Pacea din Westfalia

Pacea de la Westfalia din 1648 , prin tratatele semnate la Osnabruck si

laMunster incheie razboiul se 30 de ani , stabilind structuri teritoriale si politice
carevor dura pana la Congresul de la Viena ( 1815 ) , unele si dupa aceea .
Asa numitul razboi de 30 de ani (1618-1648) a inceput ca un razboi religios
,prin rascoala anti-habsburgica din Boemia , scanteia razboiului a fost aprinsa pe
datade 23 mai 1618 la Praga , cand a inceput rebeliunea impotriva reprezentantilor
imperiali prin aruncarea lor pe fereastra si manifestarea dorintei deemancipare.
Revolta cehilor luat proportii internationale implicand state din vestul siestul
Europei , initial statele germane , aflate in tabere opuse : cea catolica , subconducerea
Austriei , si cea protestanta .
Danemarca si Suedia au intervenitsuccesiv de partea protestantilor , dar au fost
infrante si habsburgii si-au restabilitautoritatea pe teritoriul Germaniei . A intrat apoi
in razboi Franta de parteaprotestantilor , impotriva Imperiului Habsburgic .
In aceeasi tabara a participat indiferite momente si principatul Transilvaniei
incepand cu noiembrie 1643 prinTratatul de la Alba Iulia dintre Franta, Suedia si
Transilvania, principele Transilvaniei,Gheorghe Rakoczi I - sprijinit de Vasile Lupu si
Matei Basarab - intra in razboiimpotriva imperialilor incepand operatiunile militare in
Ungaria Superioara si obtinand victorii .
Statele feudale din Germania si Nordul Italiei erau grupate sub conducerea
Sfantului Imperiului Roman de origine germana , conduse de casa de Austria ,
careputea sa domine Europa . In interiorul acestuia insa nu exista o
conducerecentralizata , datorita slabelor mijloace de comunicatie , feudalii
considerand putereaimparatului ca nominala .
Reforma ( desprinderea de biserica catolica ) a oferit printilor rebeli ocazia sasi afirme neatarnarea si fata de imparat si fata de papalitate .
A fost un razboi distrugator , in urma caruia Europa centrala a fost devastata
,iar combatantii epuizati au trecut la negocieri de pace .
Tratatul de pace este alctuit din dou documente: Tratatul din Mnster
(ncheiat ntre Sfntul Imperiu Roman i Frana) i Tratatul din Osnabrck
(ncheiat ntre Sfntul Imperiu Roman i Suedia). Cele dou tratate alctuiesc
mpreun Pacea Westfalic.

Primele negocieri de pace au avut loc n Kln, urmate de negocierile din

Lbeck i Hamburg.
Trimisul imperial, contele (ulterior Prin) Johann Ludwig von Nassau
Hadamar, conduce negocierile de pace cu succes, pn la capt.
Trimiii spanioli i olandezi semneaz Pacea din Mnster n Rathaussaal
(Primria oraului), la 15 mai 1648. Pentru tratatele din 24 Octombrie 1648 nu a avut
loc o asemenea ceremonie festiv.
n Pacea Westfalic au fost reafirmate prevederile Pcii Religioase de la
Augsburg (1555), prin care religia catolic i cea protestant (luteran) erau privite ca
religii egal ndreptite, i, totodat, aceste prevederi au fost extinse, cuprinznd i
confesiunea calvin din imperiu.