AVIZ SEF CATEDRA AVIZ DIRECTOR AVIZ INSPECTOR DE SPECIALITATE
CURRICULUM IN DEZVOLTARE LOCALA
PROGRAMA PENTRU MODULUL
LUCRARI DE INGRIJIRE IN SPATII PROTEJATE
INSTRUIRE PRACTICA COMASATA
CLASA A –IX- A LICEU TEHNOLOGIC
CICLUL INFERIOR AL LICEULUI
FILIERA TEHNOLOGICA DOMENIUL AGRICULTURA SPECIALIZAREA HORTICULTOR
PROFESOR AVRAM SIMONA
I. NOTA INTRODUCTIVĂ
Curriculum-ul scolar pentru modululul – Stagiul de pregatire practica
comasata – Lucrari de ingrijire in spatii protejate se efectueaza la clasa a –IX –a, profilul Resurse naturale si protectia mediului, domeniul pregatirii – Agricultura, calificarea Horticultor cu 6 ore pe zi timp de 5 saptamani cu un numar total de 150 de ore. Unitatile de competenta cheie : aplicarea lucrarilor de ingrijire specifice spatiilor protejate si Organizarea locului de munca din standardul de pregatire profesionala. Scopul acestui modul este de a forma la elevi priceperi, deprinderi si abilitati de a organiza si efectua lucrari de intretinere si de ingrijire a culturilor agricole din spatiile protejate respectand normele specifice de protectie a muncii si a mediului. Profesorul poate opta pentru folosirea activităţilor de învăţare recomandate prin programă în vederea realizării conţinuturilor, sau îşi poate alege alte activităţi adecvate condiţiilor concrete din clasă. Programa se utilizează în strânsă corelaţie cu Standardul de Pregătire Profesională, în care sunt precizate criteriile de performanţă pentru dobândirea competenţelor individuale şi probele de evaluare ale performanţelor elevului. În continuare exemplificăm modul de agregare al competenţelor. O competenţă de la abilităţile cheie se agregă cu o competenţă de la unităţile tehnice specializate prin intermediul condiţiilor de aplicabilitate, care reprezintă de fapt conţinuturile necesare formării competenţelor Scopul modului este să dea elevilor posibilitatea să: - rezolve o problemă reală într-un loc de muncă local, tipic - să muncească intr-o echipă (profesori, parteneri, elevi) - să se familiarizeze cu tehnologia lucrarilor de ingrijire in spatiile protejate - să respecte normele de protecţia şi igiena muncii în conditiile date - să colaboreze cu partenerii, colegii, profesorii
Curriculum-ul de fata cuprinde:
- cunostinte, abilitati, atitudini - valori si atitudini - criterii de apreciere si evaluare - sugestii metodologice - bibliografie II. CUNOSTINTE, ABILITATI, ATITUDINI
Cunostinte Abilitati Atitudini
2.1 Norme de Aplicarea normelor de sanatate si Respectarea normelor de
igiena si securitate in munca specifice lucrarilor securitate si sanatate in securitatea de ingrijire in spatii protejate munca specifice lucrarilor muncii specifice de ingrijire in spatii lucrarilor de protejate ingrijire in spatii protejate 2.2. 2.1 Dirijarea luminii Colaborarea cu membrii Organizarea 2.2 Dirijarea temperaturii echipei de lucru in scopul lucrarilor de 2.3 Dirijarea regimului hidric executarii lucrarilor de dirijare a 2.4 Dirijarea elementelor nutritive dirijare pentru dezvoltarea factorilor de 2.5 Dirijarea aerului si a gazelor la parametri optimi a vegetatie importante pentru cresterea si plantelor din spatiile dezvoltarea plantelor in spatii protejate protejate Exprimarea opiniei cu privire la imbunatatirea calitatii factorilor de vegetatie existenti in spatiile protejate si 2.3. 2.2.1 Aplicarea lucrărilor de îngrijire Colaborarea cu membrii Organizarea cu caracter general-la sol şi plante . echipei de lucru in scopul lucrarilor de 2.2.2 Aplicarea lucrărilor de îngrijire executarii lucrarilor de ingrijire cu caracter special la plante ingrijire in spatii protejate aplicate 2.2.3 Aplicarea lucrărilor de îngrijire culturilor in cu caracter specific culturilor Exprimarea opiniei cu spatii protejate forţate,protejate şi semincere. privire la imbunatatirea 2.2.4 Verificarea calităţii lucrărilor de calitatii lucrarilor de îngrijire a culturilor legumicole. ingrijire
III. VALORI SI ATITUDINI
Promovarea uni mediu natural propice vietii.
Constientizarea consecintelor pe care le poate avea exploatarea neadecvata a resurselor naturale. Respectarea normelor de protectie si igiena muncii si de PSI in viata cotidiana si la viitorul loc de munca. Stimularea curiozitatii pentru utilizarea resurselor neconventionale in diferite procese tehnologice . Pentru aplicarea curriculumului, procesul de predare - învăţare trebuie să fie focalizat pe formarea competenţelor cheie, competenţelor tehnice generale şi competenţelor tehnice specializate, cerute de nivelul de formare şi de calificarea lucrător în cultura plantelor.
IV CONDIŢII DE EVALUARE ŞI APRECIERE
Se procedeaza la evaluarea procesului şi a produsului fiind incluse
,activitatea elevului,a profesorului şi a partenerului economic ,de asemenea se urmăresc relaţiile de parteneriat dezvoltate,comportamentale etice sociale şi economice formate.
Instrumentele de evaluare folosite în cadrul modulului sunt conforme
criteriilor de performanţă şi condiţiilor de aplicabilitate cerute pentru realizarea abilităţilor cheie corespunzător nivelului 1.Acestea sunt. -probele orale sub forma de interviu şi discuţii libere prin care elevul demonstrează că este capabil să obţină informaţiile necesare pentru definirea problemei si să le utilizeze în aplicare . -probele scrise sub forma de scheme, completarea fişelor de observare, de lucru pentru diferite etape ale tehnologiei lucrarilor de ingrijire -probele practice sub forma de demonstraţie şi observaţie sistematică prin care elevul aplică planul tehnologic specificat. -portofoliul care cuprinde observatiile facute de elev pe parcursul desfasurarii lucrarilor de ingrijire. - proiect prin care elevul prezintă cum se aplica lucrarile de ingrijire la diverse specii cultivate in spatii protejate.
IV. SUGESTII METODOLOGICE
Elevii preiau controlul asupra planificării necesare rezolvării
sarcinilor de lucru ce le-a fost trasată. Aplică în practică, prin activităţile desfăşurate, cunoştinţele teoretice dobândite asupra temei. Ei sunt încurajaţi să gândească pe cont propriu, să rezolve probleme şi să-şi facă planuri de unuii singuri, să joace roluri diferite în situaţiile din echipă (nejucând întotdeauna acelaşi rol). Se vor folosi de cunoştinţele şi de ceea ce au învăţat în situaţii de viaţă şi medii reale. Sunt âncurajaţi să manifeste un comportament potrivit în contextul dat. Liderii de grup urmăresc desfăsurarea în condiţii optime a activităţilor şi prezintă concluziile. Profesorii acţionează ca mentori şi instructori. Indrumă elevii privind reflecţia asupra lecţiilor învăţate şi a experienţei loe în anasamblu. Incurajează, recunoaşte şi apreciază eforturile depuse în desfăşurarea activităţilor. Motivează elevii şi urmăreşte respectarea normelor de igiena şi protecţia muncii specifice. Agenţii economici asigură condiţiile de desfăşurare a temei, urmăreşte respectarea normelor de igiena şi protecţia muncii specifice, stabileşte standarde de calitate pentru procesele desfăşurate şi produsele obţinute, apreciază şi evaluează prin metode specifice. Relaţia unitate de învăţământ – agent economic Pentru efectuarea instruirii practice la agentul economic, unitatea de învăţământ trebuie săîncheie cu acesta o convenţie de colaborare care să stabilească: • Statutul elevului care urmează formarea în întreprindere • Responsabilitatea pedagogică a unităţii de învăţământ • Modalităţile de protecţie şi igienă a muncii, precum şi de protecţie civilă • Obiectivele şi modalităţile de instruire ( durată, calendar, conţinut, activităţi) • Modalităţi de participare a specialiştilor din întreprindere la instruirea elevilor • Modalităţi de urmărire a instruirii şi de evaluare • Un reprezentant care să aibă rolul de tutore pentru elevi şi care să colaboreze permanent cu cadrul didactic coordonator al activităţii de instruire practicăSe va urmări ca stagiul la agentul economic să permită elevului: • Să înţeleagă concret constrângerile economice, umane şi tehnice ale întreprinderii • Să înţeleagă constrângerile de securitate impuse de metodele de lucru • Să observe şi să analizeze, pornind de la situaţii reale, diferitele elemente ale unor strategii de calitate, să perceapă costurile induse de non-calitate • Să utilizeze achiziţiile sale în domeniul comunicării, în relaţia cu personalul angajat • Să cunoască importanţa tuturor serviciilor şi compartimentelor unei întreprinderi Pentru atingerea competenţelor stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp. Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic, toţi elevii să dobândească competenţele necesare. În strategia didactică profesorul poate utiliza o paletă largă de metode. Se recomandă metodele centrate pe elev care să implice elevul în procesul de formare. Elevii învaţă mai bine dacă aud informaţiile, văd demonstraţiile şi ilustraţiile, discută informaţiile şi ideile, experimentează şi practică tehnicile.Ei devin astfel membrii unei reţele de comunicare, se simt în largul lor, îşi împărtăşesc experienţele, pun întrebări, colaborează cu ceilalţi, îşi asumă riscuri, participă activ la propriul proces de instruire şi educare. Profesorul are doar rolul de facilitator, comunicator, colaborator şi organizator. El are răbdare, lucrează la acelaşi nivel cu elevii şi respectă ideile şi experienţele participanţilor. Se vor promova metode de predare - învăţare activ participative, centrate pe elev, care duc la rezolvarea problemei puse în discuţie. Metodele de participare activă au meritul de a genera contexte în care se manifestă diferenţele, ca şi în viaţa de toate zilele. Aplicarea lor duce la provocări ale indivizilor de a-şi reorganiza experienţele ca urmare a participării active la viaţa de grup. Se pot utiliza metode ca: observaţia, conversaţia, munca independentă, simularea, problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup – care stimulează spiritul critic, creativitatea, studiul de caz, brainstormingul etc. Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va urmări aplicarea cunoştinţelor la probleme reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor, ale angajaţilor şi ale societăţii. Elevilor li se va permite să aplice propriul lor mod de înţelegere a conţinutului realizând: proiecte, portofolii, discuţii în grup. Se recomandă folosirea lucrului în echipă care facilitează procesul de învăţare. Această metodă se poate aplica pentru verificarea între colegi(verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi), joc de rol(elevii se ajută reciproc, iar profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă). Procesul de evaluare continuă şi sumativă(finală) va avea în vedere gradul de însuşire a competenţelor. Competenţele individuale din cadrul acestui modul nu vor fi supuse evaluării finale în cadrul altor module. Acest lucru nu exclude exersarea şi dezvoltarea acestora şi prin parcurgerea conţinuturilor altor module. Promovarea unui modul este condiţionată de însuşirea tuturor competenţelor din tabelul de corelare, evaluate conform specificaţiilor privind probele de evaluare prevăzute în SPP. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul acestei evaluări. Pentru evaluarea care presupune o probă practică, un instrument de evaluare care poate fi utilizat este fişa de observare. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: o Observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea atitudinilor faţă de o sarcină dată şi a comunicării; o Autoevaluarea; o Investigaţia. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: o Fişe de observare; o Fişe de lucru.
BIBLIOGRAFIE
1.Indrea Dumitru,Apahidean Alexandru –Silviu – Ghidul cultivatorului de
legume Ed.Ceres 2012 2.Ulea Eugen Fitopatologie horticola – Iasi 2003 3.Indrea Dumitru,Apahidean Alexandru –Silviu –Cultura legumelor