita).
Tardigradele sunt reprezentate printr-un numar mic de specii, unele fiind semnalate in
briofite. Dintre speciile prezente pe Valea Ialomitei se pot mentiona: Alopecosa trabalis
frecventa in zonele umbroase si specii ale genului Hypsidius comune, prezente in briofite
mezofile si higrofile.
Crustaceele sunt reprezentate prin specii comune ce populeaza lacurile oligotrofe sau
ape reci sau muschi: Daphnia rosea (Zanoaga si alte lacuri oligotrofe), Chyrodus
sphaericus, Biapertura affinis, Bryocamptus zschokkei, Hypocamptus carpaticus, Gammarus
balcanicus.
Miriapodele (diplopode si chilopode) sunt reprezentate prin specii caracteristice
ecosistemelor forestiere, ele apartinand genurilor Lithobius, Geophilius, Scolopendra.
Cele mai reprezentative nevertebrate semnalate in Bucegi sunt insectele. Clasa Insecta
cuprinde 1300 specii dintre care cele mai reprezentative apartin urmatoarelor ordine:
Hymenoptera, Coleoptera, Lepidoptera (Parnassius mnemosyne, Anthocaris cardamines,
Aporia crataegi, Pontia daplidice, Erebia aethiops, Erebia montanus) si Diptera.
10.1.4.2 Fauna de vertebrate
Din fauna acvatica specia Salmo trutta fario (pastravul de munte) este slab reprezentata
in raul Ialomita datorita conditiilor hidrologice specifice, fiind prezenta in special in
zona lacurilor Zanoaga si Bolboci.
Cele 11 specii de amfibieni semnalate in Bucegi, sunt reprezentative lantului carpatic,
deci si acestui masiv. Din aceasta clasa specifice zonei montane sunt: Salamandra
salamandra, Triturus cristatus, Triturus montandoni, Bombina variegata, Bufo bufo, Rana
temporaria. Datorita vulnerabilitatii acestor specii in perioada de reproducere numarul
lor s-a diminuat semnificativ si se impune in viitor adoptarea unei strategii de
conservare, care sa includa identificarea siturilor de reproducere si cartarea habitatelor.
Reptilele, de asemenea prezente in fauna Masivului Bucegi sunt reprezentate de ordinul
Sauria si ordinul Ophidia. Speciile citate sunt tipice ecosistemelor forestiere montane.
Specia Lacerta agilis a fost semnalata in fagete iar specia Lacerta vivipara in zona alpina.
Mai amintim prezenta speciilor: Coronella austriaca si Vipera berus pe platoul Bucegilor,
prin jnepenisuri.
116

Raport de mediu final- Proiectul Petera- Padina

Capitolul 10

Dintre vertebrate clasa pasarilor este reprezentata prin 129 specii. Avifauna masivului
poate fi impartita dupa criterii de vegetatie si dupa criterii etologice. In primul caz
avifauna se imparte in: avifauna alpina si avifauna forestiera, fiecare categorie avand
specii caracteristice. Dupa criteriul etologic avifauna masivului poate fi impartita in:
specii care cuibaresc in aceasta zona, specii de pasaj si specii care vIn si cauta hrana in
aceasta zona. Din cele 129 specii semnalate, 50 apartin categoriei celor care cuibaresc in
aceasta zona si pe care le putem considera specifice Bucegilor: Corvus corax, Troglodytes
troglodytes, Saxicola rubetra, Oenanthe oenanthe, Phoenicus ochruros, Turdus merula,
Phyloscopus collybita, Prunella collaris, Prunella modularis, Lanius collurio. Majoritatea
speciilor din aceasta clasa au o raspandire palearctica.
Fauna de mamifere este reprezentata de 45 de specii care populeaza padurile ce
inconjoara poalele masivului cat si in cele din etajul subalpin: Cervus elaphus, Capreolus
capreolus, Sus scrofa attila, Lynx lynx, Canis lupus, Vulpes vulpes, Felis silvestris, Ursus arctos,
Rupicapra rupicapra, Sciurus vulgaris, Muscardinus avellanarius, Microtus arvalis, Apodemus
sylvaticus, Clethrionomis glareolus. Se mai intalnesc parsul comun (Glis glis), destul de
frecvent, si mai rar parsul cu coada stufoasa (Dryomis nitedula). Majoritatea speciilor de
mamifere au o reprezentare biogeografica palearctica.
In acest masiv exista o mare varietate de specii care constituie elemente de o reala
valoare stiintifica. In primul rand, din punct de vedere biogeografic, intalnim specii
strict europene: Manioba tetraodum, Habrotracha elegans, Lepadella rottemburgii, Sena
obscura, Sena montana, Meles meles.
De o mare diversitate se bucura si speciile euroasiatice: Rivulogammarus balcanicus,
Briocamptus zschoukkei, Dendrobaena byblica, Leuctra fusca, Geotrupes pomonae, Bibio
clavipes, Aporia crataegi, Triturus vulgaris vulgaris.
Ca elemente eurosiberiene semnalate si in aceasta zona citam cateva specii din
numarul mare existent: Tropacarus carinatus, Notrus palustris, Iacarus coracinus, Eupelops
duplex, Capnia vidua, Bombus subteraneus, Turdus pilaris. Speciile de pasari Columba
palumbus, Columba oenas, Streptopelia turtur, Coracios garrulus sunt semnalate in arealul
euro-turchestanic.
Un alt criteriu care aduce argumente convingatoare in privinta aplicarii strategiilor de
conservare a rezervatiilor din cuprinsul parcului este prezenta multor specii endemice

117

Raport de mediu final- Proiectul Petera- Padina

Capitolul 10

montane: Allothrombium fuliginosum, Ena obscura Montana, Allolobophora dacica, Leuctra

carpatica, Nemoura carpathica, Nemoura fusca, Erebia pharte romaniae.
O parte din speciile identificate in Bucegi sunt considerate rare: Hermanniela dolosa,
Macrobiotus hibernicus, Hypsibius clavatus, H. nodosus, H. tuberculatus, Vipera berus.
De o deosebita importanta sunt speciile relicte glaciare semnalate in aceasta zona:
Pachimerium tristanicum, Ena obscura montana, Amara erratica, Biapertura affinis, Lacerta
vivipara.
Efectivele de mamifere mari aflate in Parcul National in zona jud. Dambovita sunt
urmatoarele:

Cerb comun- 26

Caprior- 65

Capre negre- 56

Mistret- 36

Ursi- 9

Lupi- 7

Rasi- 3

Datele prezente nu reprezinta efectivele populatiilor speciilor ci doar un inventar al

indivizilor pe o suprafata delimitata administrativ. Teritoriul ocupat de populatiile
speciilor indicate este vast acestea avand o mobilitate ridicata. Indivizii inventariati nu
reprezinta populatii ci fac parte din populatii si ansambluri populationale ce ocupa
zone largi si pe masivele invecinate intre acestea existand un proces activ de migratie
sezoniera.
10.2 Arii protejate aflate in apropierea amplasamentului
PLATOUL STRUNGA HOROABA - Categoria ariei IUCN - I - rezervatie naturala.
Aspecte geologice/geomorfologice: Rezervatia include un relief complex dezvoltat pe
calcare si conglomerate cuprinzand Pestera Ialomitei si imprejurimile, cheile Ursilor,
cheile Pesterii,

Valea Horoabei (care apare ca zona protejata distincta,

pe lista

Academiei Romane, sub numele de Canionul Horoabei dar majoritatea autorilor o

includ intr-o singura rezervatie).
Aval de confluenta cu paraul Doamnei,

Ialomita traverseaza pe aproape 1, 5 km

lungime marginea estica a unei mase de calcar jurasic care intra in alcatuirea muntilor
Batrana si Strungile. Carstul bogat, cu variate forme de suprafata si subterane (chei,
118

Raport de mediu final- Proiectul Petera- Padina

Capitolul 10

grote, pesteri, pereti inalti si tancuri stancoase) este rezultat in urma proceselor de
dizolvare si eroziune. De la nord spre sud succesiunea este urmatoarea: cheile Ursilor,
in nord vest, relativ lungi (1 km), cheile Pesterii, mai scurte (250 m), insa deosebit de
inguste, Pestera Ialomitei, Pestera Pustnicul. Rezervatia cuprinde si sistemul carstic
Valea Horoabei: lapiezuri, cheile (canionul) Horoabei, Turnul Seciului.
Aspecte climatologice: temperatura medie anuala: 3oC, precipitatii medii anuale: cca.
1100 mm, directia predominanta a vanturilor: sud - vest, nord - vest, vest, viteza medie
anuala: 8-10 m/s
Flora si vegetatia cuprinde habitate de padure (molidisuri cu Picea abies) si pajistile de
pe muntii Batrana,

precum si vegetatia subalpina de pe muntele Batrana si Valea

Horoabei: Festuca apennina (paius), Viola biflora, Valeriana Montana, Arabis alpina, Poa
alpina, Carduus personata, etc. se intalnesc palcuri de larice (Larix decidua) pe stancile din
Cheile Ialomitei, jnepenisuri (Pinus mugo) pe Valea Horoabei, muntele Batrana, palcuri
sau exemplare de zambru (Pinus cembra) pe Valea Horoabei si muntele Batrana. Dintre
speciile endemice sunt prezente: Festuca apennina, Hesperis moniliformis (endemism
relictar - nopticoasa), Iris dacica (endemism pentru Carpatii sudici stanjenelul de
munte),

Secale montanum,

Dianthus gelidus (garofita), Draba haynaldii,

Hepatica

transsilvanica (crucea voinicului), Saxifraga demissa, Trisetum macrotrichum, etc.

Fauna este reprezentata de Cervus elaphus (cerbul), Ursus arctos (ursul brun), Capreolus
capreolus (caprioara), Lynx lynx (rasul), Felis silvestris (pisica salbatica), etc.
Dintre pasari mentionam: Corvus corax (corbul), Turdus merula (mierla), Prunella
modularis (brumarita), Tetrao urogallus (cocosul de munte), Troglodytes troglodytes
(ochiuboului), Alauda arvensis (ciocarlia), Anthus spinoletta (fasa de munte), etc.
O bogata fauna fosila de amoniti, cefalopode si brahiopode a fost identificata in
orizontul de calcare jurasice din Valea Horoabei. Situl paleontologic contine amoniti:
Phylloceras antecedens si Holcophylloceras zignoianum.
TURBARIA LAPTICI - Categoria ariei IUCN - I - rezervatie naturala.
Aspecte geologice/geomorfologice: Turba, de 1 m grosime este asezata pe gresii
micacee, la poalele muntelui Laptici.
Aspecte hidrologice: Rezervatia naturala Turbaria Laptici tipic oligotrofa - se afla pe
malul stang al Paraului Scandurarilor. Apele curgatoare din amonte de rezervatie, o
strabat divizandu-se, apoi se colecteaza in vai mai adanci, cele mai multe varsandu-se
119

Raport de mediu final- Proiectul Petera- Padina

Capitolul 10

in raul Ialomita. Apa mlastinei oligotrofe, de culoare usor galbuie are un pH cuprins
intre 4,5 5,5.
Aspecte climatologice: temperatura medie anuala: 3oC, precipitatii medii anuale: cca.
1100 mm, directia predominanta a vanturilor: sud - vest, nord - vest, vest, viteza medie
anuala: 7-9 m/s.
Flora si vegetatia este formata in principal din aglomerarile de Sphagnum ce formeaza
depozite de turba. Flora Sphagnetului este dominata de diferitele specii de Sphagnum
ssp. (genul Sphagnum cu numeroase specii - S. acutifolium var. verisicolor, S. plumulosum,
S. fuscum, S. recurvum, S. magellanicum var. roseum), Tayloria (Tayloria acumulata si Tayloria
tenuis), Polytrichum commune, Polytrichu strictum, Polytrichu gracile, Dicranum scoparium,
etc.
Criptogamele vasculare cuprind speciile: Lycopodium selago (bradisor), Selaginella
selaginoides (strutusori), Equisetum palustre (barba ursului), Equisetum variegatum.
Flora fanerogama este reprezentata prin specii care s-au adaptat mediului oligotrof
(inclusiv specii de plante lemnoase): Agrostis rupestris (iarba stancilor), Alchemilla
alpestris, Chalta laeta, Carex ssp. (rogoz),

Eriophorum ssp. (bumbacarita), Hieracium

auricula (opintic), Juncus articulatus (rugina), Juncus triglumis (rugina), Juniperus sibirica
(ienupar pitic), Pinus mugo, Picea abies, Betula pendula, Betula pubescens (mesteacan),
Pinguicula alpina (foaie grasa), Pinguicula vulgaris (foaie grasa), Trifolium pratense ssp.
nivale (trifoi rosu), Salix myrtilloides (salcie de turba), Salix phylicifolium (salcie pitica),
Vaccinium myrtillus (afin), Vaccinum uliginosum, Vaccinum vitis idaea (merisor de munte),
Valeriana simplicifolia.
Fauna reofila, bogata in specii este caracteristica tuturor apelor de munte. Majoritatea
speciilor sunt sfagnobionte si sfagnofile. Principalele clase sunt: Ciliata, Turbellaria,
Nematoda,

Oligochaeta,

Tardigrada,

Rotifera. Dintre Thecamoebae gasim

reprezentanti ai genurilor: Arcella, Centropyxis, Corythion, Difflugiella, Difflugia, Euglypha,

Nebela, Sphenoderia. Totodata se gasesc si reprezentanti din Copepoda, Ostracoda,
Amphipoda, Ephemeroptera, Plecoptera, Trichoptera, Coleoptera, Diptera (familiile:
Chironomidae, Simulidae, Culicide, Tabanide).
Specii protejate: Salix myrtilloides, Salix phylicifolium, Swertia punctata
Specii endemice: Salix myrtilloides (salcie de turba) relict glaciar, de origine nordica,
aflat in unica statiune din tara, la limita cea mai sudica a arealului european (numai in
120

Raport de mediu final- Proiectul Petera- Padina

Capitolul 10

Coreea si Manciuria se gaseste in statiuni mai sudice decat aici), Salix phylicifolium
(salcie pitica), Valeriana simplicifolis si oreofitul balcanic foarte rar in Romania, Swertia
punctata.
CHEILE TATARULUI - Categoria ariei IUCN - IV - rezervatie naturala.
Aspecte geologice/geomorfologice: Rezervatia cuprinde un relief dezvoltat pe calcare
jurasice,

fiind dezvoltat un sistem carstic alcatuit din

lapiezuri,

doline,

chei

(Tatarului) si grote, dintre care cea mai importanta este Pestera Ursilor. Pestera Ursilor
cea mai inalta statiune paleolitica de la noi din tara este excavata in calcarul tictonic
al muntelui Tataru, la inaltimea de 1548m.
Stratele doggerului superior, apar pe ambii pereti ai cheilor, la baza calcarelor albe
cenusii, fiind inzestrate cu o fauna fosila abundenta. Pe versantul drept al Ialomitei,
apar atat bathonianul, cat si callovianul inferior. Stratul ce apartine bathonianului este
format din calcare galbui si brun roscate cu multe fosile. El se iveste si in malul stang
al Ialomitei. Calcarul callovianului inferior din versantul drept al Ialomitei prezinta si
concretiuni de limonit. Solurile sunt brune podzolite feriiluviale si podzoluri.
Aspecte hidrologice: Rezervatia cheile Tatarului este strabatuta de raul Ialomita, limita
sudica a rezervatiei imbracand ramura de nord a lacului Bolboci (lac de acumulare pe
Ialomita). Aspecte climatologice: temperatura medie anuala: 3 oC, precipitatii medii
anuale: cca. 1100 mm, directia predominanta a vanturilor: sud - vest, nord - vest, vest,
viteza medie anuala: 8-10 m/s.
Se intalneste un arboret virgin de molid (Picea abies), precum si o vegetatie termofila cu
elemente sud mediteraneene si balcanice, ocrotite: Hesperis moniliformis (specie
endemica - nopticoasa); Iris dacica (endemism - stanjenelul de munte); Lonicera caerulea,
etc.
Stratele de calcar ce apartin bathonianului si callovianului superior contin o bogata si
diversa fauna fosila. In calcarele ce apartin bathonianului superior de pe versantii
Ialomitei se gasesc fosile de Phylloceratidae si Litoceratidae. Sunt abundente si speciile
de Procerites, printre care se gasesc si speciile de talie mare (Procerites clausiprocerus,
Procerites imitator) si forme de Choffatia. Totodata se intalnesc numerosi reprezentanti ai
familiei Macrocephalitidae (Macrocephalites sp. si Pleurocephalites sp. ).
Calcarul callovianului inferior contine o interesanta fauna de amoniti, la partea
superioara a stratului fiind numeroase exemplare de talie mare ale speciei
121

Raport de mediu final- Proiectul Petera- Padina

Capitolul 10

Macrocephalites, iar la partea superioaraa a stratului se gaseste specia Proplanulites in

calcarul callovian se mai gasesc si formele de: Choffatia sp.,

Loboplanulites sp.,

Sowerbiceras subtortisulcatus.
Extinderea in spatiu a sistemului socio-economic si cresterea conexiunilor dintre
componenetele acestuia pot conduce la degradarea si fragmentarea sistemelor ecologice
naturale. Pentru rezervatiile mentionate situate in afara viitorului amplasament
determinarea impactului se poate cuantifica prin stabilirea:
a.Categoriilor de activiti care pot afecta biodiversitatea i modificrile directe sau
indirecte biofizice care ar putea s rezulte n urma acestor activiti, lund n calcul
caracteristici ca: tipul sau natura activitii, magnitudinea, extinderea / localizarea,
timpul,

durata,

reversibilitatea

/ ireversibilitatea,

perspectiva

i semnificaia;

posibilitatea de interferen cu alte activiti sau impacte;

b.Zonei de influen. Cunoscnd modificrile biofizice posibile s rezulte n urma unei
activiti, aria ateptat de influen a acestor schimbri ar putea fi modelat ca i
probabilitatea efectelor n afara sitului;
Considernd obiectivele conservarii i mai ales utilizarea durabil i distribuirea
echitabil a beneficiilor care deriv din diversitatea biologic, este nevoie s se rspund
la probleme fundamentale:

Daca activitatea propus afecteaz mediul fizic sau cauzeaz pierderi biologice,
nct este posibil ca ea s influeneze ansa de dispariie a speciilor, subspeciilor
i varietilor, sau ansa pierderii de habitate sau de ecosisteme

Daca activitatea propus depete capacitatea de suport a unui habitat /

ecosistem sau nivelurile maxime sau minime permise de perturbare a unei
resurse, populaii sau ecosistem

Daca activitatea propus conduce la modificri ale accesului la resursele

biologice i ale dreptului asupra acestora

In aceste rezervatii nu exista nici o interventie directa de modificare a mediului fizic

generata de viitorul amplasament. Amplasamentul este pe teritoriul Parcului National

122

Raport de mediu final- Proiectul Petera- Padina

Capitolul 10

Bucegi (Arie protejata Cat II IUCN) unde este permis turismul, in afara rezervatiilor din
categoriile I, IV, V.
Lipsa unui impact direct elimina posibilitatile aparitiei unor impacte secundare in lant.
In lipsa acestor impacte nu este necesara realizarea unor modele predictive cantitative
de tipul modelelor matematice obtinute pe baza datelor i ipotezelor privind fora i
direcia impactelor.
Astfel de modele pot fi utilizate pentru a extrapola prediciile pe baza unor date
existente i anterioare consistente (analiza tendinelor, scenarii cu informaii preluate
din alte amplasamente relevante i functiuni existente, de exemplu unele modele
comune sunt utilizate pentru predicia dispersiei poluanilor n aer, a eroziunii solului,
fluxului de sedimente din ape curgtoare). In lipsa proiectelor constructive a unor
functiuni aceste modele nu pot fi utilizate.
Sub aspectul fragmentarii habitatelor principalii parametrii ce caracterizeaza
heterogenitatea sistemelor ecologice fragmentate antropic sunt:

Suprafata de habitat ramasa

Suprafata medie a parcelelor de habitat ramase

Distanta medie dintre parcelele de habitat

Varianta distantelor intre parcelele de habitat

Amplasamentul viitoarei statiuni tustice este situat pe drumul judetean in partea

superioara a Vaii Ialomitei. Intregul amplasament va reprezenta mai putin de 1% din
suprafata intregului parc, suprafata de habitat ramasa fiind de aproximativ

32. 400

ha. De asemenea suprafata amplasamentului nu fragmenteaza aria parcului in parcele si

nici habitate specifice avand o infrastructura ce se prezinta insular la capatul drumului
judetean. Astfel cei patru parametrii care caracterizeaza fenomenul fragmentarii nu sunt
prezenti.
De asemenea procesul fragmentarii presupune ca suprafata de habitat ramasa,
suprafata medie a parcelelor de habitat ramase si distanta medie dintre parcelele de
habitat sa nu variaze independent una de cealalta. Heterogenitatea spatio-temporala
naturala a facut ca multe specii sa fie ditribuite ca metapopulatii (sisteme de populatii
conectate intre ele prin procese de dispersie, migratii sezoniere si recolonizari naturale).
In absenta acestor caracteristici metapopulatiile sunt stabile iar rata rata de dispersie a
indivizilor din populatiile componente nu este afectata de fragmentare. Asigurarea
123

Raport de mediu final- Proiectul Petera- Padina

Capitolul 10

conectivitatii asigura populatiilor viabilitatea si permite existenta acestora perioade

lungi de timp. In general parametrul ce poate fi cuantificat si masurat este raportul
suprafata/perimetru care poate indica cresterea potentiala a vulnerabilitatii unei specii.
In situatia prezenta suprafetele habitatelor din jurul amplsamentului nu sufera
modificari sau modificari semnificative.
Analiza supravietuirii populatiilor in conditii ale fragmentarii habitatelor poate fi facuta
numai in lipsa conectivitatii sau a unei conectivitati reduse si nu in situatia prezenta
unde structura sistemului socio-economic uman este dezvoltata insular pe o suprafata
restransa.
Principalul obiectiv al unui program de conservare este de a reduce riscul extinctiei
populatiilor componente.
Viabilitatea unei populatii se defineste prin marimea minima a populatiei care o sansa
de 99% ca sa supravietuiasca timp de 1000 de ani, indiferent de efectele demografice, de
mediu sau genetice si de catastrofele naturale. Analiza viabilitatii unei populatii este
procesul de evaluare sistematica a probabilitatii de extinctie a unei populatii.
Asa cum reiese din analiza efectuata a florei si faunei amplasamentul ocupa o arie
dominata de specii comune si sinantrope, frecvent intalnite si in localitatile de pe Valea
Prahovei. De asemenea in zona este un numar mare de specii ubicviste si eurioice (in
special la pasari unde se manifesta un puternic eratism). Din grupele de nevertebrate
mentionate in capitolele anteriore multe specii sunt ubicviste fiind prezente si in zonele
colinare sau de ses (Parnasius mnemosyne, Aporia crataegi, Arginis sp, Neptis sp.).
Din punct de vedere a stabilitatii populatiilor prezente in lipsa unor studii ample
desfasurate pe termen lung nu exista o situatie care sa evidentieze prezenta unor specii
in declin in aria amplasamentului. De asemenea speciile prezente au populatii
numeroase fiind intalnite pe arii extinse deci pot fi considerate ca avand o viabilitate
ridicata.
Pentru realizarea partiilor de schi si a facilitatilor acestora in proximitatea
amplasamentului la elaborarea studiilor de impact al acestora vor trebui luate in calcul:

Masuratori ale suprafaelor de habitat pierdut sau afectate;

Cuantificarea proporiilor din populaii din care s-ar putea nregistra pierderi

Cuantificarea proporiilor din habitate din care s-ar putea nregistra pierderi

124

Raport de mediu final- Proiectul Petera- Padina

Capitolul 10

Cuantificarea proporiilor din comunitati sau asociatii vegetale valoroase din care
s-ar putea nregistra pierderi

10.3. Masuri si recomandari ce vizeaza reducerea si eliminarea potentialelor impacte

generate de amplasament
Msurile de atenuare trebuie s fie apreciate fa de efectele adverse posibile ale
planului Autoritii competente i revine sarcina s decid ce nivel de atenuare este
cerut i tot ei i revine sarcina s dea atenie sugestiilor venite de la alte autoriti i
organizaii relevante privind conservarea naturii
In vederea prevenirii riscurilor si incertitudinilor in efectuarea evaluarii de mediu
documentatia utilizata a fost constituita din studii anterioare ale biodiversitatii in Parc
National Bucegi. Studiile au elaborate in ultimele decenii si partial reactualizate avand
un pregnant caracter istoric. Ele au stat la baza declararii Parcului National Bucegi.
Totodata au fost realizate de institutii abilitate cu expertiza in domeniu. Pe baza datelor
obtinute si prezentate de acestea s-a realizat prezenta evaluare de mediu a planului.
Informatiile prezente au fost corelate cu gradul de cunoastere si continutul nivelului de
detaliu al prezentului plan si cu nivelul de detaliu corespunzator.
Poziionarea proiectului fa de managementul parcului national
Proiectul poate fi considerat util sau chiar necesar managementului sitului, dac
componenta de management se refer la msurile de management n scopul
conservrii, iar intervenia direct nu are consecine directe sau indirecte asupra altor
activiti. Proiectul de dezvoltare al complexului turistic Pestera Padina prevede o
dezvoltare armonioasa in raport cu obiectivele de conservare ale parcului national.
Asigurarea durabilitatii proiectului se va face prin masuri ce vizeaza atingerea
urmatoarelor obiective:
o Mentinerea resurselor genetice salbatice
o Protejarea speciilor care sunt foarte sensibile la distrugerea habitatelor
o Asigurarea habitatelor critice pentru hranirea, reproducerea sau odihna speciilor
o Asigurarea veniturilor si a locurilor de munca prin turism
o Mentinerea vegetatiei naturale valoroase

125

Raport de mediu final- Proiectul Petera- Padina

Capitolul 10

De asemenea este necesar s se identifice toate acele elemente ale proiectului, separat
sau n combinaie cu alte proiecte sau planuri care sunt susceptibile s afecteze n mod
semnificativ siturile care fac obictul protectiei.
Prezentul proiect nu contine detalii constructive si de functionare ale viitoarelor
functiuni ce vor fi construite. De aceea recomandam ca la evaluarea impactului asupra
mediului pentru viitoarele obiective din complexul turistic sa se ia in considerare
urmatorii parametri indicativi:

Dimensiunea, scara, zona, suprafaa de teren necesar

Modificrile fizice ce decurg din proiect (din excavare, consolidare, etc)

Resursele naturale necesare (preluare de ap)

Emisii i deeuri (n ap, aer, unde depoziteaz deeurile)

Cerinele legate de transport

Durata construciei, funcionrii, dezafectrii

Ealonarea perioadei de implementare

Impactele cumulative (generate de combinaia cu alte proiecte sau planuri)

Recomandari pentru eliminarea posibilelor efecte rezultate din activitatile de

satisfacere a nevoilor gospodaresti
Activitatile de satisfacere a nevoilor gospodaresti presupun:
1. Activitati de grdinrit ce implica splare i antrenare de pesticide i ngrminte si
utilizarea speciilor decorative. Se recomanda interzicerea introducerii de specii din
afara zonei (pradatori, competitori sau parazii ai speciilor protejate, specii exotice
sau OMG) si utilizarea speciilor locale (din pepiniere Romsilva de exemplu) pentru
amenajarea spatiilor verzi si de recreere. De asemenea ca masura de protectie se va
elimina aplicarea pesticidelor si ingrasamintelor in spatiile verzi.
2. Activitatea de renovare sau extindere este producatoare de deeuri din construcii.
Asa cum a fost mentionat anterior eliminarea acestora se va face imediat la
depozitele de deseuri de profil din afara parcului national.
3. Rezultatul activitatii de incalzire a cladirilor prin arderi de crbuni, gaz i petrol sunt
generatoare de emisii de CO2, CO, NOx, SO2, negru de fum, pulberi n suspensie i
COV. Se recomanda interzicerea utilizarii arderii carbunilor pentru incalzire.

126

Raport de mediu final- Proiectul Petera- Padina

Capitolul 10

4. Datorita amplasamentului si circulatiei curentilor de aer pe directia NV-SE si NE-SV

dispersia emisiilor si diminuarea concentratiilor este facuta permanent. La
elaborarea studiilor de impact pentru viitoarele functiuni se va avea in vedere
calculul emisiilor si modelarea dispersiei acestora pentru a se stabilii inaltimea
optima a evacuarii acestora. De asemenea se recomanda o monitorizare permanenta
a acestora pentru prevenirea unor efecte cumulative rezultate din procesele de
ardere.
5. Sistemele de alimentare cu ap i canalizare/epurare vor avea laboratoare de proces
pentru monitorizarea tuturor categoriilor de ap din sistem: apa brut, apa clorinat,
apa potabil (3-5 puncte din reeaua de distribuie), apa uzat pe reeaua de
canalizare, apa uzat la intrarea n staia de epurare, apa dup decantorul primar,
apa dup decantorul secundar, apa uzat epurat descrcat n emisar. De asemenea
pot fi instalate o serie de instalaii de monitorizare on-line a parametrilor de calitate
a apei n toat reeaua de alimentare cu ap, n sistemul de canalizare/epurare i de
asemenea dup evacuarea apei uzate menajere n emisar. Sistemele de alimentare cu
apa si canalizarea nu afecteaz direct sau indirect specii ameninate protejate prin
lege.
Recomandari pentru eliminarea posibilelor efecte rezultate din traficul rutier
Traficul rutier poate genera efecte datorita combustiei emisii de NOx, CO, CO 2, COV, si
pulberi sedimentabile. De asemenea poate duce la cresterea nivelului de zgomot.
Impactul local, in vecinatatea drumului, poate deveni semnificativ in cazul unei cresteri
dramatice a traficului.
Pentru reducerea impactului se recomanda:

interzicerea stationarii pe anumite sectoare de sosea sau amenajarea unor locuri

de stationarea pe sectorul Cheile Tatarului Padina,

limitarea vitezei de circulatie a autovehiculelor in vederea limitarii consumului

de combustibil,

interzicerea utilizarii semnalelor sonore

mentinerea traficului rutier sub control in cazul largirii soselei se recomanda

elaborarea unui studiu care sa estimeze tranzitul optim sezonier in zona Cheile
Tatarului - Turbariei Laptici

eliminarea scurgerilor de sruri i solveni de pe carosabil

127

Raport de mediu final- Proiectul Petera- Padina

Capitolul 10

interzicerea iluminarii soselei pana la cca 500 m de statiune si utilizarea doar a

semnalizarilor fara sursa de lumina proprie pe acest sector

Datorita existentei drumului in zona de o perioada lunga de timp reamenajarea acestuia

nu va produce modificari majore in problema migratiei faunei. Cu toate acestea pentru
evitarea separarii complete a celor doua sectiuni de vale este de dorit amenajarea unor
sectoare de drum cu balustrada sa fie insotita de realizarea unor tunele de pasaj de mici
dimensiuni cu drenuri pentru facilitarea tranzitului mezo si microfaunei in timpul
sezonului cald.
Recomandari pentru diminuarea impactului generat de activitatea de turism montan
Aceasta nu presupune activitile de colectare legate de exploatarea direct a speciilor
(pescuit, tieri de arbori, vntoare, colectarea plantelor), inclusiv resursele botanice i
zoologice etc si nu conduce la izolarea reproductiv a populaiilor speciilor.
Cu toate acestea accesul turistilor din statiune trebuie limitat in zona Valea Horoabelor
si in rezervatia V Horoabelor Strunga. Marcajele existente in jurul viitoarei statiuni
trebuiesc refacute si vor trebui sa contina indicatoare cu informatii despre traseul
turistic si restrictiile impuse turistilor (de parasire a potecii, etc).
De asemenea ambele rezervatii Turbaria Laptici si Horoabele Strunga trebuiesc
prevazute cu un sistem de limitare a accesului turistilor inauntrul siturilor (panouri de
avertizare, bariere, paza, etc).
Activitatile recreative partiile de schi
Pstrarea modelului de distribuie existent i a conectivitii dintre habitate nu este
influentat semnificativ de amenajarea partiilor de schi atunci cand acestea nu sunt
construite pe habitate valoroase. Partiile de schi proiectate nu afecteaza coridoarele
naturale i a rutele de migraie a indivizilor populatiilor din zona. La amenajarea
partiilor de schi in functie de sezonul in care este executata lucrarea inierbarea si
revegetarea traseului se poate face prin succesiune naturala. De asemenea se poate
folosi experienta anterioara a proiectelor executate pe versantul prahovean al parcului
national: partia Kalinderu, partia Azuga si de asemenea informatii din proiectul de
amenajare a noilor partii de schi din Sinaia (cu o lungime totala de 22 km).

128

Raport de mediu final- Proiectul Petera- Padina

Capitolul 10

Partiile de schi sunt utilizate numai in timpul iernii cand fauna este in repaus astfel
tranzitul acesteia nu este afectat. Pe durata anului in extrasezon se recomanda limitarea
accesului turistilor cu exceptia situatiilor cand traseele existente, marcate, intersecteaza
partia de schi. Partiile de schi nu sunt generatoare de poluare si datorita specificului
activitatii nu conduce la apariia de bariere artificiale. La realizarea partiilor de schi
trebuie elaborat studiul de impact cu un grad de detaliere crescut si trebuie sa tina cont
de meninerea schemei de conectivitatea actual ntre habitate prin selectarea traseului
i/sau includerea construirii de tuneluri sau poduri pentru animale acolo unde studiile
populationale indica posibilitatea aparitiei unei bariere pentru anumite specii.
Subliniem ca tunelurile sau podurile nu sunt utilizate pentru mamifere mari care au
mobilitate ridicata si pot traversa partiile cu usurinta. De asemenea in perioada de
reproducere a acestora partiile de schi nu functioneaza.
La realizarea partiilor de schi se poate tine cont de experienta amenajarii vechilor si
noilor partii de schi de pe versantul prahovean al parcului national (langa localitatile
Azuga, Busteni si Sinaia inlusiv zona platoului, Valea lui Carp).
Activitati care pot avea impact direct asupra sistemelor ecologice
Nu se desfasoara activiti extractive raportate la folosirea resurselor de care depinde
diversitatea biologic (exploatarea apelor de suprafa, activitile extractive de
suprafa de sol, argil, nisip, pietri etc.), activiti care implic defriarea sau
inundarea terenurilor, activiti care conduc la o izolare reproductiv a speciilor.
Obiectivul prezentului raport a fost acela de a oferi o analiza pentru ncorporarea
consideraiilor de biodiversitate n contextul proiectului de amenajare a statiunii
turistice Padina Pestera pe baza evaluarii potentialelor efecte generate de aceasta.
Evaluarea efectelor asupra mediului a fost un proces riguros, sistematic i cuprinztor
de identificare i evaluare a consecinelor de mediu a prezentului proiect pentru a avea
certitudinea c ele vor fi incluse i abordate corespunztor n stadiul cel mai timpuriu al
procesului de luare a deciziei, odat cu considerentele de ordin economic i social.
Biodiversitatea componenta fundamentala Mediului este tratata in Capitolele 6, 7 si 10
ale Studiului, dar ea face obiectul abordarii problematicii de Protectie a Mediului a
intregului Raport de Evaluare intocmit.
129

Raport de mediu final- Proiectul Petera- Padina

Capitolul 10

S-a adoptat aceasta idee pentru a pune mai bine in evidenta analiza efectuata de
elaboratori privind acest domeniu, fara a il desprinde totusi din contextul general,
pentru a ii pune mai bine in evidenta particularitatile ce fac obiectul unor grupe de
discipline specifice si mai ales pentru a putea definii si marca mai pregnant masurile de
reducere a impactului asupra vietii salbatice in ansamblu.
Ea a fost efectuata in cadrul echipei pluridisciplinare de un grup de lucru compusa din
cadre didactice.
Concluziile care se desprind se pot sintetiza astfel:
Zona amplasamentului este sub influenta activitatii antropice de o lunga perioada
de timp. Comunitatile caracteristice zonei sunt la acest nivel specifice etajului
montan fara a fi reprezentate de elemente rare sau valoroase in afara ariilor cu
regim de protectie special.
Din studiile efectuate anterior de institutii de profil a rezultat ca in zona
amplasamentului comunitatile contin in majoritate specii comune, unele eurioice,
cu multe elemente sinantrope asa cum sunt prezente si pe versantul prahovean in
jurul localitatilor Sinaia, Busteni, Azuga sau Predeal.
Amenajarea Statiunii montane Pestera-Padina poate fi armonizata cu obiectivele si
planul de management al parcului pentru a raspunde nevoilor de conservare si
nevoilor comunitatilor locale.
dezvoltare durabila a biodiversitatea zonei.
Masurile generale propuse in cadrul Cap. 9 si indeosebi cele din Cap.10 fac ca
impactul produs sa fie mentinut sub control si in limite cuprinse intre nesemnificativ
si acceptabil.

130