Organizarea administratie plocale dpa princiile prevazute de dreptul international.

1. Principiul unitatiii, integritatii, sinalienabilitatii si indivizibilitatii teritoriului de stat,

Conform principiului dat prin unitate si integritate se intelege aspectul constitutive al statului, ceia
ce presupune interdictia de instrainare a teritoriului sub orce forma, statul este indivizibil, in sensul
ca nu poate fi impartit in mai multe unitati precum si nu poate fi transformat intrun stat federativ.
La fel subdiviziunile teriotoriale cu character administrativ. N sunt state separate si ele trebue sa
contribue la realizarea si fuctionarea centralizata a statului.
Al doilea principiu de functionare a statului, economie si eficienta , conform acestui principiu se
presupune ca organizarea administraiv teritoriala trebue sa fie efectuata in asa fel ca unitatille
administrative teritoriale, sa dispuna de o economie proprie de finante suficiente pentru o mai buna
si eficienta executare a atributiilor,
a 3 principiu echilibrului in dezvoltarea social economica si solidaritatea unitatii administrative
teritoriale.
Aceste principiu presupune asigurarea unor surse de venit constante in buget, prin solidarizarea
tuturor unitatilor administrative teritoriale.
Particularitatile sociale economice si demografice, conform acestui principiu la formarea unitatilor
administrative teritoriale trebue sa se tin acont de factorii istorici etnici. Si culturali reprezentind
trecutul prezentul si viitorul localitatilor.
Principiul consultarii cetatenilor la modificarea limitelor teritoriale a unitatii administrative
teritoriale.
Principiul respective este stbilit de carta europeana a autonomiei locale. Art. 5. Si
presupuneobtinerea in pprealabil a acordului locuitorului unitarii administrative teritoriale, cu
privire la comas are, divizare, sau orce schimbare a limitelor teritoriale.
2.)))))
Cadrul juridic al organizarii administrative teritoriale o putem gasi atit in constitutia republicii
moldova art 110 111, cit si in legea privind organizarea administrative teritoriala a republicii
moldova.
Conform prevederilor legale organizarea administrative teritoriale este formata in 2 nivele.
La nivelul 1 se afla satele si orasele iar la nivelul 2 se amplaseaza raioanele, gagauzia si municpiul
Chisinau.
Statutul satului sau orasului se elaboreaza in baza statutului cadro. Ce este aprobat de parlament si
apoi de catre consiliul local, potrivit legii au fost formate 32 de raioane fiecare la rindul sau fiind
constituite din sate si orase. . unitatile administrative teritoriale au calitatea de personae juridice
deoarece au un patrimoniu distinct , raspund pentru obligatiile proprii cu patrimonial respective au
si pot sa dobindeasca drepturi si obligatii precum sis a fie reclamant sau pirit in instant de judecata.
Prin legea cu privire la organizarea admninistrativ teritoriala, sunt prevazute diferite atributii pentru
unitatile administrative teritoriale care fac parte din diferite domenii, cum ar fi > economice,

amenajarea teritoriului, urbanistic, domeniul constructiei, gospodarii comunale si drumuri. Culura,

odine publica si altele.
3.))))))
Orientarea europeana a republicii moldova presupune conformarea acesteia la standartele
europene de organizarea dministrativa a teritoriului in baza principiului autonomiei locale la nivel
local si regional. In aspect regional se presupune organizarea de diferite regiuni, capabile, sa se
administrreze de sinestatator ceia ce in republica moldova prin regionalizare se are in vedere
inpartirea in raioane.
Insa in nici un caz aceste microregiuni desi le este recunoscuta autonomia , nu dispune de resurse
financiare suficiente. Pentru o mai buna dezvoltare si administrare de sinestatatoare. Insa sa
stability theoretic ca de la aceasta regula fac eceptie muncipiul Chisinau si balti
In contextual European regiunea reprezinta un teritoriu care formeaza din punct de vedere
geographic o unitate neta sau un ansamblu similar de teritoriu in care exista continuitate si in care
populatia poseda aniumite elemente commune cum ar fi limba cultura, traditie, istorie, si la rindul
sau doreste sa pastreze acest specific

Administra publica locala.

organizarea administrativ teritoriala a a rm.
1. Notiuni generale privind organizarea administrativ ter.
2. Unitatile administrativ teritoriale si statutul acestora.
3. Perspectiva europeana si regionalizarea

izvoare.
Legea cu porivire la administratia publica locala.
Carttea europeana a autonomiei locale, 1253. 16. 07. 97.
Cartea europeana 15:10:95:
1))))
organizarea administrativ teritoriala pentru orce stat reprezinta un element esential de aceia
reesind din dispozitiile constitutionale pentru ca un stat sa fie mai puternic si mai influent trebue sa
contina urmatoarele elemente.
1. Teritoriul
2. Clima favorabila.

3. Zacaminte naturale.
4. Tehnoclogii moderne.
5. Economia dezvoltata,
toate acestea la rindul sau fuun efectuate de un sistem administrativ eficient.
Administratia statului presupune existenta unor pirghii de influenta si la rindul sau de control asupra
individului de dirijare si supunere unor anumitor reguli, si una din pirghiile de acest gen pe care le
are statul este organizarea admoinistrativ teritoriale sub duferite forme si structuri.
Conform dreptului unui stat acest stat detine suveranitate de organizare a propriului teritoriu si de
aceia statul este cointeresat sa asigure atit realizarea intereselor generale ale societatii cit si a
colectivitatii locale.
Si de aceia in acest scop statul intreprinde diferite masuri.
Realizarea intereselor sociale sunt asigurate prin crearea diferitor structuri statale eficiente, de
instaurarea unor procese politice corecte..
Cit priveste modul de realizare a intereselor de nivel local acesta se asigura prin
sistemul administratie publice locale
1. Evolutia sistemului
2. Locul administratiei publice locale in sistemul administratiei publice.
3. Raportul dintre administratia publica locala si cea centrala.
4. Principiile de organizare a administratiei publice locale.
5. Protectia legala a autonomiei locale.

1.))) al 2 razboi mondial cind drepturile omului devin niste valori supreme si tot o data fac obiectul
de reglementare internationala precum si se ia sub ocrotirea comunitatii internationale
administratia publica locala, capata la rindul sau o noua dezvoltare dat fiind faptul ca aceasta este
recunoscuta ca fiind cea mai aproape de cetateni, si este capabila sa rezolve in modul cel mai
eficient toate problemele cu care se confrunta comunitatea, de aici reese ca organizarea
administratiei publice locale, este obiectul principal de reglementare internationala si asupra careia
se institue niste principii de reglementare internationala care asigura autonomia dintre stat precum
si alte autoritati publice locale.la data de 15 noiembrie anul 1985, la strazburg a fost adoptata cartea
europeana, care stabileste unele obligatii(art 12) ale statelor pribind garantarea activitatii
comunitatii coomunitatilor, prin asigurarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.
Principiile prevazute de catre norma internationala, au fost inplementate cu succes si in marea
majoritate a tarilor europene. A statelor semnatare, dupa proclamarea independentei a
republiciimoldova. Tara noastra a instituit un sir de reforme, care viza sistemul administratiei
publice locale sovietic. Care la rindul sau erau cu un sistem administrativ de comanda avind la baza
ideologia partidului comunist. Care prevedea supunerea centralizata a autoritatilor publice locale si
principalul scop al acestui sistem era apararea sistemului propriu zis si nu a colectivitatii, la data de

10 iulie 1991, parlamentul republicii moldova adopta legea cu privire la baza autoadministrarii locale
prin care se considera ca administratia locala este o activitate libera a tuturor locuitorilor din
unitatea administrativ teritoriala care este efectuata si rezolvata este administrata prin intermediul
organelor locale, ce sunt alese de catre vointza poporului care poate fi realizata, prin forme ale
democratiei directe si reprezentative. Legile respective ii sunt caracteristice unele principii. Cum ar fi
1. Legalitatea, democratismul, publicitatea si apararea drepturilor si libertatilor legitime a
cetatenilor.
2. Inbinarea eligibilitatii cu numirea in functie in administratia publica locala.
Asigurarea autogestiunii economice.
4. Independentza in adoptarea hotaririlor precum si realizarea acestora in limita competentei.
5. Supunerea administratiei publice locale guvernului.
6. Autonomia in relatii administratia publice locale cu pres fiz si juridice.
Constitutia r.m. 29 iulie. 94, stabileste la rindul sau o serie de principii de baza a administratiei
publice locale. Cum ar fi, autonomia locala,
2. Descentralizarea serviciilor publice,
3. Eligibilitatea autoritatii publice locale.
4. Consultarea cetatenilor in problemele de interes deosebit.
Toate aceste principii sunt reglementate de art. 111 si 112 al constit r.m. Din momentul ratificarii de
catre republica moldova a cartii europene autonomiei locale care a avut loc la 16 iulie 1997. A
inceput un proces catre standartele europene, de aceia la y noiembrie 1998, parlamentul r.m.
Adopta legea cu privire la administratia publica locala care la rindul sau a anulat unele lacune din
legislatia precedenta precum si are menirea de racordare la principiile constitutionale si standartele
europene prezavute in carta. O data cu adoptarea legii din 1998, la nivel local ( comune, sate) sunt
organizate autoritatile locale cum ar fi consiliile locale si primare. Organele respective sunt alese
printrun vot universal direct si secret si liber exprimat. Pe cind la nivelul 2, erau organizate consiliile
judetene, si la fel au fost organizate institutia de prefect. In fruntea caruia guvernul numea un
prefect care era tot o data reprezentantul guvernului in teritoriu si exercita controlul si
supraveghere legalitatii. La data de 27 decembrie 2001. Parlamentul adopta unele modificari la
legea din 1998, care prevedeau.
1. Trecerea de la sistemul de judete la raioane.
2. Substituirea prefectului cu presedintele comitetului esxecutiv raional.
3. Excluderea serviciilor descentralizate.
4. Alegerea primarilor de catre consiliul si eliberarea acestuia din functia de catre consiliul ierarhic
superior,
5. Restrictia de a stabili impozite locale,

6. Eliberarea din functie de catre parlament a presedintelui, vicepresedintelor si secretarilor

comitetului executiv raional,
7. Obligatia presedintelui comitetului executiv rional de a prezenta rapoarte guvernului precum si
alte obligatii.
Toate aceste modificari enumerate incalcau prevederile constitutionale si de aceia curtea
constitutionala exercitind controlul constitutionalitatii legilor a recunoscut modificarile ce au avut
loc in 2001 ca neconstitutionale. La data de 18 martie 2003, a fost adoptata legea privind
administratia publica locala, care defineste administratia publica locala, ca o totalitate a autoritatilor
constitutive, in conditiile legii oentru satisfacerea intereselor generale, ale locuitorilor unitatii
administrativ teritoriale. La niv,.1. In calitate de administratie locala se organizeaza si functioneaza
consiliile locale si primarii iar la nivelul 2. Consiliile raionale si presedintele raionului. La data de 28
decembrie 2006, parlamentul republicii moldova adopta o alta lege privind administratia publica
locala art 436, prin care se modifica unele prevederi, ce au fost prevazute de legea 123 din 18 martie
2003. Care este functionala pina in prezent. Si care la rinsul sau prevede ca administratia publica
locala este totalitatea autoritatilor publice locale. Constituite in conditiile legii. Pentru promovarea
intereselor generale ale locuitorilor a unitatii administrativ teritoriale. La fel legea respectiva
prevede clasificarea autoritatilor administratiei publ loc. In autoritati de nivelul 1 care snt construite
si activeaza pe teritoriul satului, orasului pentru promivarea intereselor si solutionarea problemelor
locale. Si autoritati de nivelul 2. Care sunt constituite si activeaza pe teritoriul raionului, municipiului
chisinau, balti, precum si unitatii cu statut special.(uta gagauzia)
avind ca scop promovarea intereselor si solutionarea problemelor populatiei.
2. ))))) conform art.2. Al constitutiei, suveranitatea apartine poporului care este exercitata direct
prin organele reprezentative, acestor organe reprezentative li se incredinteaza conform legii doar
exercitiul puterii, sau in unele cazuri anumite inputerniciri dar nicidecum nu si puterea ca atare.
Deoarece drept titular al puterii este si ramine poporul. Pe cind poporul deleteaza unor organe
exercitarea acestor puteri din numele sau. Conform constitutiei. R.m. Precum si legea cu privire la
administratia publica locala, nu separa si nici nu subordoneaza administratia publica localla celei
centrale insa reflecta unele principii pentru administratia publica.
Legea cu privire la administratia publica prevede ca aceasta face parte din puterea executiva,
deoarece exercita astfel de etributii cum ar fi , organizarea executarii legilor, functii de administrare
in diferite domenii , cum ar fi culturale economice sociale si altele precum si sistemul unic al
administratiei publice ce are ca scop corelarea intereselor locale cu cele nationale. la fel, legea
prevede ca la nivelul local, colectivitatile dispun de dreptul de asi administra independent interesele
publice locale. Iar consiliile raionale coordoneaza activitatea consiliilor locale si orasanesti. Art.6.
Puterea locala este o forma specifica a puterii publice prin care se contribue la materializaarea
vointei generale, in formele stabilite de constitutie, dar care nu pot substitui puterea de stat. Pentru
organizarea administratiei, publice locale statul, transmite colectivitatilor locale, o parte din
competenta sa, ce este asigurat prin principiul descentralizarii, iar la rindul sau colectivitatile locale
delegheaza acest drept si competentza, reprezentantilor alesi de catre colectivitate, art 6,7,9.
Intre puterea de stat si cea locala exista o strinsa legatura care porneste de la ideia suveranitatii si se
termina cu dreptul poporului ce este organizat in colectivitati locale, pentru asi administra de sine
statator, preblemele locale, astfel participind impreuna cu autoritatile centrale la realizarea
suveranitatii, art.8.

Potrivit legislatiei in viguare puterea autoritatilor administratiei publice locale nu provine din
puterea statului, ce aceasta deriva din vointza alegatorilor pe care le reprezinta si in numele carora
actioneaza, in concluzie putem spune ca organizarea si functionarea autoritatilor publice locale
implica citeva aspecte. Si anume: puterea autoritatii administratiei publice locale rezultaa din
puterea suverana nationala organele autoritatilor publice locale, sunt alese de catre popor, prin vot
direct sau indirect, articolul 10. Competentele autoritatilor administratiei publice locale se
intemeiaza pe principiul subsidealitatii; si al proportionalitatii, al2, art 10. Autoritatile administr,
public, local, hitarasc problemele de interes local de sinestatator si independent, al 1 art. 10,
autoritatile administratiei publice locale trebue sa dispuna de venituri proprii, pentru realizarea
atributiilor care ii sunt transmise, pentru realizarea intereselor generale, a locuitorilor din unitatea
administrativ teritoriala. ( al 3, art. 10),
3.)))))))
raporturile :
raportul dintre adm publ, locala este stabilit de articolul 6 nr 436. Care stabileste ca consiliile locale
si primarii precum si consiliile raionale, functioneaza ca autoritati administrative autonome,
solutionind treburile publice din sate orase si raioane. Conform conditiile legii. In dezvoltarea
principiului dat raporturile dintre autorit publice locale si centrale precum si dintre autoritatile
publice centrale si cele cu statut special sau cele de nivelul 1 si cele de nivelul 2. Au la baza
principiile autonomiei, legalitatiii, transparentii, si colaborarii in rezolvarea problemelor comune.
Autonomia locala se considera a fi o ultima treapta a descentralizarii si ea presupune transferarea
unor competente de la nivelul central la cel local, insa actiunile administtratiei autoritatilor publice
locale nu trebue sa contravina normelor care susnt cuprinse in legile si actele normatove in viguare.
Iar atunci cind interesele comunitatii contravin sau isca probleme cu interesele raionale sau a
administratiei publice centrale se va aplica principiul colaborarii dintre organe. Principala pirghie de
asigurare a descentralizarii serviciului public este contenciosu admenistrativ si cel constitutional.
Deoarrece acestea asigura principiul legalitatii.
Intre autoritatile centrale si cele locale, si autoritatile publice de nivelul 1 si 2. Nu trebue sa existe un
raport de subordonare cu exceptia cazurilor care sunt prevazute de lege, si de aceia orce control
care este efectuat de catre autoritatile publice locale nu trebue sa urmareasca alt scop decit scopul
asigurarii respectarii legalitatii si principiilor constitutionale.
4.))))
principiile de organizare si functionare a administratiei publice locale, sunt prevazute de constitutia
r.m. Si anume art 109, 112,113. Aceste principii sunt niste idei generale si stau la baza organizarii
activitatii organelor publice locale, drept principalele principii ale activitatii administratiei publice
locale putem enumera
1. Principiul autonomiei locale. Autonomia locala eeste definita de art 3 al cartei europene, care
prevede ca pirn autonomie locala se intelege dreptul si capacitatea efectiva, a colectivitatilor locale
de a solutiona si gestiona in limitele stabilite de lege sub propria lor raspundere si in favoarea
populatiei o parte importanta din treburile publice, insa acest drept formal care este atribuit
administratiei publice locale trebue sa fie insotit si de mijloace materiale si financiare pentru ca
administratia autoritatii publice locale sasi execute atributiile ce ii revin, legea 436 prevede expres
atributiile ce le revin consiliilor locale precum si celorlalte organe al administratiei publice locale, in

cazurile de control all constitutionalitatii legilo, curtea constitutionala a constatat ca acest principiu,
guverneaza activitatea administratiei publice locale, precum si activitatea autoritatii cu statut special
si consta in dreptul unitatii administrativ teritoriale de asi satisface interesele fara vrun amestec din
partea autoritatilor centrale sau a celorlalte autoritati locale si acest principiu atrage dupa sine
principiul descentralizarii administrative. Deoarece principiul autonomiei locale este un drept pe
cind principiul descentralizarii este un sistem care la rindul sau implica autonomia.

2. Principiul descentralizarii serviciului public.conform legislatiei r.m. Serviciul public este scos din
subordinea administratiei publice centrale si este efectuat autonom, in unitatile administrativ
teritoriale ca un fenomen administrativ, si aceasta definitie o gasim in legea nr 123 din 2003.

3. Principiul desconcetnrarii. Acest principiu apare ca o forma de diminuare a centralizarii care are ca
scop asigurarea unitatii de actiune ce se bazeaza pe principiul subordonarii erarhice a serviciilor si
aceasta descentrare are loc in cazul separarii atributiilor organelor centrale de cele locale atit de
nivelul 1 cit si de nivelul 2.

4. Principiul subsidereallitatii si proportionalitatii principiul dat impune gasirea unor solutii de

coordonare a intereselor dintre persoane ca autoritate locala si cea de stat, in art.4 a cartei
europene a autonie locale se stipuleaza ca exercitiul responsabilitatii publice trebue sa revina de
preferintza acelor autoritati care sunt cele mai apropiate de cetateni si atribuirea unei
responsabilitati poate fi efectuata numai in baza exigentelor de eficacitate si de economie.

5. Principiule eligibilitatii administratiei ppubl locale.

6. Principiul consultarii cetatenilor.