Modul - 1

Sisteme de management de mediu
1. DEFINIREA SI DOCUMENTATREA NIVELELOR SI FUNCTIILOR RELEVANTE

Debutul proiectarii si implemetarii unui sistem de management de mediu (SMM) sau a unei politici de mediu
intr-o organizatie il reprezinta stabilirea echipei responsabile de coordonarea si implementarea proiectului.
Astfel primul pas se constituie din elaborarea si aprobarea de catre functiile relevante a organigramei
organizatiei, cu figurarea compartimentului de protectia mediului si a nivelului acestuia de subordonare
managementului la cel mai inalt nivel.
Stabilirea echipei este necesara si pentru identificarea competentelor acestora, in vederea proiectarii si
implementarii unui SMM eficient si coerent cu politica de mediu a organizatiei. Stabiliea necesitatilor de
pregatire profesionala a membrilor echipei in scopul formarii continue a specialistilor de mediu si a formarii
personalului tehnic cu atributii in domeniul managementului de mediu se identifica ca o cerinta sine die.
Compartimentul de protectia mediului poate include in concordanta ce problemele de mediu ale
organizatiei (dar nu se rezuma la aceasta):
expert de mediu
evaluator EMAS III
evaluator de impact de mediu
tehnolog
auditor de mediu
economist.
Independent de compartimentul de protectia mediului se numeste de catre managementul de la cel mai inalt
nivel Managerul de mediu si Reprezentantul managementului pentru mediu RMM (vezi amanunte in
modulul 2).
Fiecare functie din compartimentul de protectia mediului va fi caracterizata de descrierea postului prin
inermediul fisei de post, stabilindu-se astfel nivelul decizional, cerintele specifice postului, gradul de
subordonare din organigrama, cerinte de competenta si experienta, caile de comunicare pe linie de mediu.
Continutul de principiu al fisei de post pentru RMM este descris in cadrul modulului 2.
Pentru
oae functiile din organigrama se vor defini responsabiliati legate de managementul de mediu:
implementarea olitici si obiectivelor de mediu stabilite in cadrul organizatiei
manipularea substantelor periculoase
gestionarea deseurilor
bune practici de mediu.
1.1 FUNCTIILE MANAGEMENTULUI GENERAL REFERITOR LA PLANIFICAREA SMM

Un sistem de management de mediu (SMM) reprezinta un instrument managerial prin care se urmareste
asigurarea functionalitatii si a aplicarii continue a unui plan sau a unor proceduri de management de mediu,
precum si conformarea cu obiectivele si tintele de mediu.
O conditie esentiala pentru functionalitatea unui SMM consta in intocmirea unui sistem de documente care
consta in proceduri si instructiuni, intocmite pentru a fi permanent implementate si pentru a asigura o
comunicare reala si eficienta.
SMM asigura o abordare structurata a planificarii si aplicarii masurilor de protectie a mediului, care permite
tuturor tipurilor de organizatii sa-si masoare performantele in raport cu mediul si sa-si evalueze periodic
nivelurile de performanta si imbunatatirile realizate prin masurile de protectie a mediului. Sfera de aplicare a
SMM poate fi extinsa la nivelul unei intreprinderi sau la nivelul unui amplasament. In general, un SMM se
poate implementa:
conform cu standardele recunoscute (SR EN ISO 14001 :2005)

conform unor normative nestandardizate (cerinte de mediu la care organizatia subscrie)
conform unei proceduri proprii a organizatiei.
Page 1
Necesitatea implementarii si certificarii SMM este demonstrata de avantajele pe care le-ar obtine companiile
romane in urma unui astfel de demers:
Sistematizarea tuturor activitatilor generatoare de impacturi de mediu;
Reducerea riscurilor de mediu;
Imbunatatirea performantei de mediu a companiei, inclusiv cresterea calitatii produselor;
Cresterea increderii comunitatii, autoritatilor, clientilor, bancilor si companiilor de asigurare
Reducerea costurilor de operare
Imbunatatirea motivatiei angajatilor
Imbunatatirea imaginii publice si a pozitiei pe piata a companiei.

Orice proiect de implementare a unui sistem de management trebuie sa tina cont de prioritatile de
dezvoltare ale afacerii, fiind integrat in acesta. De asemenea, ca orice strategie, implementarea unui
sistem de management de mediu reclama cunostinte, experienta si abilitati (resurse umana), resurse
financiare pentru achizitionarea celor mai bune tehnici disponibile, pentru consultanta de specialitate,
pentru certificare (daca se doreste aceasta finalitate), infrastructura, etape de proiectare si
implementare si termene asociate. Orice implementare a unui SMM in cadrul unei organizatii trebuie sa
porneasca de la analiza preliminara/initiala de mediu.
Planul general de proiectare si implementare a unei politici de mediu intr-o organizatiei este exemplificat in
cadrul tabelului nr. 1.
Page 2
Tab. 1 Etapele proiectarii si implementarii unui Sistem de mediu in cadrul unei organizatiei
Nr.
crt.
1
2
3
4
Etapa
Descriere proces
Stabilirea echipei de lucru
- Managerul General desemneaza echipa care se va ocupa

de derularea proiectului
- Pentru achizitionarea standardului de referinta se va face
o comanda la ASRO
Decizie de nominalizare a echipei SMM, a Reprezentantului

managementului pentru SMM
Standarde speicifice
- Instruirea referitor la cerintele leislative de mediu

aplicabile si de standardizare
- Suport de curs
- Chestionar evaluare
- Raport/proces verbal de instruire
Organigrama aprobata de catre Consiliul de Administratie
sau managerul general
- Harta proceselor
- Fise de proces
Achizitionarea standardelor de mediu si

pentru auditul de mediu
Up-gradarea legislatiei de mediu
Instruirea cu privire la SMM
Stabilirea organigramei
- organigrama va fi discutata si definitivata
Stabilirea hartilor de procese
- se stabilesc procesele relationate cu activitatea

organizatiei
- se identifica procesele cheie si cele suport
- se stabileste harta proceselor ca baza pentru proiectarea
sistemului de management de mediu (SMM)
- identificarea aspectelor de mediu
- identificarea aspectelor de mediu semnificative
Identificarea aspectelor de mediu

semnificative
Politica de mediu
- Formularea politicii si obiectivelor generale de mediu - Formularea tintelor de mediu si redactarea programului
de management de mediu
elaborarea documentatiei
Instruirea referitoare la continutul

documentatiei SMM
Instruirea referitoare la continutul documentatiei SMM
Documente si Inregistrari
Identificarea procedurilor necesare

Alegerea formatului de redactare
Elaborarea documentatiei
Analiza documentatiei
Page 3
- lista aspectelor de mediu

- lista aspectelor de mediu semnificative
- fisa aspectului de mediu
Politica de mediu
Programul de management de mediu
Program de conformare (anexa la autorizatia de mediu)
proceduri de sistem
Proceduri de organizare
Proceduri de control operational
Instructiuni de operare
- Suport de curs
- Chestionar evaluare
- Raport/proces verbal de instruire
Nr.
crt.
Etapa
Descriere proces
Elaborarea analizei preliminare de mediu
- Se organizeaza activitatea de culegere a datelor necesare

proiectarii si implementarii sistemului de management de
mediu cerut de client
- elaborarea analizei preliminare de mediu
- implementarea sistemului se face odata cu difuzarea
documentatiei SMM si a analizei preliminare de mediu
- actualizarea fiselor post prin introducerea cerintelor legate
de functionarea SMM, a deciziilor de nominalizare pe post
cerute de standard si dezvoltarea fisei post pentru
reprezentantul managementului pentru SMM
- efectuarea inregistrarilor declarate in documentatie
- elaborarea Planului de actiune pentru situatii de urgenta
in functie de aspectele de mediu semnificative identificate
- testarea planului prin simulare
10
Implementarea sistemului
11
12
Elaborarea si testarea Planului de actiune

pentru situatii de urgenta
Audit de intern
13
Analiza efectuata de management
14
Documente si Inregistrari
- conform procedurii de audit se efectueaza audituri pentru

a evalua stadiul implementarii sistemului;
- in cazul in care obiectivele implementarii nu s-au realizat
se dispun actiuni corective care vor fi urmarite ulterior
printr-un alt audit de urmarire.
- se prezinta concluziile auditului de precertificare
managementulului organizatiei, precum si stadiul atingerii
obiectivelor propuse, gradul de functionalitate al SMM etc.
Page 4
Analiza preliminara de mediu

Schita amplasamentului
Autorizatia de mediu
plan de gestiune a deseurilor
Plan de actiune pentru situatii de urgenta

Caseta video
Fotografii
Proces verbal
plan de audit
lista de verificare audit
raport de audit
raport de actiuni corective
Raportul analizei efectuate de management

Program de masuri
2. CONDITIONAREA EXTERNA ORGANIZATIEI

Politica europeana de promovare a protectiei mediului constituie unul dintre instrumentele principale si
esentiale care se refera la investitiile intangibile ale politicii privind competitivitatea industriala. Ea se
orienteaza catre intreprinderi (in special catremarii poluatori: instalatii mari de ardere, industria metalurgica,
petrochimie, tabacarie, pielarie si incaltaminte, industria cimentului etc.), autoritati publice si consumatori si
are drept scop stabilirea unui cadru general si a unui punct de referinta pentru dezvoltarea unui cadru tehnic
sau politic, acesta fiind esential pentru sustinerea (dupa 2007) exportului de bunuri si servicii. In aceste
conditii reusesc sa supravietuiasca numai acele organizatii care se pot adapta rapid cerintelor in continua
schimbare, oferind produse si servicii de calitate inalta, sigure pentru mediu, dar la preturi avantajoase.
2.1 EVALUAREA INITIALA A ORGANIZATIEI (privind problematica de mediu)
La nivel macroeconomic (regional, macroregional), calitatea produselor si serviciilor este evaluata tot mai
mult in stransa legatura cu evolutia calitatii vietii. Se acorda o importanta deosebita caracteristicilor
economice ale produselor, diminuarii impactului ambiental negativ al unor produse si procese, fiind
introduse, in acest sens, tot mai multe restrictii: reglementari, standarde obligatorii referitoare la mediului
inconjurator.
Includerea SR EN ISO 14001:2005 in sistemul managerial al unei organizatii garanteaza obtinerea unor
performante de mediu ridicate si eficientizarea tuturor proceselor din cadrul organizatiei respective.
Desi nu poate fi socotita ca o oportunitate, obligativitatea prin lege a anumitor categorii institutionale de a fi
certificate in domeniul managemnetului mediului (constructii, invatamant superior, transporturi, reciclarea
deseurilor, montaj centrale termice, instalatii gaze naturale etc.), aceasta se traduce pe termen lung prin
mentinerea pe piata interna, dar mai ales europeana a organizatiilor care fac obiectul de aplicare al
normativelor respective.
De asemenea, presiunea pietei interne si internationale impune tot mai frecvent participarea la licitatii
publice numai a organizatiilor care au aceste sisteme de management certificate de catre un organism de
certificare acreditat.
2.1.1 DEFINITII
Preformana de Mediu: Rezultatele msurabile ale SMM, legate de controlul aspectelor de mediu ale unei
organizaii, bazate pe politica sa de mediu, obiectivele i intele sale.
Imbuntirea continu: Proces de ntrire a SMM pentru a obine mbuntirea performanei globale de
mediu, n conformitate cu politica de mediu a organizaiei. Nu este necesar ca procesul s se desfaoare
simultan n toate domeniile de activitate.
Mediul inconjurator: in care functioneaza o organizatie, care include aerul, apa, pamantul, resursele
naturale, flora, fauna, fiintele umane si relatiile intre acestea.
Aspect de mediu: Element al activitatilor, produselor sau serviciilor unei organizatii care poate interactiona
cu mediul.
Impact asupra mediului: Orice modificare a mediului, daunatoare sau benefica, care rezultat total sau
partial din activitatile, produsele sau serviciile unei organizatii.
Amplasament: intregul teren dintr-o locatie geografica distincta, aflat sub controlul managerial al
organizatiei, acoperind activitati, produse si servicii. Acesta include intreaga infrastructura, echipamente si
materiale.
Analiza de mediu: analiza initiala si completa a problemelor de mediu, a impactului si a performantei care
decurg din activitatile unei organizatii.
Page 5
2.1.2 PROFILUL DE MEDIU AL UNEI ORGANIZATII. ANALIZA PRELIMINARA DE MEDIU

Profilul de mediu al unei organizatii consta intr-un document (analiza preliminara/performantei de mediu)
care sintetizeaza situatia problemelor de mediu. Aceste documente pot fi variate prin continut si format, dar
in general trebuie sa includa urmatoarele elemente:
descrirea mediului natural in care isi desfasoara activitatea;
informatii privind situatia consumului de materii prime, materiale si utilitati si privind producerea
deseurilor;
principalele zone in care se impun masuri de protectie a mediului;
recomandari privind masurile care trebuie aplicate;
prezentarea generala a capacitatilor existente pentru monitorizare, cercetare si a capacitatilor
administrative ale tarii pentru tratarea problemelor de mediu.
Profilul de mediu al unei organizatii trebuie sa furnizeze o sinteza si o analiza a conditiilor de mediu
existente, incluzand principalele probleme de mediu, tendintele si greutatile intampinate, reactiile
administratiei locale si ale inspectiilor autorizate (garda de mediu, Inspectoratul de protectia mediului) si ale
societatii civile la aceste probleme, stadiul reformelor si institutiile implicate.
Pentru a demonstra performanta de mediu a organizatiei, datele primare furnizate de un sistem de
management de mediu sunt folosite in mai multe moduri, in acest scop, organizatia poate folosi indicatori
relevanti existenti ai performantei de mediu, asigurandu-se ca acestia:
ofera o evaluare exacta a performantei organizatiei;
sunt usor de inteles si nu sunt ambigui;
permit comparatia anuala pentru a evalua performanta de mediu a organizatiei;
permit comparatia cu indicii de activitate sectoriali, nationali sau regionali;
permit comparatia cu conditiile de reglementare, dupa caz.
2.1.3 BILANTUL DE MEDIU
Companiile ale caror activitati au impact asupra mediului trebuie sa realizeze unul sau mai multe BM pentru a
obtine Autorizatia de Mediu si/sau Avizul de Privatizare. Conform Ordinului nr. 184/1997, un BM poate
avea 3 niveluri de complexitate: 0, I, II.
BM nivel 0 este o fisa de verificare continand elemente caracteristice activitatii si care permite autoritatii
de mediu competente sa identifice si sa stabileasca necesitatea efectuarii unui BM nivel I sau nivel II
pentru activitati cu potential impact asupra mediului.
BM nivel I este un studiu de mediu constand din culegere de date si documentare (fara prelevare de
probe si fara analize de laborator privind factorii de mediu), care include toate elementele analizei
tehnice aspectelor de mediu pentru luarea unei decizii privind dimensionarea impactului de mediu
potential sau efectiv de pe un amplasament. pentru activitati cu o potentiala poluare asupra mediului
BM nivel II consta in investigatii asupra unui amplasament, efectuate in cadrul unui bilant de mediu,
pentru a cuantifica dimensiunea poluarii prin prelevari de probe si analize fizice, chimice sau biologice ale
factorilor de mediu - pentru activitati cu poluare asupra mediului
Structura analizei preliminare de mediu, ar trebui sa includa:

1. Scurta descriere a amplasamentului: istoric, localizare si destinatie
2. Descrierea proceselor de executie
3. Stadiul actual din punct de vedere al cerintelor de mediu
- activitatea trecuta si prezenta
- alte standarde aplicabile
- respectarea standardelor aplicabile
4. Situatia legislativa
5. Operatii
- infrastructura organizatiei
- depozitare
- manevrabilitatea in timpul procesului de executie
- echipamente inchiriate
Page 6
6. Probleme aparente
-probleme generale: deversari, deseuri etc.
- probleme specifice activitatii
7. Consumul de materii prime si materiale:
- executie
- birouri
- transport
8. Consumul de energie:
- electricitate
- combustibil
- altele
9. Analiza furnizorilor
10. Politica de mediu
11. Actiuni in caz de urgenta
12. Planificarea actiunilor
Descrierea proceselor asociate functionarii organizatiei si necesare identificarii problemelor de mediu ale
acesteia se va face in cadrul studiului de caz din modulul 3, pentru a da coerenta expunerii. In general se
pot
descrie
urmatoarele
categorii
de
procese
(exemplificate
in
figura
1):
Page 7
HARTA PROCESELOR DIN SC COREM SRL
PROCESE DE MANAGEMENT: Management riscuri (identificare aspecte de

mediu, identificare pericole SSO), Planificare SMI (Elaborare politica,
obiective, program de management), Comunicare, participare, consultare,
Analiza efectuata de management, Responsabilitate si autoritate
CERINTE CLIENTI
si alte PARTI
INTERESATE
PROCESE DE BAZA:
Ofertare/contractare,
Productie si furnizare servicii,
Control operational
PROCESE DE MASURARE, ANALIZA, IMBUNATATIRE:

Monitorizare si masurare, Audit, Evaluare conformare, Produs
neconform, Pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de
raspuns, Investigare incidente, Evaluare aspecte de mediu si
factori de risc, Analiza de date, Imbunatatire (si actiuni
corective/ preventive)
SATISFACTIA
CLIENTILOR si
altor PARTI
INTERESATE
PROCESE referitoare la RESURSE si SUPORT:

Control documente, Control inregistrari, Asigurare
competenta, instruire si constientizare, Infrastructura,
Mediul de lucru, Aprovizionare, Echipamente de
monitorizare si masurare, Identificare cerinte legale si
alte cerinte
Page 8
3. PROIECTAREA SMM
3.1 CERINTE NORMATIVE (cerinta 4.3.2)
3.1.1 LEGEA CADRU
Ce este Legislatia ?
Legislatie, in sens larg, totalitatea actelor normative care au constituit norme de drept pozitiv in istoria
unui stat (legislatie trecuta si legislatie actuala). Legislatia de mediu totalitatea actelor normative care au
constituit norme de drept pozitiv in istoria unui stat care reglementeaza interactiunea om-mediu
inconjurator.
Tipuri de acte normative
Norme juridice legale, emise de Parlamentul Romaniei

Norme juridice reglementatorii emise de organismele de reglementare pentru diferite domenii
ale activitatii omenesti, constituite si functionand in temeiul legii. Acestea imbraca forme diferite:
ordine, decizii
Norme juridice administrative emise de organele administratiei publice centrale si locale, in
temeiul si in executarea legii. Acestea imbraca forme diferite, dupa felul Administratiei.
Tipuri de legislatie in functie de prioritate

Legislatia primara
Cuprinde actele normative de felul legilor, precum si unele norme juridice elaborate de Guvern (cele care nu
sunt date in temeiul unei legi si pentru executarea acesteia, ci au caracter de sine statator, ca de exemplu
ordonanta de urgenta)
Legislatia secundara (derivata)
Cuprinde actele normative derivate din lege: hotarari de guvern, ordonante de guvern, regulamente,
instructiuni, metodologii, precum si toate reglementarile emise de autoritatile nationale legal constituite.
PRINCIPII FUNDAMENTALE IN DREPTUL MEDIULUI
In capitolul I al Ordonantei de Urgenta, completat de legea 265/2006, se precizeaza obiectul acesteia, ca un
ansamblu de masuri juridice privind protectia mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor i
elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabil.
Principiile si elementele de strategie care stau la baza sistemului legislativ cuprins in Ordonanta de Urgenta
sunt :
1. principiul integrrii cerintelor de mediu n celelalte politici sectoriale;
2. principiul precauiei n luarea deciziei;
3. principiul aciunii preventive;
4. principiul reinerii poluanilor la surs;
5. principiul "poluatorul pltete";
6. principiul conservrii biodiversitii i a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural;
7. utilizarea durabil a resurselor naturale;
8. informarea i participarea publicului la luarea deciziilor, precum i accesul la justiie n probleme de
mediu;
9. dezvoltarea colaborrii internaionale pentru protecia mediului
Legislaia de protectie a mediului, este o component a sistemului de reglementri prin care statul
recunoaste dreptul oricarei persoane dreptul la un mediu sanatos si echilibrat ecologic, garantind in acest
scop :
accesul la informaia privind mediul, cu respectarea condiiilor de confidenialitate prevzute de
legislaia n vigoare;
Page 9
asocierea n organizaii pentru protecia mediului;

consultarea n procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea politicii i legislaiei de mediu,
emiterea actelor de reglementare n domeniu, elaborarea planurilor i programelor;
dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul organizaiilor pentru protecia mediului,
autoritilor administrative i/sau judectoreti, dup caz, n probleme de mediu;
dreptul la despgubire pentru prejudiciul suferit.
Legislatia orizontala mediu - totalitatea actelor normative care au constituit norme de drept pozitiv n
istoria unui stat care reglementeaza interactiunea om-mediu inconjurator.

Legea nr. 105 / 2006 - pentru aprobarea OUG nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu
Legea nr. 292/2007 pentru modificarea OUG nr. 196/2005
HG 878/2005 privind accesul publicului la informatia privind mediul
Ordinul nr. 439/2002 - modificat si completat Ordinul nr. 963 / 2006 - pentru aprobarea organizarii
actiunii de voluntariat in domeniul protectiei mediului
3.1.2
EMITERE AVIZE, ACORDURI, AUTORIZATII
HG nr. 573/2002 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor

Ordinul nr. 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei de mediu
Ordinul nr. 1798/2007 - pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei de mediu
OUG nr. 152/2005 - privind prevenirea si controlul integrat al poluarii
Lege nr. 84 / 2006 pentru aprobarea OUG nr. 152/2005 - privind prevenirea si controlul integrat al
poluarii
Ordinul nr. 818/2003 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu
Ordinul nr. 1158/2005 - pentru modificarea si completarea anexei la OMAPAM nr. 818/2003 pentru
aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu
OUG nr. 27/2003 - privind procedura aprobarii tacite
Autoritatile publice pentru protectia mediului conduc procedura de autorizare si emit, dupa caz,
urmatoarele acte tehnico-juridice:
Avizul de mediu - act tehnico-juridic eliberat in scris de autoritatea competenta pentru protectia
mediului, care confirma integrarea aspectelor privind protectia mediului in planul sau programul supus
adoptarii.
Acordul de mediu - reprezentand decizia autoritatii competente pentru protectia mediului, care da
dreptul titularului de proiect sa realizeze proiectul. Acordul de mediu este un act tehnico-juridic eliberat
in scris, prin care se stabilesc conditiile de realizare a proiectului, din punct de vedere al protectiei
mediului. Acordul de mediu este valabil pe toata perioada punerii in aplicare a proiectului,
dar isi pierde valabilitatea daca lucrarile de investitii pentru care a fost eliberat nu incep in
maximum 2 ani de la data emiterii.
Autorizatia de mediu este act tehnico-juridic eliberat in scris de autoritatile competente pentru
protectia mediului, prin care sunt stabilite conditiile si/sau parametrii de functionare a unei activitati
existente sau pentru punerea in functiune a unei activitati noi pentru care anterior a fost emis acord de
mediu. Autorizatia de mediu se elibereaza, dupa caz, ulterior obtinerii celorlalte avize,
acorduri sau autorizatii ale autoritatii competente potrivit legii si are o valabilitate de cel
mult 5 ani.
3.1.3
CALITATEA AERULUI
Legea nr. 655/2001 pentru aprobarea OUG nr. 243/2000 privind protectia atmosferei + Decret nr.
924/2001
HG nr. 699/2003 - privind stabilirea msurilor pentru reducerea emisiilor de compui organici volatili
datorate utilizrii solvenilor organici in anumite activiti i instalaii (modificata si completata de HG
nr. 1902/2004 + HG nr. 1.339 / 2006)
Ordinul nr. 781/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind masurarea emisiilor de
compusi organici volatili rezultati din depozitarea si incarcarea/descarcarea benzinei la terminale
Page 10
3.1.4
HG nr. 568/2001 - Cerinte tehnice pentru limitarea emisiilor de COV rezultati din depozitarea,
incarcare descarcarea si distributia benzinei la terminale si la statiile de benzina, (modificata si
completata de HG nr. 893/2005 + HG nr.360/2007)
Ordinul nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normele
metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare
HG nr. 1856/2005 privind plafoanele nationale de emisii pentru anumii poluani atmosferici
HG nr. 541/2003 - privind stabilirea unor msuri pentru limitarea emisiilor n aer ale anumitor poluani
provenii din instalaii mari de ardere, modificata si completata de HG nr. 322/2005)
CALITATEA APEI
HG nr. 188/2002 - pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a
apelor uzate (modificata si completata de HG nr. 352/2005) NTPA 011/2002; NTPA 001; NTPA 002
Ordinul nr. 662 / 2006 - pentru aprobarea Procedurii i a competenelor de emitere a avizelor i
autorizaiilor de gospodrire a apelor
Ordinul nr. 278/1997 privind aprobarea Metodologiei cadru de elaborare a planurilor de prevenire si
combatere a poluarilor accidentale la folosintele de apa potential poluatoare
Ordinul nr. 44/2004 - pentru aprobarea Regulamentului privind realizarea monitoringului calitatii apelor
ptrsubstante prioritare/prioritar periculoase
HG nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacurilor, emisiilor i
pierderilor de substane prioritar periculoase
Ordinul nr. 452/2001 - pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei si a
Grupului de sprijin ptr aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati
proveniti din surse agricole
HG nr. 964/2000 - privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu
nitrati proveniti din surse agricole
Legea nr. 458/2002 - Calitatea apei potabile
HG nr. 974/2004 - pentru aprobarea Normelor de supraveghe inspectie sanitara si monitorizare a calitatii
apei potabile si a Procedurii de autorizare sanitara a productiei si distributiei apei potabile
HG nr. 930/2005 - pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de
protectie sanitara si hidrogeologica
HG nr.100/2002 - pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca apele de
suprafata utilizate pentru potabilizare si a Normativului privind metodele de masurare si frecventa de
prelevare si analiza a probelor din apele de suprafata destinate producerii de apa potabila (modificata de HG
nr.662/2005)
Ordinul nr. 116/2002 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea strii de siguran n exploatare
a barajelor si lacurilor de acumulare NTLH 022 si a Metodologiei privind evaluarea starii de siguranta in
exploatare a barajelor si digurilor care realizeaza depozite de deseuri industriale NTLH - 023
3.1.5
SUBSTANTE PERICULOASE
HG nr. 173/2000 - pentru reglementarea regimului special privind gestiunea si controlul bifenililor
policlorurati si ale altor compusi similari (modif. de HG nr. 291/2005 + HG nr. 975/2007- pentru modificarea
si completarea HG nr. 173/2000)
Ordinul nr. 43/1980 pentru aprobarea listei substantelor toxice si a plantelor care contin substante
toxice
OUG nr. 200/2000 - privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice
periculoase
HG nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG 200/2000
Legea nr. 360/2003 - privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase
Legea nr. 263/2005 pentru modifcarea si completarea Legii 360/2003
Legea nr. 324 /2005 pentru modificarea si completarea OUG nr. 200/2000
HG nr. 92/2003 - pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea si ambalarea
preparatelor chimice periculoase (modificata si completata de HG nr. 597/2007)
HG nr. 1022/2002 - privind regimul produselor si serviciilor care pot pune in pericol viata, sanatatea,
securitatea muncii si protectia mediului
OUG nr. 121/2006 - privind regimul juridic al precursorilor de droguri
HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante
periculoase
Page 11
HG nr. 788/2007 - privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea Regulamentului European si al Consiliului
(CE) nr. 1013/2006 privind transferul de deseuri

HG nr. 305/2007 privind unele masuri pentru aplicarea Regulamentului Uniunii Europene si al Consiliului
nr. 304/2003 privind exportul si importul produsilor chimici periculosi
OG nr. 48/1999 - privind transportul rutier al marfurilor periculoase
Legea nr. 122/2002 pentru aprobarea OG nr. 48/1999
HG nr. 1175/2007 - pentru aprobarea Normelor de efectuare a activitatii de transport rutier de marfuri
periculoase in Romania
OG nr. 49/1999 privind transportul marfurilor periculoase pe calea ferata
Legea nr.788/2001-pentru aprobarea OG nr. 49/1999
Ordinul nr. 891/2003 - pentru stabilirea unor reguli privind transportul mrfurilor periculoase pe calea
ferat
Ordinul nr. 211/2004 - pentru aprobarea Procedurii din de reglementare si control al transportului
deseurilor pe teritoriul Romaniei
3.1.6
DESEURI SI AMBALAJE
OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor + Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG nr.
78/2000
OUG nr. 61/2006 (pentru modificarea si completarea OUG nr. 78/2000)
Ordinul nr. 1364/1499/2006 de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deseurilor
OUG nr. 16/2001 privind gestiunea deseurilor industriale reciclabile
Legea nr. 465 /2001 pentru aprobarea OUG nr. 16/2001
Legea nr. 138 / 2006 - pentru modificarea alin. (2) al art. 7 din OUG nr. 16/2001 - Republicare
HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile,
inclusiv deseurile periculoase
Ordinul nr. 757/2004 - pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor
+OMMGA nr. 1230/2005 privind modificarea anexei la OMMGA 757/2004
HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor
HG nr.1057/2001 privind regimul bateriilor si acumulatorlori care contin substante periculoase
HG nr. 170 /2004 - privind gestionarea anvelopelor uzate
Ordinul nr. 243/2004- ptr aprobarea Normelor privind procedura si criteriile de autorizare a activitatii de
gestionare a anvelopelor uzate
HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate
Ordinul nr. 219/2002 - pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din
activitatile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind
deseurile rezultate din activitatile medicale (modificat si completat de OMSF nr. 1029/2004 si OMSF nr.
997/2004
HG nr. 128/2002 - privind incinerarea deseurilor
Ordinul nr. 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deeurilor
OG nr. 11/2003 - privind gestionarea combustibilului nuclear uzat si a deseurilor radioactive, inclusiv
depozitarea finala
Legea nr. 320 / 2003 - pentru aprobarea OG nr. 11/2003
HG nr. 621 /2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje
OMMGA nr. 927/2005 - privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje i deeuri de
ambalaje
HG nr. 236/2007 privind stabilirea unor msuri pentru asigurarea aplicrii Regulamentului
Parlamentului European i al Consiliului nr.1980/2000/CE din 17 iule 2000 privind sistemul revizuit de
acordare a etichetei ecologice comunitare
HG nr. 448/2005 - privind deseurile de echipamente electrice si electronice
3.2 SERIA STANDARDELOR SERIA 14000

Organizatia Internationala pentru Standardizare (prescurta ISO; in engleza, International Organization for
Standardization), cu sediul la Geneva, este o federatie de organisme nationale pentru standarde
reprezentand circa 130 tari. Misiunea Organizatiei Internationale pentru Standardizare este de a promova
standardizarea pe plan international care sa faciliteze schimbul international de marfuri si servicii si sa
promoveze cooperarea internationala in domeniul activitatilor intelectuale, stiintifice, tehnologice si
Page 12
economice. Standardizarea internationala in domeniul managementul mediului si-a inceput activitatea in

anul 1993 avind ca domeniu standardizarea instrumentelor si sistemelor de management de mediu.
Standardele ISO sunt adoptate, traduse si difuzate in Romania de ASRO - Asociatia de Standardizare din
Romania care participa prin specialisti in cadrul comitetelor tehnice internationale ale ISO. Organizatia
Internationala de Standardizare (ISO) a propus pentru managementul mediului inconjurator elaborarea seriei
de standarde ISO 14000, ca si o continuare la extinderea seriei de standarde ISO 9000.
Standardul ISO 14001 se refera la sistemul de management de mediu, avand ca scop general sustinerea
protectiei mediului si prevenirea poluarii, in echilibru cu necesitatile socio - economice. Ca scop specific, isi
propune sa ofere organizatiilor toate elementele necesare construirii unui sistem de management de mediu,
care sa poata fi integrat in managementul global al organizatiei si care sa permita atingerea obiectivelor
referitoare la mediu si a celor economice.
Standardul stabileste cerintele pentru un sistem de management de mediu, care sa permita unei organizatii
sa-si formuleze politica si obiectivele de mediu tinand seama de cadrul legislativ si de aspectele de mediu
ale activitatilor pe care le desfasoara.
Este aplicabil tuturor tipurilor de activitati, nu doar celor industriale. O organizatie prestatoare de servicii, o
colectivitate locala isi pot construi un sistem de management de mediu bazat pe ISO 14001.
Adoptarea standardului ISO 14001 nu poate garanta prin ea isasi o performanta de mediu optima pentru
organizatie. Nu stabileste cerinte precise referitoare la performanta de mediu (mai putin angajamentul
asumat prin politica de mediu declarata). Flexibilitatea lui permite insa ca doua sau mai multe organizatii
care au activitati similare sa realizeze performante de mediu diferite si sa satisfaca totusi cerintele pentru a-si
certifica sistemul de management de mediu.
ISO 14001 este un standard international care specifica cerintele pentru un sistem de management de mediu
care sa permita unei societati sa formuleze si sa implementeze o politica si obiective care iau in considerare
cerintele legale cu privire la aspectele semnificative de mediu. Scopul standardului este de a sustine protectia
mediului si de a preveni poluarea.
Creat de Organizatia Internationala pentru Standardizare (ISO), acesta se bazeaza pe doua concepte:
imbunatarirea continua (controlul aspectelor de mediu, performanta de mediu, principiul prevenirii,
parti interesate)
flexibilitate
Standardele din seria ISO 14000 pot fi impartite in:
1. Standarde referitoare la sistemele de managementul mediului
ISO 14001 (SR EN ISO 14001:2005)- specifica cerintele pentru un sistem de management
de mediu care poate fi auditat in vederea certificarii de o terta parte
Standardul ISO 14001 trebuie privit ca un document:

Generic (se aplica in mod egal intr-un spital sau intr-o fabrica)
Proactiv (include o abordare anticipativa/preventiva)
Voluntar (implica reguli care trebuie urmate)
Continuu (urmareste imbunatatirea continua a performantelor)
Bazat pe un sistem (cu proceduri documentate)
SR EN ISO 14004:2010 Sisteme de management de mediu. Linii directoare referitoare la principii,

sisteme si tehnici de aplicare
ISO 14004 (SR EN ISO 14004:2010) - furnizeaza liniile directoare pentru a ajuta o organizatie in elaborarea
si implementarea unui sistem de management de mediu. Pentru imbunatatirea continua a calitatii mediului,
organizatiile de toate tipurile si dimensiunile acorda o importanta tot mai mare impactului pe care activitatile,
produsele si serviciile lor le au asupra mediului. Obtinerea unei bune performante de mediu necesita
angajamentul organizatiei pentru o abordare sistematica si imbunatatirea continua a unui sistem de
management de mediu (SMM).
Page 13
Acest standard descrie elementele unui sistem de management de mediu si furnizeaza organizatiilor
recomandari privind modul in care se stabileste, se implementeaza, se mentine sau se mbunatateste un
sistem de management de mediu. Un astfel de sistem poate mari substantial capacitatea unei organizatii de
a anticipa, de a identifica si de a gestiona interactiunile cu mediul pentru a atinge obiectivele precum si de a
asigura conformarea continua cu cerintele legale si cu alte cerinte aplicabile la care organizatia subscrie.
Standardul este in conformitate si cu conceptul de dezvoltare durabila.
Acest standard contine exemple, descrieri si optiuni care vin in ajutorul implementarii unui sistem de
management de mediu si in consolidarea relatiilor acestuia cu managementul general al organizatiei.
3.3 STANDARDE REFERITOARE LA EVALUARE
ISO 14031 (SR EN ISO 14031:2002) Evaluarea performantei de mediu linii directoare acest
standard este de ajutor organizatiei in descrierea si evaluarea performatei de mediu a unei intreprinderi si in
configurarea indicatorilor de mediu
ISO 14040 (SR EN ISO 14040:2007) Management de mediu. Evaluarea ciclului de viata. Principii si cadru
de lucru - stabileste liniile directoare, cadrul de lucru si cerintele metodologice pentru evaluarea ciclului de
viata a produselor si serviciilor
SR ISO/TR 14047:2005 Management de mediu. Evaluarea impactului ciclului de viata. Exemple de
aplicare a ISO 14042
SR ISO/TS 14048:2005 Management de mediu. Evaluarea ciclului de viata. Cerinte si linii directoare
Acest raport tehnic descrie concepte si practici curente referitoare la integrarea aspectelor de mediu in
proiectarea si dezvoltarea produsului, unde prin "produs" se inteleg atat bunuri cat si servicii. Acest raport
tehnic este aplicabil la dezvoltarea documentelor specifice unui sector . Nu se aplica ca specificatie in scopuri
de certificare si inregistrare.
ISO 14015 (SR EN ISO 14015:2010) Sisteme de management de mediu. Evaluarea de mediu a
amplasamentelor si organizatiilor (EMAO)
Organizatiile sunt din ce in ce mai interesate in intelegerea problemelor de mediu asociate amplasamentelor
si activitatilor lor sau amplasamentelor cu potential de cumparare. Aceste probleme si consecintele asociate
afacerilor pot fi apreciate prin intermediul evaluarii de mediu a amplasamentelor si organizatiilor
(EMAO). O astfel de evaluare poate fi realizata pe perioada functionarii, la momentul achizitionarii sau
instrainarii bunurilor si poate fi efectuata ca parte a unui proces mai larg de evaluare a afacerii, adesea
denumit due diligence.
Standard ISO 14015 ofera recomandari privind realizarea unei asemenea evaluari de mediu (EMAO) si
furnizeaza baza pentru armonizarea terminologiei utilizate si pentru o abordare structurata, consecventa,
transparenta si obiectiva a efectuarii acestor evaluari de mediu.
Acest standard este flexibil in aplicare si poate fi utilizat atat pentru auto-evaluare, cat si pentru evaluari
externe, cu sau fara a fi nevoie de implicarea tertelor parti. Informatiile utilizate pe parcursul unei EMAO pot
deriva din surse care includ audituri ale sistemului de management de mediu, audituri de conformare cu
reglementarile, evaluari ale impactului asupra mediului, evaluari ale performantei de mediu sau investigatii
ale amplasamentului.
Standardul furnizeaza indrumari referitoare la modul de efectuare a unei EMAO printr-un proces sistematic
de identificare a aspectelor de mediu si a problemelor de mediu si de determinare, daca este cazul, a
consecintelor acestora asupra activitatii.
3.4 STANDARDE DE TERMINOLOGIE
ISO 14050 (SR EN ISO 14050:2010) Management de mediu. Vocabular - contine concepte si
definitiile acestora care au fost utilizate n seria de standarde ISO 14000 referitoare la managementul de
mediu.
Obiectivul principal al acestui standard international este acela de a furniza utilizatorilor de standarde o
compilatie a termenilor si definitiilor utilizate in domeniul managementului de mediu.
Alte concepte care pot fi intalnite in cadrul domeniului managementului de mediu nu au fost definite n acest
standard international. Totusi, pentru a veni in sprijinul utilizatorilor seriei de standarde ISO 14000
Page 14
referitoare la managementul mediului, aceste concepte suplimentare sunt incluse n anexa A, impreuna cu
referintele bibliografice.
Conformarea cu standardele asigura:
increderea interna - a managementului in realizarea obiectivelor; ajuta organizaria sa-si
imbunatateasca performantele (de mediu, calitate, sanatate si securitate in munca etc.)
increderea externa faciliteaza relatii pozitive cu toate partile interesate
o schimbare importanta de mentalitate si de cultura profesionala
4 DOCUMENTATIA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU (cerinta 4.4.4)
4.1 STRUCTURA DOCUMENTATIEI
Fiecare sistem de management trebuie sa aiba o documentatie cu descrierea elementelor esentiale ale
acestora. De regula documentatia sistemelor de management este structurata pe mai multe niveluri si este
ilustrata prin cunoscuta piramida:
Declaratie
de politica
Trimite
(Manual)
Proceduri de sistem
Trimite
Proceduri operationale
Trimit
e
Instructiuni de lucru
Formulare; inregistrari
Documente externe (standarde, legi,

reglementari etc)
Trimit
e
Documentatia sistemului de management de mediu poate:

fi integrata altor sisteme de management implementate in organizati;
cuprinde manualul (fara a fi o cerinta exprimata explicit), proceduri si instructiuni care sa
satisfaca cerintele standardului SR EN ISO 14001 si atingerea obiectivelor.
Amploarea documentatiei sistemului de management de mediu poate fi diferita de la organizatie la alta si
depinde de:
marimea si tipul organizatiei, de activitatile, produsele si serviciile realizate
complexitatea proceselor si interactiunea lor
competenta personalului
Documentatia poate fi pastrata pe orice fel de suport (hartie, electronic, foto, poster) cu conditia sa fie
lizibila, usor de inteles si accesibila acolo unde este nevoie de informatia continuta in document si mai ales
ca sunt utilizate versiunile in vigoare.
Conform standardului SR EN ISO 14001 trebuie sa existe documente pentru:
politica de mediu
documente care sa contina obiectivele si tintele stabilite in cadrul SMM
Page 15
documente care sa descrie principalele elemente ale SMM, interactiunea lor si referinte
privind relatia cu alte documente din cadrul organizatiei,
documente, inclusive inregistrari cerute de standardului SR EN ISO 14001
documente, inclusive inregistrari pe care organizatia le considera necesare pentru a asigura
eficienta planificarii, desfasurarii si controlului activitatilor legate de aspectele semnificative
de mediu.
Exista 2 categorii de documente care alcatuiesc documentatia unui sistem de management si formeaza
entitati distincte si particularitati care le individualizeaza:
documente (contin informatii indrumari asupra modului in care trebuie facut ceva) si
inregistrari (consemnarea unor date la un eveniment petrecut)
Documentatia sistemului trebuie sa fie adecvata obiectivelor organizatiei.
La dezvoltarea documentatiei unui sistem de management de mediu trebuie avut in vedere ca aceasta este
utilizata pentru a face dovada implementarii, functionarii sistemului, deci a face dovada unui sistem
documentat si nu pentru a crea un sistem de documente.
La elaborarea documentatiei trebuie sa avem grija ca aceasta sa nu:
fie rigida astfel incat sa sufoce creativitatea;
fie greu de aplicat ingreunand activitatea descrisa;
existe contradictii.
Documentatia sistemului trebuie:
elaborata de o echipa in care sa fie inclusi si utilizatorii si nu de o singura persoana;
sa respecte cerintele standardului privind Controlul documetelor si Controlul
Inregistrarilor
sa furnizeze informatii despre intentiile organizatiei;
sa fie suport pentru personalul organizatiei pentru a realiza obiectivele organizatiei.
Este important ca cerintele si continutul documentatiei sistemelor de management sa ia in considerare
standardele pe care intentioneaza sa le satisfaca.
Cerintele pentru o documentatie viabila se realizeaza printr-un management de control al documentelor
(procedurilor). Acesta are rolul de a defini metodele necesare pentru o documentatie care sa asigure
realizarea obiectivelor tinta a organizatiei si uneori responsabilitati referitore la descrierea sistemelor de
management. Ei trebuie sa:
aiba calificarea necesara pentru a realiza un management eficace si eficient de control al
documentelor;
sa gestioneze o lista a documentelor sistemului care sa furnizeze informatii legate de:
denumirea documentului;
codul si versiunea in vigoare;
data intrarii in vigoare a documentului
responsabilul de document;
locatia originalului;
transpuna politica organizatiei in actiune;
realizeze o cultura in organizatiei.
La elaborarea documentelor trebuie sa tinem cont de cateva principii:
sa existe suficiente documente care sa descrie toate procesele ce afecteaza conformitatea
produselor / serviciilor livrate sau pot aduce prejudicii organizatiei;
documentele sa fie intocmite lizibil, datate (inclusiv datele reviziilor), usor de identificat si sa
fie pastrate intr-un mod ordonat;
documentele sa fie elaborate intr-un limbaj care sa ofere utilizatorilor posibilitatea intelegerii
si aplicarii lor
documentele sa fie difuzate la locul aplicarii lor si sa existe la utilizator;
la utilizator trebuie sa existe numai revizia in curs;
sa fie in concordanta cu celelalte documente elaborate in organizatie;
documentele sa fie tinute sub control;
sa existe o metoda de feedback pentru o continua imbunatatire a documentatiei.
Page 16
Procedurile au un rol esential in documentarea unui sistem. Forma procedurilor este stabilita de fiecare
organizatie in parte in functie de necesitatile acesteia. Se recomanda ca redactarea procedurilor sa se
realizeze pe formular tipizat avand pe prima pagina elementele de identificare a organizatiei si dovezi privind
verificarea si aprobarea ei ca document oficial. Pe langa aceste elemente o procedura trebuie sa cuprinda:
o identificare unica a documentului (cod/revizie/versiune);
tipul documentului (procedura/instructiune/standard/ghid);
minimul de cerinte obligatorii privind structura (continutul) documentului.
Cerintele minime pentru structura unei proceduri sunt:
1. SCOP sectiune unde printr-o fraza scurta si la obiect se decalara ce se urmareste prin elaborarea
procedurii.
2. DOMENIUL se mentioneaza entitatea organizatorica unde se aplica documentul si/sau asupra caror
produse si/sau servicii.
3. DEFINITII si ABREVIERI se definesc orice termeni ce se considera necesari pentru intelegerea
documentului si se identifica si explica abrevierile utilizate in document
4. REFERINTE NORMATIVE - se precizeaza orice document care este necesar a fi consultat in
vederea aplicarii procedurii (standarde, contracte, reglementari, norme juridice, manuale de
utilizare, instructiuni etc)
5. IDENTIFICAREA RESPONSABILITATILOR -se indica functiile ce desfasoara activitatile descrise.
Forma de prezentare poate fi sub forma de text sau matriceala.
6. DESCRIEREA PROCESULUI -se prezinta activitatile in succesiunea lor. Modul de descriere
trebuie sa fie CLAR, CONCIS, PRIETENOS (evitarea diatezei pasive, propozitii scurte care sa
inceapa cu verbul, utilizarea numerotarii si/sau a spatiilor de separare).
7. INREGISTRARI Se vor prezenta toate inregistrarile generate de activitatile descrise in proces,
precizandu-se:
denumirea inregistrarii si codul;
durata, suportul si locatia de pastrare;
durata de arhivare
modul de eliminare si autoritatea de eliminare
8. ANEXE - Se indic formulare, tabele, grafice, hari de proces/diagrama flux generate. Se vor
completa Lista reviziilor documentului si Lista membrilor echipei de elaborare
La redactarea documentelor SMM trebuie sa tinem cont ca ele se adreseaza personalului si au ca rol principal
ajutarea acestora sa inteleaga modul in care functioneaza SMM.
MANUAL INTEGRAT (CALITATE-MEDIU)
Deoarece standardul de referinta ISO 14001:2004 nu cere explicit existenta unui manual de
management, referirile aupra acestui subiect se vor face integrat cu manualul calitatii,
obligatoriu pentru implementarea SIO 9001:2000.
Manualul de management Integarat (calitate-mediu) este un document de sinteza care descrie sitemul de
management integrat si constituie referinta in implementarea si mentinerea SMI si contine:
Domeniul de aplicare al SMI, inclusiv detalii si justificari ale excluderilor, prezentarea proceselor
externalizate
Prezentarea organizatiei
Procedurile documentate stabilite pentru SMI sau o referire la acestea
O descriere a interactiunii dintre procesele SMI
MANUAL INTEGRAT ANEXE
Organigrama
Lista proprietarilor de procese
Harta de procese
Lista documentelor SMI (centralizeaza documentatia SMI)
Programul de management al mediului
Page 17
PROCEDURI DOCUMENTATE
Proceduri cerute de standard, ce se refera la activitatile de baza, de mentinere a SMM.
Structura unei proceduri:
Scopul si domeniul de aplicare al procedurii
Ce trebuie facut si de catre cine
Cand, unde, cum trebuie procedat
Cel fel de materiale, echipamente, documente trebuie utilizate
Cum este tinuta activitatea sub control
Procedurile obligatorii impuse de standardul ISO 14001:2004 sunt enumerate in tabelul urmator (tabelul 1)
Tab. 2 Lista procedurilor obligatorii cerute de ISO 14001:2004
Nr. Crt.
Titlul procedurii
1.
Controlul documentelor
2.
Controlul inregistrarilor
3.
Audit intern
4.
Accidente, incidente, neconformitate si produs neconform
5.
Actiune corectiva
6.
Actiune preventiva
7.
Aspecte de mediu
8.
Masurare si monitorizare
9.
Pregatirea si reactia in situatii de urgenta
10.
Cerinte legale
11.
Comunicare
12.
Instruire, constientizare si competenta
13
Controlul operational
14
Conformitatea cu legislatia
Inregistrarea - document prin care se declara rezultate obtinute sau se furnizeaza dovezi ale activitatilor
realizate. Inregistrarea oricarei activitati se poate realiza pe formulare iar acestea pot fi generate de
proceduri/instructiuni sau pot fi neprocedurate (generate numai de o autoritate). Trebuie retinuta diferenta
intre formular si inregistrare:
Formular - document necompletat
Inregistrare - document completat (formular completat).
Intregistrarile au importanta lor pentru ca ele pot constitui elemente de intrare sau de analiza pentru alte
activitati. Ele mai sunt utilizate si de persoane abilitate de a efectua control, audit si in anumite situatii
contractuale si de clienti. De aceea, trebuie sa avem grija ca inregistrarile sa fie lizibile (daca sunt formulare
sa completam toate campurile), sa le pastram atata timp cat este nevoie (conform duratei de pastrare
stabilita) si sa avem grija sa nu se deterioreze.
Inregistrrile sunt dovezi obiective a aplicarii si implementarii elementelor sistemului de management.
Tipuri de inregistrari referitoare la mediu ce ar trebui gasite intr-o organizatie:
cerinte legale, de reglementare si alte coduri de cerinte
rezultatele identificarii aspectelor de mediu
raportarea stadiului in care se afla obiectivele generale si specifice
permise, autorizatii, licente si alte aprobari
fise post si evaluari de performanta ale angajatilor
inregistrari privind instruirile efectuate
Page 18
inregistrari privind efectuarea auditului SMM si a auditului de conformare cu legislatia de mediu,

precum si rapoartea rezultatelor
rapoarte privind identificarea neconformitatilor, planuri de actiuni corective si preventive
rapoarte privind incidente asupra mediului
comunicarea cu clientii, furnizorii, si alte parti externe interesate
rezultate ale analizei efectuate de management
colectarea datelor si monitorizarea
mentinerea inregistrarilor
inregistrari privind calibrarea echipamentelor
4.2 CONTROLUL DOCUMENTELOR SI CONTROLUL INREGISTRARILOR (cerintele 4.4.5 si 4.5.4)
Obiectivul principal al unei organizatii este de realizarea unui SMM eficient si nu crearea unui sistem de
control al documentelor prea complicat.
Conform referentialului, cerintele referitoare la documentatia SMM trebuie stabilite prin proceduri
documentate: Controlul Documentelor si Controlul Inregistrarilor.
Prin elaborarea acestor proceduri se urmareste implementarea corecta a documentatiei sistemului de
management mediu/sistem integrat si obtinerea inregistrarilor necesare initierilor de actiuni corective si
preventive/de imbunatatire.
Prin Procedura de Sistem Controlul Documentelor organizatia trebuie sa stabileasca metodele si
actiunile necesare pentru ca documentele cerute de un sistem de management de mediu sa fie protejate si
controlate. Documentele controlate sunt documente care contin cerinte ce trebuie respectate in organizatie
si documente doveditoare (inregistrari). In functie de autoritatea care le-a emis acestea sunt:
interne
externe
Documente externe sunt documente emise de autoritati din afara organizatiei si contin cerinte ce sunt
respectate in interiorul organizatiei. Acestea sunt emise de:
o autoritate legala (legi, hotarari de guvern)
o autoritate de reglementare pe un anumit domeniu de interes (decizii ale autoritatii
respective, reglementari specifice)
terti si/sau impreuna cu organizatia (carti tehnice emise de furnizori, contracte incheiate cu
clientul)
In vederea atingerii obiectivului, in procedura de sistem controlul documentelor trebuie stabilite reguli
pentru:
Aprobarea si elaborarea documentelor interne precizandu-se:
Formatul si continutul unei proceduri/instructiuni;
Modul de identificare a documentelor, a stadiului reviziilor si statutul reviziilor
curente;
Informatiile minime pe care trebuie sa le contina o procedura/instructiune;
Cine desemneaza responsabilul de document care va coordona echipa de elaborare
a documentului;
Rolul responsabilului de document;
Nivelele de autoritate in aprobarea documentelor pentru a fi aplicate. Aceleasi functii
vor aproba orice revizie si/sau amendamente ale documentului;
Difuzarea controlata a documentelor aprobate si asigurarea ca documentele aplicabile sunt
disponibile in locatiile de utilizare;
Pastrarea documentelor;
Retragerea documentelor perimate si modul de identificare a acestora in cazul in care sunt
pastrate in vreun scop;
Modificarea si actualizarea documentelor;
Asigurarea ca documentele de provenienta extena sunt identificate si tinute sub control;
Page 19
Procedura de Sistem Controlul Inregistrarilor are ca scop stabilirea regulilor si responsabilitatilor pentru
identificarea, depozitarea, protejarea, regasirea, asigurarea duratei de pastrare si eliminare a inregistrarilor.
In procedura trebuie precizat:
modul de identificare a inregistrarilor pe hartie (cod, marcaj sau etichete)
pastrarea in conditii care sa previna deteriorarea sau pierderea lor;
conditii pentru a se asigura o regasire usoara;
difuzarea lor
modul de protejare a inregistrarilor pe suport electronic.
Inregistrarile trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele date:
Date de identificare;
Data completarii;
Identitatea celor care le intocmesc, verifica aproba (daca este cazul).
Modificarea inregistrarilor este in general interzisa, deoarece ridica intrebari asupra autenticitatii si validitatii
acestora. Totusi, in situatiile in care modificarile sunt inevitabile, aceste modificari vor fi efectuate numai de
persoana autorizata. Datele eronate vor fi taiate astfel incat cele initiale sa ramana lizibile. Noile date vor fi
certificate prin semnatura si datate.
Timpul de pastrare a inregistrarilor se va specifica in proceduri operationale sau perioada inscrisa in
contract. Distrugerea se face numai prin grija conducerii organizatiei/persoanei desemnata avand aceasta
responsabilitate. Se va specifica modalitatea de distrugere.
Inregistrarile trebuie sa ramana lizibile si sa raspunda tuturor cerintelor legale si de reglementare cat si de
obligatiile contractuale.
Obiective:
1. stabileasca structura organizatorica a departamentului de protectie a mediului
2. stabileasca cerintele pentru posturile din departamentul de protectie a mediului
3. stabileasca prin documente specifice responsabilitatile si autoritatile pentru personalul din
departamentul protectia mediului
4. stabileasca necesarul de resurse pentru functionarea departamentului de protectia mediului
2.1 STRUCTURA SI RESPONSABILITATE - ORGANIGRAMA. DECIZII. FISE DE POST (cerinta
4.4.1).
Cerinta 4.4.1 a SR EN ISO 14001:2005:
Identificarea functiilor cheie in cadrul SMM
Definirea si documentarea rolurilor, responsabilitatilor si autoritatilor personalului care conduce,
realizeaza si verifica activitatile care afecteaza mediul
Fise post,
Decizii, inclusiv dovada numirii reprezentantului conducerii pentru SMM
Organigrama
Au fost alocate resurse suficiente - stadiul indeplinirii PMM si al politicii de mediu, obtinerea de
competente
Persoanele desemnate au suficienta autoritate?
Dar calificarile sunt corespunzatoare?
Cum urmareste organizatia costurile si beneficiile functionarii SMM?
Cum analizeaza conducerea adecvarea resurselor?
Asa cum am amintit la modulul precedent, organigrama trebuie sa includa ca departamente distincte:
reprezentantul managementului pentru mediu si compartimentul de protectia mediului ca in exemplul
urmator (figura 1):
Page 20
DEPARTAMENT
DE MEDIU
SERVICIU PREVENIRE SI
PROTECTIE
SECTOR
COMERCIAL
DIRECTOR
TEHNIC
RMM
CONTABIL
ANGAJARI,
CONTRACTE DE
MUNCA,
LICHIDARI
DIRECTOR GENERAL
COMPARTIMENT
TEHNIC,
CONTRACTARI SI
DECONTARI
DEPOZIT
FINISAJ
FUNDATII
STRUCTURI
SECTOR
CONSTRUCTII
CONDUCATOR
TEHNIC
FORM. DE LUCRU
INSTALATII
SANITARE
INSTALATII
TERMICE
SECTOR
INSTALATII
CONDUCATOR
TEHNIC
FORM. DE LUCRU
SECTOR
ENERGETIC
CONDUCATOR
TEHNIC
INSTALATII
ELECTRICE
ATELIER
PRODUCTIE
FORM. DE LUCRU
CQ
MAGAZIN
SEF SANTIER
Figura 1 Organigrama de principiu a unei organizatii

Este necesar:
Sa fie definite, documentate si comunicate atributiile, responsabilitatile si autoritatile privind
functionarea SMM;
Sa se asigure resursele necesare pentru implementarea si controlul SMM, care include:
o Resurse umane (nr. De persoane) si calificari specializate (management de mediu, tehnologii
curate);
o Resurse tehnologice (tehnologii de ultima generatie de ex. Auto cu norme Euro 5) si
financiare.
Sa se numeasca un reprezentant care, in afara altor responsabilitati, sa aiba definite atributiile,
responsabilitatile si autoritatea pentru:
o A se asigura ca cerintele referitoare la SMM sunt stabilite, implementate si mentinute;
o A raporta conducerii la cel mai inalt nivel, performantele SMM, pentru analiza si ca baza
pentru imbunatatirea acestui sistem.
Aspecte ce se recomanda a fi luate in considerare la analiza atributiilor si responsabilitatilor:
Care sunt atributiile si raspunderile personalului care conduce, realizeaza si verifica activitatile ce
afecteaza mediul?
Sunt acestea definite si documentate (ex. Fise post)?
Care este relatia dintre responsabilitatea in domeniul mediului si performanta individuala?
Este aceasta analizata periodic?
Cum sunt dovedite competentele organizatiei in domeniul mediului:
o Dispune de instruire, resurse si personal suficient pentru implementare?
o Initiaza actiuni pentru asigurarea conformitatii cu politica de mediu?
o Anticipeaza, identifica si inregistreaza toate problemele de mediu?
Page 21
Figura 2 Structura si rsponsabilitatea privind SMM
2.2 REPREZENTANTUL MANAGEMENTULUI DE MEDIU (cerinta 4.2.2)

Prin decizie interna, Directorul General a desemnat un Reprezentant al Managementului pentru Mediu
(obligatoriu membru al managementului) care, indiferent de alte responsabilitati, are autoritatea definita
pentru:
a. a asigura ca cerintele referitoare la SMM sunt stabilite, implementate si mentinute conform
standardului SR EN ISO 14001 : 2005;
b. a raporta conducerii organizatiei la cel mai inalt nivel performanta SMM, pentru analiza si ca baza
pentru imbunatatirea acestui sistem;
c. a se asigura ca procesele SMM sunt stabilite, implementate si mentinute;
d. a raporta despre functionarea SMM, in vederea analizei si pentru a servi ca baza a imbunatatirii
SMM;
e. a se asigura ca membrii organizatiei sunt constientizati de importanta respectarii prevederilor de
protectia mediului.
Atributii si responsabilitati:
Este numit in functie de catre Directorul General al societatii.
Are responsabilitatea proiectarii, implementarii, mentinerii si dezvoltarii SMM, raportand
managementului despre functionarea SMM si despre toate evenimentele referitoare la mediu care pot afecta
sistemul si interesele organizatiei.
Raspunde de certificarea conformitatii proceselor cu documenetele SMM si cu standardele aplicabile.
Codifica toate documenetele SMM si pastreaza evidenta procedurilor si a formularelor elaborate in
cadrul organizatiei.
Elaboreaza, indexeaza, multiplica, distribuie, arhiveaza si modifica controlat documentele SMM.
Identifica neconformitatile de mediu si initiaza Rapoarte de neconformitate.
Page 22
Participa in cadrul Comisiei de Analiza a Neconformitatilor la analiza si dispozitia referitoare la

neconformitatile de mediu semnalate.
Elaboreaza si conduce Programul anual de audituri interne in cadrul organizatiei si-l supune spre
analiza si aprobare Directorului General.
Elaboreaza PA, RA, RAC, RAP si le transmite in timp util compartimentelor auditate.
Reprezinta managementul de la cel mai inalt nivel in relatiile cu partile externe privind problemele
legate de SMM;
Elaboreaza Programul de management de mediu (PMM ) in colaborare cu celelalte compartimente;
Instruieste personalul asupra modificarilor relevante ale legislatiei aplicabile;
Elaboreaza si arhiveaza Rapoartele Analizei Efectuate de Management;
Monitorizeaza implementarea actiunilor corective/preventive, confirmnd inchiderea;
Colaboreaza cu responsabilii cu aprovizionarea (Sef comp. Aprovizionare) la evaluarea furnizorilor in
baza fiselor tehnice de securitate;
2.3. RESPONSABILUL CU GESTIUNEA DESEURILOR (CERINTA 4.2.2)
Responsabilul cu gestiunea deseurilor va avea sarcinile si responsabilitatile definite prin fisa postului pe care
il ocupa conform COR.
LISTA DE VERIFICARE PENTRU AUDITAREA ELEMENTULUI DE SISTEM 4.4.1. RESURSE,

ROLURI, RESPONSABILITATE SI AUTORITATE
Intrebare
Au fost:
definite;
documentate;
comunicate?
rolurile, responsabilitatile si autoritatile pentru SMM?
Conducerea organizatiei a furnizat resursele necesare pentru construirea, implementarea, mentinerea si
imbunatatirea SMM, dupa cum urmeaza:
resurse umane;
calificari specializate;
infrastructura organizationala (cladiri, linii de comunicatie, sisteme de canalizare etc)
resurse tehnologice;
resurse financiare?
Organizatia a numit unul sau mai multi reprezentanti ai managementului pentru:
a asigura ca SMM este stabilit, implementat si mentinut conform cerintelor ISO 14001;
a raporta performanta SMM conducerii organizatiei la cel mai inalt nivel, pentru analizarea si
imbunatatirea SMM?
Au fost definite responsabilitati de mediu pentru departamente, altele dect pentru departamentul de
mediu?
Conducerea organizatiei la cel mai inalt nivel analizeaza resursele alocate pentru SMM?
Directorul General al organizatiei asigura transmiterea tuturor informatiilor relevante privind politica si
obiectivele in domeniul mediului, cerintele normativelor de referinta adoptate. Fluxul de informatii
incurajeaza activ feedback-ul, comunicarea intre membrii organizatiei prin implicarea directa a acestora,
influenteaza comportamentul in raport cu riscurile pentru mediu. Informatii pertinente sunt furnizate si
partilor externe interesate, precum si comunicarea cu contractantii si alti vizitatori de la locul de munca.
2.4. ASIGURAREA RESURSELOR (cerinta 4.4.1)
Directorul General identifica si asigura optimul de resurse necesare implementarii politicii in domeniul
mediului si atingerii obiectivelor propuse, precum si operationalizarii si dezvoltarii departamentului de mediu,
in vederea cresterii gradului de satisfactie a tuturor partilor interesate.
Page 23
Resursele se refera la:
membrii organizatiei
informatii
infrastructura
retea IT (sistem informatizat de gestiune a datelor si de urmarire a livrarilor, stocurilor, incasarilor,

productiei etc.)
linie de productie
tanc de comustibil (motorina) pentru producerea apei industriale
mediu de lucru
parteneri de afaceri
resurse financiare
perfectionarea continua a personalului din compartimentul de mediu.

Pentru a spori performantele organizatiei, factorii de decizie iau in considerare:
necesarul de resurse, precum si calitatea acestora, tinndu-se cont de limitele si oportunitatile legate
de asigurarea acestor resurse;
resursele umane si calificarile de specialitate avnd in vedere motivarea, dezvoltarea, abilitatile de

comunicare si competenta personalului;
resursele reprezentate de echipamente si spatii pentru desfasurarea procesului de furnizare a

serviciilor/executiea produselor;
resurse reprezentate de facilitati si software necesare evaluarii calitatii serviciilor prestate si stimularii
inovatiilor;
resurse reprezentate de documentatia operationala;
resurse alocate controlului aspectelor de mediu asociate activitatilor desfasurate.

Optimizarea resurselor existente presupune:
identificarea limitelor si oportunitatilor legate de eficienta resurselor existente;
imbunatatirea infrastructurii;
evaluarea competentei resurselor umane;
incurajarea imbunatatirii continue a calitatii resurselor;
managementul adecvat al informatiilor si al suportului logistic;
perfectionarea continua a resurselor umane.

Astfel, la inceputul fiecarui an calendaristic, in urma AEM, Directorul General impreuna cu Directorul
Economic stabileste Bugetul de venituri si cheltuieli pe anul urmator, in functie de obiectivele stabilite si de
profitul obtinut in anul precedent.
Date de intrare in elaborarea Bugetului de venituri si cheltuieli pe anul urmator:
profitul obtinut in anul precedent;

valoarea investitiilor realizate si evaluarea rezultatelor obtinute;
cauzele pierderilor;
noi oportunitati de imbunatatire si dezvoltare identificate.
Datele de iesire sunt reprezentate de fondurile financiare alocate obiectivelor propuse privind dotarea si
resursele umane necesare activitatilor ce vor fi realizate in anul urmator. In Bugetul de venituri si cheltuieli
sunt specificate, de asemenea, termenele si responsabilitatile pentru fiecare obiectiv (ex. achizitionare de
materiale, dezvoltare linii tehnologice, dezvoltare parc auto si retea de distributie, instruiri etc.).
Page 24
3. IDENTIFICAREA ASPECTELOR DE MEDIU (cerinta 4.3.1)

Scopurile finale al identificarii si evalurii aspectelor de mediu dintr-o organizatie se refera la:
1. stabilirea metodelor si responsabilitatilor pentru identificarea aspectelor de mediu ale activitatilor,
produselor sau serviciilor care au sau pot avea un impact semnificativ asupra mediului si pe care
organizatia le poate controla;
2. identificarea unor surse de neconformitati potentiale;
3. stabilirea actiunilor preventive;
4. stabilirea corectiilor;
5. prevenirea aparitiei incidentelor de mediu.

Organizatia trebuie sa:
Stabileasca si sa mentina proceduri de identificare a aspectelor de mediu ale activitatilor, produselor
sau serviciilor sale pe care le poate controla si asupra carora se presupune ca are o influenta;
Determine aspectele de mediu care au sau pot avea un impact semnificativ asupra mediului;
Sa asigure ca aspectele cu un impact semnificativ sunt luate in considerare la stabilirea obiectivelor
de mediu.
Organizatia trebuie sa:
Determine aspectele de mediu care au sau pot avea un impact semnificativ asupra mediului (de ex.
Zgomot rezultat din activitatile de tasare a solului, demolari, transport etc.)
Sa asigure ca aspectele cu un impact semnificativ sunt luate in considerare la stabilirea obiectivelor
de mediu
! Incadrarea in aspecte de mediu nesemnificative sau semnificative se face in urma aplicarii unei metodologii
de evaluare a importantei
Analiza preliminara
de mediu
Identificarea
activitatilor,
Produselor,
serviciilor
Identificarea aspectelor
de mediu asociate
Evaluarea impactului
asupra mediului
Monitorizarea aspectelor de
Mediu conform procedura
Analiza datelor
Inregistrari
Figura 1 Continutul procedurii Aspecte de mediu

Astfel, orice organizatie care doreste implemnetarea unui sistem de management de mediu trebuie sa se
asigure ca aspectele de mediu semnificative sunt luate in considerare la stabilirea, implementarea si
mentinerea sistemului sau de management de mediu. Ma mult decat atat, analiza preliminara de mediu
(etapa premergatoare actiunii de proiectare si implementare a unui SMM) a unei organizatii reclama nu atat
identificarea aspectelor de mediu, ci mai ales evaluarea acestora si indicarea aspectelor de mediu
semnificative, aspecte care trebuie tinute sub control si care reprezinta punctul central in elaborarea
programului de management de mediu si a strategiei de mediu ale unei organizatii.
Identificarea aspectelor de mediu, dar mai ales cuantificarea lor in vederea stabilirii aspectelor de mediu
semnificative reprezinta etapa cheie in proiectarea sistemului de management de mediu al unei organizatii si
in stabilirea performantei de mediu a acesteia.
Page 25
Procesul identificarii aspectelor de mediu si al evaluarii acestora in vederea stabilirii aspectelor de mediu
semnificative este unul complex, necesitand o abordare cantitativa si nu doar calitativa, in vederea
minimizarii erorilor de estimare si, mai apoi de interpretare a rezultatelor. Identificare aspectelor
semnificative de mediu reprezinta o metoda stiintifica de evaluare a riscurilor asociate substantelor,
activitatilor, tehnologiilor care pot avea efecte pagubitoare pentru mediu sau pentru sanatatea umana. In
acest sens, se face o distinctie intre termenii de:
hazard posibilitatea producerii unor consecinte ale unui eveniment sau combinatii de
circumstante, care pot aduce prejudicii sanatatii umane si/sau mediului (spre exempu, transportul
substantelor petroliere pe mare in rezervoare) si
risc probabilitatea concreta de producere a unui efect intr-un interval de timp dat sau in
circumstante date, sau a unei combinatii de consecinte dublata de probabilitatea de aparitie a
consecintei (spre exemplu, riscul de 1/1000 pe an, ca petrolierul sa aiba o scurgere care sa provoace
poluarea cu petrol a ecosistemelor marine).
Domeniul de evaluare a aspectelor de mediu acopera:
evaluarea riscurilor pentru sanatate si siguranta sanatatii (spre exemplu, riscurile sociale produse de
activitatile industriale periculoase);
evaluarea riscurilor asociate terenurilor contaminate (spre exemplu, riscurile pentru oameni,
ecosisteme, proprietate);
evaluarea riscurilor poluarii (spre exemplu, pentru ecosistemele tereste si atmosfera);
evaluarea riscurilor asociate dezastrelor naturale (spre exemplu cutremure).
Tipul de evaluare utilizat depinde de natura si sfera de cuprindere a studiului, volumul de date disponibile si
de alti factori. De asemenea, gradul de detaliu al evaluarii aspectelor de mediu poate varia de la o simpla
analiza calitativa, la analize semi calitative si evaluari in intregime cantitative. Atat identificarea aspectelor de
mediu, cat si cuantificarea acestora (stabilirea prin criterii clare a aspectelor de mediu semnificative) se face
cu ocazia efectuarii auditului de mediu (eco-auditul).
Cu toate acestea, nu exista o metoda standardizata de evaluare a aspectelor de mediu, majoritatea
metodelor utilizate fiind preponderent calitative. Indiferent de metoda de evaluare aleasa, la identificarea
aspectelor de mediu asociate activitatii unei organizatiei contribuie:
descrierea caracteristicilor fizice (aplasament, inclusiv vecinii) ale intregii organizatii, precum si
utilizare a terenului in timpul fazelor de constructie si functionare;
descrierea principalelor caracteristici ale proceselor de productie, de exemplu natura si cantitatea
materialelor utilizate;
estimarea, pe tipuri si cantitati a deseurilor preconizate si a emisiilor (poluarein apa, aer si sol,
zgomot, vibratii, lumina, caldura, radiatii etc.) rezultate din functionarea organizatiei;
descrierea aspectelor de mediu posibil a fi afectate in mod semnificativ, in special a populatiei,
faunei, florei, solului, apei, aerului, factorilor climatici, bunurilor materiale, inclusiv patrimoniul
arhitectural si arheologic, peisajul si interconexiunile dintre factorii de mai sus.
Surse de informatii la stabilirea aspectelor de mediu:
Diagrame flux ale proceselor;
Bilant intrari/iesiri;
Rapoarte de mediu;
Facturi pentru utilitati (apa, energie, gaz metan);
Informatii de la proiectanti (schimbari/dezvoltari de produs) ;
Inregistrari privind transportul si eliminarea deseurilor;
Facturi de la aprovizionare;
Inregistari privind comunicarea externa (Registrul unic de control, aportari, procese verbale).
Pentru a identifica aspectele de mediu trebuie evaluata interactiunea activitatilor/produselor organizatiei cu
mediul:
Care sunt aspectele de mediu ale activitatilor (proceselor), produselor (ce intra si ce iese de pe flux)
si serviciilor organizatiei?
Activitatile, serviciile si produsele organizatiei provoaca impacturi negative importante
(semnificative)?
Organizatia are o procedura pentru evaluarea impacturilor asupra mediului?
Page 26
Amplasarea organizatiei este in apropierea zonelor de mediu sensibile (arii protejate, plantatii
forestiere, zone agricole, zone piscicole, zone turistice etc.)?
Cum influenteaza cresterile in activitati, aspectele de mediu si impacturile asociate?
Cat sunt de importante sau severe impacturile potentiale asupra mediului datorate unei disfunctii a
procesului?
De cate ori trebuie sa se produca o anume situatie pentru a avea un impact asupra mediului?
Care sunt aspectele de mediu semnificative tinand cont de impacturi, probabilitate, gravitate si
frecventa?
Impacturile importante asupra mediului sunt locale, regionale sau globale?
Identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impacturilor asociate, este un proces ce presupune
parcurgerea a patru etape:
Etapa 1: Alegerea unei activitati, produs sau serviciu sa fie suficient de cuprinzatoare pentru o
examinare semnificativa si suficient de restransa pentru a fi bine inteleasa ex. diagrame flux, cu
identificarea intrarilor si iesirilor
Etapa 2: Identificarea aspectelor de mediu asociate activitatilor, produsului sau serviciului
Etapa 3: Identificarea impacturilor asupra mediului reale si potentiale, benefice si nocive asociate
fiecarui aspect identificat
Etapa 4: Evaluarea importantei impacturilor care poate varia de la o organizatie la alta.
Cuantificarea poate ajuta evaluarea.
Relatia dintre aspectul de mediu si impact este o relatie de tip CAUZA EFECT.
Un aspect de mediu (cauza = intrare) se refera la un element al activitatii, produsului sau serviciului unei
organizatii care ar putea avea un impact benefic sau nociv asupra mediului (Ex.: o deversare, o emisie, un
consum sau o reutilizare a unui material).
Un impact (efect = iesire) se refera la modificarea ce se poate produce asupra mediului ca rezutat al unui
anumit aspect (Ex.: poluarea sau contaminarea apei, epuizarea unei resurse naturale).
Factori ce trebuie luati in considerare
Referitori la mediu:
o Gravitatea impactului
o Intensitatea impactului
o Frecventa impactului (probabilitatea de aparitie)
o Durata impactului (persistenta)
Referitori la afacere:
o Conformarea cu cerintele legale si de reglementare
o Dificultati si costuri rezultate din schimbarea impactului
o Efectul schimbarii unei activitati sau proces
o Parerea partilor interesate
o Efectul asupra imaginii publice a organizatiei
Page 27
3.1 MATRICEA LUI LEOPOLD

Adaptarea Matricii lui Leopold utilizata in economie, in evaluarea impactului asupra mediului, consta in
atribuirea unui sistem de contorizare (multiplu de plusuri: +, ++ sau +++) pentru fiecare aspect de mediu
care poate conduce (accidental sau in mod curent, potential sau existent, imediat sau la distanta) la un
impact negativ asupra mediului. Metoda ia in calcul fiecare materie prima, materiale de constructie sau lianti
utilizate in procesul productiv, produsi secundari, emisii, deseuri si activitati asociate productiei de energie
electrica si termica, inclusiv ca rezultat al mentenantei cladirilor si instalatilor. Nr. De plusuri coincide
intensitatii impactului de mediu asociat (incluzand aici si sanatatea umana). Activitatile fara impact este
contorizata prin - (tabelul 1):
Tabelul 1 Aplicarea Matricii lui Leopold in evaluarea impactului asupra mediului
generat de activitatea unui CET
EIM
AP
SU
SC ZP
Gradul de ocupare al solului
Transport
Parametrii tehnologici ai IMA
Tipul de filtru pentru captarea emisiilor
atmosferice si metodele de tratare a deseurilor
(solide, deversari in apele de suprafata)
Arii protejate adiacente
Apa tehnologica
Parametrii de iesire ai apelor uzate
Particularitati climatice (front atmosferic stationar)
++
++
++
+
+
-
++
++
++
+
++
++
+
Directia de bataie a vanturilor dominante

Agrosisteme adiacente
++
++
Poluarea solului
++
+
+
+
+
+
+
+
+
-
TA
+++ ++
++ +
++ +
++ +
+
+
+
++
++
++
+++ +++ +++ -
++
++
++
++
+++
++
++
+
++
+++
+++
++
+
+++
++
++
++ +
++ +
+
+
++
++
+++ -
++
++ +
++
+
-
++
++
++
++
++
++
++
++
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
++
++
++
++
++
+++
+++
+++
++
++
-
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
++
++
++
++
++
++
++
++
++
++
+++
++
+++
+++
+++
+++
+++
+++
+++
+++
++
-
SURSA
++
++
Seismicitate
++
Alunecari de teren
++
Emisii
++
Numarul surselor stationare de emisie
Cantitatea de poluanti (SOX, NOX, COV, metale ++
grele, pulberi)
++
Depasirea valorilor limita admisibile
++
Combustibili fosili
++
Azbest
++
Tipul filtrului de cos
++
Nr. De cosuri
++
Cantitatea de ape uzate
++
Tehnologia de epurare a apelor uzate
++
Tipuri de deseuri produse
++
Bilantul deseurilor
++
Stocarea deseurilor (metode si durata)
+++
++
++
+
Legenda:
A aer, S sol, AP apa, SU sanatatea umana, SC schimbari climatice, ZP zone protejate, E ecosisteme, TA
terenuri agricole, R uilizarea resurselor neregenerabile, C cladiri.
3.1.2 METODA CANTITATIVA

Impactului asupra mediului asociat aspectelor de mediu se cuantifica atat in conditii de functionare normala,
cat si in conditii de functionare anormala. Cuantificarea impactului asupra mediului se face pe baza a 6
criterii, fiecare masurat prin cate 3 atribute, astfel (tabelul 2):
Page 28
Tab. 2 Criteriile de evaluare a impactului asupra mediului

Nr.
crt.
1
2
3
Gravitate (G)
Risc pt. mediu si
accidente de munca
Risc pt. mediu
Nu exista risc pt.
mediu
Intensitate
(I)
Mare
Frecventa
(F)
Zilnica
Conformarea cu
legislatia (Rg)
Neconformitate
Sanctiuni legale
(S)
Oprirea activitatii
Persistenta
in mediu (P)
Termen lung
Medie
Medie
Ocazionala
Amenda
contraventionala
Suspendarea
autorizatiei
Termen mediu
Scazuta
Conformitate
partiala
Conformitate totala
Termen scurt
Fiecarui criteriu i se stabileste un coeficient de pondere stabilit pe baza importantei impactului asupra
mediului. Fiecare atribut asociat fiecarui criteriu de cuantificare a impactului asupra mediului primeste un
punctaj care ii reflecta importanta. Grila de cuantificare a impactului asupra mediului produs de activitatile,
produsele sau serviciile unei organizatii se prezinta astfel (Tabelul 3):
Tab. 3 Grila de cuantificare a impactului asupra mediului produs de activitatile,
produsele sau serviciile unei organizatii
Nr.
crt.
1
Criteriul
10p
5p
1p
Risc pt. mediu
Nu exista risc pt.

mediu
Scazuta
Ocazionala
Conformitate totala
0.10
0.20
0.20
Intensitate (I)
Frecventa (F)
Conformarea cu legislatia
(Rg)
Sanctiuni legale (S)
Risc pt. om si
mediu
Mare
Zilnica
Neconformitate
0.15
Oprirea activitatii
Persistenta in mediu (P)
0.20
permanent
2
3
4
Gravitate (G)
Coeficient de
pondere
0.15
Medie
Medie
Conformitate
partiala
Amenda
contraventionala
Termen mediu
Suspendarea
autorizarii
Termen scurt
Coeficientii de ponderare au fost alesi in urma unor studii aprofundate si testari repetate a indicatorilor
utilizati, in vederea minimizarii erorii de estimare a parametrilor considerati.
Relatia de calcul a importantei impactului asupra mediului (IM) este:
IM = G x 0,15 + I x 0,10 + F x 0,20 + Rg x 0,20 + S x 0,15 + P x 0,20

Unde: G, I, Rg, S si P pot lua valorile 10, 5, 1, in functie de importanta lor.
In urma cuantificarii, rezulta un punctaj pe baza caruia impactul identificat primeste un calificativ. Cu cat
punctajul este mai mare, cu atat impactul asupra mediului este mai important. Astfel, pentru:
IM = 1 2,5 impactul este nesemnificativ;
IM = 2,5 5 impactul este potential semnificativ;
IM = 5 10 impactul este semnificativ.
De exemplu, aspectele de mediu asociate activitatii centralelor termo-electrice (CTE) au surse multiple,
urmand diagrama flux a procesului de producere a energiei electrice si termice (Figura 2).
Page 29
Extracie carier
Extracie minier
Solveni organici;
Metale grele;
pcur
Preparare,
ameliorare,
brichetare
Deeuri; scurgeri de
suprafa; pulberi
atmosferice; fum
transport
Crbuni; crbuni
brichetai;
gaze naturale;
pcur; petrol
Combustibili fosili;
ap; mercaptani
Depozitare n
stive; tancuri
Producere
energie
electric i
termic
Emisii COV;
scurgeri de
suprafa; pulberi
atmosferice
Emisii benzen, CO,
CO2, NOx, SO2,
COV; fum; ceaa
chimic; aerosoli;
pulberi
atmosferice; zgur;
cenu; azbest; ap
de rcire; fum
fotochimic
Figura 2 Diagrama flux a procesului de producere a energiei electrice si termice
In afara aspectelor de mediu asociate procesului de producere a energiei electrice si termice se pot identifica
intretinere instalatii de ardere; inlocuire rezervoare de produse petroliere; controlul accesului la punctele de
lucru prin utilizarea pesticidelor; activitatea din laboratoarele proprii; casarea echipamentelor termoizolante
cu azbest etc. Sintetic, aspectele de mediu asociate functionarii unui CTE sunt prezentate in tabelul 4.
Page 30
Tab. 4 Lista aspectelor de mediu
Utilizand metoda descrisa anterior se trece la cuantificarea fiecarui aspect de mediu identficat, valoarea
obtinuta permitand incadrarea acestuia in aspect de mediu nesemnificativ, potential semnificativ (acesta
trebuie monitorizat, tinut sub control prin proceduri de operare si inclus in Programul de actiune pentru
situatii de urgenta).
Page 31
Tab. 5 Valoarea impactului de mediu asociat aspectelor de mediu relationate cu functionarea CTE
Nr.
Valoare
Descrierea aspectului de mediu semnificativ
Crt.
impact
1
Scurgeri de ape contaminate (cu metale grele)
7
2
Producere de namoluri contaminate
6.25
3
Producere de apa calda uzata
4.8
4
Scurgeri de lubrefianti
7
5
Scurgeri PCB
6.45
6
Producere de deseuri care contin azbest
6.45
7
Producere de pulberi atmosferice (respirabile sau deponibile)
6.75
8
Producere de deseuri solide (zgura; pirite; sedimente din apele de racire, cupru, 5.6
aluminiu, feroase, material izolator)
9
Producere de acumulatori uzati scurgeri de metale grele si acid
5.65
10
Infiltrare de pesticide
6.45
11
Emisii de noxe (benzen, CO, CO2, SO2, NOx, COV)
7.5
12
Emisii de fum
7.5
13
Emisii de ceturi de solvent
7.5
Asa cum este descris anterior, aspectele de mediu semnificative produc un impact de mediu negativ
semnificativ (IM = 5 10). Astfel devine evidenta incadrarea aspectelor de mediu evaluate anterior in
nesemnificative, potential semnificative si semnificative (tabelul 6). Se va acorda o atentie deosebita
aspectelor de mediu potential semnificative dat fiind valoarea apropiata de prag a acestora (pentru
exemplul nostru: Producere de apa calda uzata cu o valoare de 4.8). Toate aspectele de mediu trebuie
reevaluate in urma inducerii oricarui tip de modificare in actiunea factorilor de comanda.
Tab. 6 Lista aspectelor de mediu semnificative
Page 32
Page 33
In general, sursele de informare relationate cu identificarea

si implicit, evaluarea impactului de mediu asociat acestora pot fi:
SURSE
aspectelor
de
mediu
DIRECTE
emisii in aer
evacuari in apa
evitare, reciclare, reutilizare, transport si eliminare a deseurilor solide si altele si, in mod particular,
deseurile periculoase
utilizarea si contaminarea solului
utilizarea resurselor naturale si a materiilor prime (inclusiv energia)
aspecte locale (zgomot, vibratii, mirosuri, praf, aspect etc)
transport (de bunuri, angajati sau pentru alte servicii)
riscul privind accidentele cu impact asupra mediului
efecte asupra biodiversitatii
SURSE INDIRECTE
privind produsele (proiectare, dezvoltare, ambalare, transport, utilizare, reciclarea/eliminarea
deseurilor)
investitii, imprumuturi sau asigurari
piete noi
alegerea tipului de servicii
decizii administrative si de planificare
gama de produse
performantele de mediu ale contractorilor, subcontractorilor si furnizorilor
ALTE SURSE DE INFORMATII
Diagrame flux ale proceselor
Bilant intrari/iesiri
Rapoarte periodice
Facturi pentru utilitati (apa, energie etc)
Informatii de la CTC (schimbari de produs)
Inregistrari privind transportul deseurilor
Facturi de la aprovizionare
Inregistari privind comunicarea externa
3.2 FACTORI PENTRU STABILIREA ASPECTELOR DE MEDIU
efecte ecologice;
impact asupra sanatatii umane;
efecte catastrofice;
epuizarea resurselor;
conformarea cu cerintele legale aplicabile;
dimensiunile, severitatea si durata impactului;
probabilitatea de aparitie;
Page 34
costul remedierii;
celelalte efecte in afaceri.
Exemple corelate:
Activitate, produs, serviciu
Functionare centrala termica
Aspect de mediu
Emisii
Consum combustibil
Consum de apa
Impact asupra mediului

Poluare aer
Reducerea resurselor naturale
Reducerea resurselor naturale
3.3 POLITICA DE MEDIU (cerinta 4.2)

Toate tipurile de organizatii sunt preocupate din ce in ce mai mult sa atinga si sa demonstreze o
performanta de mediu evidenta, controland impactul propriilor activitati, produse sau servicii asupra
mediului si luand in considerare politica si obiectivele lor de mediu. Aceste aspecte se inscriu in contextul
legislatiei din ce in ce mai stricte, al dezvoltarii politicilor economice si a altor masuri destinate sa incurajeze
protectia mediului si sa stimuleze preocuparea partilor interesate privind problemele legate de mediu,
inclusiv dezvoltarea durabila.
Succesul unui sistem de management de mediu depinde de angajamentul asumat la toate nivelurile si
functiile organizatiei, in special la nivelul cel mai ridicat al conducerii organizatiei. Un sistem de acest tip
permite unei organizatii sa elaboreze o politica de mediu coerenta, sa stabileasca tinte de mediu si actiuni
capabile sa faciliteze atingerea acestora cu scopul final de a implementa eficient declaratia de mediu
formulata.
Cerinta 4.2 a SR EN ISO 14001:2005:

Managementul la cel mai inalt nivel trebuie sa defineasca politica de mediu a organizatiei si sa se asigure ca
in cadrul domenilui definit al sistemului de management de mediu, aceasta:
a. corespunde naturii, dimensiunilor si impactului asupra mediului al activitatilor, produselor sau
serviciilor organizatiei;
b. include un angajament de imbunatatire continua si de prevenire a poluarii;
c. include un angajament de conformare cu cerintele legale si alte cerinte aplicabile la care organizatia
subscrie, referitor la aspectele sale de mediu;
d. ofera cadrul pentru stabilirea si analizarea obiectivelor generale si a tintelor de mediu;
e. este documentata, implementata, mentinuta
f. f)este comunicata intregului personal care lucreaza in organizatie sau in numele organizatiei;
g. este disponibila pentru public.
Politic
a
Politica are doua functii importante, care nu trebuie pierdute din vedere:
Interne sa determine directia de dezvoltare in domeniul
protectiei mediului
Externe sa arate clar partilor interesate atentia acordata de

organizatie aspectelor legate de protectia mediului. Scopul
declaratiei de mediu este si acela de a informa publicul cu privire
la performanta de mediu pe care organizatia le-a atins si pe care
si le propune.
Politica de mediu trebuie sa se bazeze pe trei piloni principali:

1. managementul mediului;
2. dezvoltarea durabila;
Page 35
3. prioritatile si obiectivele de dezvoltare ale organizatiei respective (tratate in cadrul capitolului 3.4).
1. Sfera de cuprindere a unei strategii poate fi ingusta (axata pe un singur domeniu de activitate de obicei
cel pentru care se doreste certificarea SMM - sau pe un singur proces de exemplu productie sau executie)
sau poate acoperi mai multe procese interdependente. Strategia poate fi intocmita si pentru intreaga
organizatie (recomandabil). Strategiile elaborate pe diverse procese trebuie sa urmareasca o structura
comuna, pentru a permite efectuarea unor analize comparative.
Profilul de mediu al unei organizatii (analiza preliminara de mediu) sintetizeaza problemele de mediu ale
acesteia si ar trebui sa includa urmatoarele elemente:
descrirea mediului natural in care isi desfasoara activitatea (amplasament);
informatii privind situatia consumului de materii prime, materiale si utilitati si privind producerea
deseurilor;
principalele zone in care se impun masuri de protectie a mediului;
recomandari privind masurile care trebuie aplicate;
prezentarea generala a capacitatilor existente pentru monitorizare, dezvoltare si a capacitatilor
administrative pentru tratarea problemelor de mediu identificate;
greutatile intampinate;
reactiile administratiei locale si ale inspectiilor autorizate, precum si cele ale societatii civile;
stadiul reformelor si institutiile implicate.
2. Dezvoltarea durabila a unei organizatii se axeaza pe:
Contributia la dezvoltarea unui lant logistic durabil;
Incurajarea consultarii, dialogului si cooperarii de larga amploare cu partenerii relevanti la nivel local
pentru a facilita concilierea diverselor interese inca din faza incipienta si acceptarea proiectelor de
dezvoltare de catre comunitatea locala;
Echilibrarea balantei mediu - costuri;
Facilitarea schimburilor de experienta si implementarea celor mai bune practici in solutionarea
problemelor de mediu;
Cresterea constientizarii problematicii de mediu si integrarea dezvoltarii durabile in politicile de
dezvoltare ale intreprinderilor;
Incurajarea evaluarilor de impactului asupra mediului inaintea demararii proiectelor de investitii;
Stabilirea si monitorizarea unor indicatori de performanta de mediu
Promovarea rapoartelor de mediu ca mijloc de comunicare publica a unui bun comportament de
mediu catre toti cei interesati;
Intensificarea comunicarilor privind ameliorarile de mediu in scopul de a realiza o mai buna
intelegere a eforturilor organizatiilor pentru o dezvoltare durabila.
Ca instrument de comunicare, politica de mediu reprezinta o modalitate concisa de exprimare a unui
angajament pentru rezolvarea celor mai presante probleme de mediu ale organizatiei, identificate ca urmare
a evaluarii impactului asupra mediului de catre un expert de mediu (vezi capitolul 4).
Ca instrument de planificare, o strategie trebuie sa creeze un cadru pentru o larga participare a partilor
interesate, atat la intocmirea strategiei, cat si la analizarea rezultatelor obtinute prin aplicarea sa.
Pentru a avea functionalitate, o strategie trebuie sa fie fundamentata pe principii corecte si pe un
angajament autentic pentru obtinerea rezultatelor scontate. Astfel, conform cerintei 4.2 a SR EN ISO
14001:2005, organizatia trebuie sa se asigure ca politica de mediu:
Corespunde naturii, dimensiunilor si impactului asupra mediului al activitatilor, produselor sau
serviciilor (adica este in stransa legatura cu domeniul de activitate al organizatie, este orientata catre
reducerea consumurilor de materii prime sau cresterea rentabilitatii utilizarii acestora, se orienteaza
catre utilizarea acelor materii prime, produse etc. mai putin poluante, tine cont de extinderea la
scara spatiala a organizatiei etc.);
Include un angajament de imbunatatire continua;
Include un angajament de prevenire a poluarii;
Include un angajament de conformare cu legislatia si reglementarile aplicabile;
Ofera cadrul pentru stabilirea si analizarea obiectivelor generale si obiectivelor specifice (tintelor de
mediu);
Este documentata, implementata, mentinuta si comunicata intregului personal ;
Este disponibila pentru public.
Page 36
3.4 OBIECTIVE GENERALE SI

OBIECTIVE SPECIFICE (TINTE DE MEDIU)
Organizatia trebuie sa stabileasca, sa implementeze si sa mentina obiective si tinte documentate, la fiecare
nivel si functie relevante din cadrul organizatiei. Obiectivele si tintele trebuie sa fie masurabile, acolo unde
este posibil si in conformitate cu politica de mediu, inclusiv cu angajamentele de prevenire a poluarii, cu
cerintele legale, cu alte cerinte aplicabile la care organizatia subscrie si cu imbunatatirea continua. Cu ocazia
stabilirii si analizarii obiectivelor si a tintelor de mediu, o organizatie trebuie sa ia in considerare prevederile
legale si alte cerinte la care organizatia subscrie si aspectele de mediu semnificative. De asemenea,
organizatia trebuie sa in in considerare optiunile sale tehnologice si cerintele sale financiare, operationale, de
afaceri, precum si punctele de vedere ale partilor interesate.
La stabilirea obiectivelor generale si tintelor de mediu organizatia are in vedere:
Cum reflecta obiectivele generale si specifice politica;
Cum participa personalul responsabil de realizarea obiectivelor generale si specifice la dezvoltarea
lor;
Ce indicatori masurabili specifici au fost stabiliti pentru obiectivele generale si specifice;
Obiectivele generale si specifice au fost analizate si revizuite cu regularitate pentru a reflecta
imbunatatirile dorite in domeniul performantei de mediu.
OBIECTIV DE MEDIU
Tel general de mediu,
rezultat din politica de
mediu,
pe
care
o
organizatie isi propune
sa-l atinga si care este
cuantificat acolo unde
acest lucru este posibil.
OBIECTIV SPECIFIC
(TINTA) DE MEDIU
Cerinta
detaliata
de
performanta, cuantificata daca
este
posibil,
aplicabila
ansamblului sau unei parti a
organizatiei, ce rezulta din
obiectivele generale de mediu
si care trebuie stabilita si
indeplinita pentru atingerea
acestor obiective
La stabilirea obiectivelor de mediu se iau in considerare

(figura 3):
Situatia existenta;
Conditiile de realizare a obiectivelor (resurse disponibile si/sau
modalitati de procurarea a acestora);
Prevederile legale sau alte cerinte la care organizatia subscrie;
Aspecte de mediu semnificative identificate;
Prevederile programului de conformare, daca acesta exista
(anexa la autorizatia de mediu);
Optiunile tehnologice disponibile;
Punctele de vedere ale partilor interesate.
Politica de mediu 4.2
Aspecte de mediu 4.3.1
Prevederi legale 4.3.2
Structura si responsabilitate 4.4.1
Control operational 4.4.6
Monitorizare si masurare 4.5.1
Obiectivele trebuie sa fie SMART Analiza managementului 4.6
Semnificative
Masurabile
Abordabile (care pot fi realizate)
Relevante (stabilirea responsabilitatilor)
Timp (fixarea unui termen de realizare)
Page 37
Politica
Aspecte
semnificative de
mediu
Cerinte
legale
Opinia partilor
interesate
Obiective generale si
tinte de mediu
Ethnologic
Financiare
Operationale
Programe de
management
de mediu
Alte
afaceri
Figura 3 Factori care trebuiesc luati in considerare la stabilirea obiectivelor generale si tinetelor de mediu
Page 38

Modul - 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modul - 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sisteme de management de mediu

1. DEFINIREA SI DOCUMENTATREA NIVELELOR SI FUNCTIILOR RELEVANTE

1.1 FUNCTIILE MANAGEMENTULUI GENERAL REFERITOR LA PLANIFICAREA SMM

conform cu standardele recunoscute (SR EN ISO 14001 :2005)

Sisteme de management de mediu

Sistematizarea tuturor activitatilor generatoare de impacturi de mediu;

Reducerea riscurilor de mediu;

Imbunatatirea performantei de mediu a companiei, inclusiv cresterea calitatii produselor;

Cresterea increderii comunitatii, autoritatilor, clientilor, bancilor si companiilor de asigurare

Reducerea costurilor de operare

Imbunatatirea motivatiei angajatilor

Imbunatatirea imaginii publice si a pozitiei pe piata a companiei.

Sisteme de management de mediu

Stabilirea echipei de lucru

- Managerul General desemneaza echipa care se va ocupa

Decizie de nominalizare a echipei SMM, a Reprezentantului

- Instruirea referitor la cerintele leislative de mediu

Achizitionarea standardelor de mediu si

- organigrama va fi discutata si definitivata

Stabilirea hartilor de procese

- se stabilesc procesele relationate cu activitatea

Identificarea aspectelor de mediu

Instruirea referitoare la continutul

Instruirea referitoare la continutul documentatiei SMM

Identificarea procedurilor necesare

- lista aspectelor de mediu

Sisteme de management de mediu

Elaborarea analizei preliminare de mediu

- Se organizeaza activitatea de culegere a datelor necesare

Elaborarea si testarea Planului de actiune

- conform procedurii de audit se efectueaza audituri pentru

Analiza preliminara de mediu

plan de gestiune a deseurilor

Plan de actiune pentru situatii de urgenta

Raportul analizei efectuate de management

Sisteme de management de mediu

2. CONDITIONAREA EXTERNA ORGANIZATIEI

Sisteme de management de mediu

2.1.2 PROFILUL DE MEDIU AL UNEI ORGANIZATII. ANALIZA PRELIMINARA DE MEDIU

Structura analizei preliminare de mediu, ar trebui sa includa:

Sisteme de management de mediu

Sisteme de management de mediu

HARTA PROCESELOR DIN SC COREM SRL

PROCESE DE MANAGEMENT: Management riscuri (identificare aspecte de

PROCESE DE MASURARE, ANALIZA, IMBUNATATIRE:

PROCESE referitoare la RESURSE si SUPORT:

Sisteme de management de mediu

Norme juridice legale, emise de Parlamentul Romaniei

Tipuri de legislatie in functie de prioritate

Sisteme de management de mediu

asocierea n organizaii pentru protecia mediului;

istoria unui stat care reglementeaza interactiunea om-mediu inconjurator.

EMITERE AVIZE, ACORDURI, AUTORIZATII

HG nr. 573/2002 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor

Sisteme de management de mediu

Sisteme de management de mediu

(CE) nr. 1013/2006 privind transferul de deseuri

3.2 SERIA STANDARDELOR SERIA 14000

Sisteme de management de mediu

economice. Standardizarea internationala in domeniul managementul mediului si-a inceput activitatea in

1. Standarde referitoare la sistemele de managementul mediului

Standardul ISO 14001 trebuie privit ca un document:

SR EN ISO 14004:2010 Sisteme de management de mediu. Linii directoare referitoare la principii,