Sunteți pe pagina 1din 25
CUPRINS Pr. Viorel Chirca Scurtd biografie Traian Dorz General maior, Conf. Univ. Dr. Maricel Popa Zz i Contributii privind simplitatea + \ i | \ ‘amod de esentializare in opera luiraian Dorz sau despre continua } oe, Lect. Univ. Dr. Puiu lonita Familia sicopiii in operdMui Traian Dorz - Prof ‘Liliana | Lupoaie | ring Ana Asandei Casuta Ipostase ale iubirii in poezia dorziand Lia 23 29 Eo datorie de suflet si de constiinta aCeea de a promova valorile majore ale # Neamului si Bisericii noastre. Pentru a le | promova, trebuie sa le cunoastem. intre “umarile personalitati, prea putin cunoscu- te, se afla si poetul si scriitorul crestin Traian Dorz. Anul acesta se implinesc 100 de ani de la nasterea acestui poet si scri~ itor de exceptie, care ne-a lasat o oper’ impresionanta. intr-o lume din ce in ce mai secularizata, in care traim, mesajul profund crestin al operei sale, este tot mai necesar. Traian Dorz s-a nascut in 25 decem- brie 1914, in satul Livada Beiusului, com. Mizies, jud. Bihor, ca singurul copil al sotilor Constantin si Maria, crestini ortodocsi si buni gospodari in satul lor. in mai multe randuri, in anii copilé- riei sale, au intervenit intamplari care i-au SIMPOZION OMAGIAL TRAIAN DORZ 100 - creatie si jertfa / Galati 28 iunie 2014/3 Preot Viorel Chirca Poetul si scriitorul crestin Traian Dorz - scurté biografie - pus viata in pericol si numai prin grija lui Dumnezeu a scapat din toate acestea. Mersul cu vitele la pascut, inca de la varsta de cinci-sase anisori, participarea la muncile cémpului alaturi de adulti, viata crestina a satului transilvanean in- carcat de istorie si suferinta, singuratatea si lipsa iubirii celor din jur, peisajul natu- ral generos infrumusetat cu cantecul pasrelelor, constituie universul in care s- a format ca “privighetoare” a poeziei crestine romanesti. Dragostea de carte si respectul fata de biserica i-au fost insuflate de invatato- rul sau, Savu Halbac. Find singurul copil la parinti, acestia voiau si-I vada ajungand un bun gospo- dar la casa lui si un sprijin de nadejde la batranete. Copilul insa, se simtea nascut pentru altceva, mai bun. lubea cartea; citise tot ce era de cititin micuta biblio- __s& dau drumul suvoiului de lacrimi pe tecd a scolii primare si in aceea abunului —_care nu mi le puteam stapani. Ca trebuie sau invatator. La terminarea celor sapte s&-mi descarc sufletul strigand lui Dum- clase primare, dupa examenul sustinut la nezeu pocainta mea, intoarcerea mea, Beius in 7 iunie 1930, copilul Traian Dorz —_predarea mea, legamAntul meu... M-am a primit ca premiu cartea "Corabia lui suit in podul suri si acolo, pe fanul uscat, Noe", scris& de preotul Iosif Trifa, inte- m-am prabusit in genunchi, am izbucnit meietorul si conducatorul "Oastei Dom- intr-un plans nestapénit si cu mainile nului" din Sibiu. Cartea |-a zguduit ridicate, indltate, impreunate, am inceput puternic, schimbandu-i definitiv sensul sA strig si s soptesc, rugandu-ma si po- vietii. cdindu-ma... Ma topeam in fata Domnu- Tat cum descrie acel moment lui si Dumnezeului meu, inaintea Caruia crucial: "Momentul acela a fost prima stéteam intr-un fel in care cred cd numai mea intdlnire cu numele acestui om 0 singura data dintr-o viata poate sta asa trimis de Dumnezeu, parintele losif Trifa un om... Din ochii mei siroiau pe amandoi si cu numele acestei Lucrari a lui Hristos, obrajii nu stropi de lacrimi, ci doua rauri Oastea Domnului... A doua zi, stiuca era —_neintrerupte... Nu stiu cata vreme m-am Duminica Rusaliilor anului 1930, ziuade 8 —_rugat... Cand m-am trezit din starea iunie. Si stiu ca, dupa (slujba de la) aceasta, sub genunchii mei, fanul era ud biserica, am stat numai acasa citind la de lacrimi... O pace luminoasa si nemar- cartea mea, de care nu ma mai puteam ginita imi umpluse tot sufletul din mine, desparti. Era cam pe la ceasul trei dupa- cu tot seninul si cu toata frumusetea amiaza, in ziua aceea de Rusalii... Ceea ce cerului si a pamantului..."" m-a zguduit mai mult au fost ultimele Dupé acest moment, abia trecut de cuvinte ale chemérii: «Dacé tu nu cazi 15 ani, incepe sa scrie poezii crestine si acum la picioarele Crucii Mantuitorului, povestiri religioase, care i se publica in 4 plangi cu lacrimi amare pentru paca- Ziarele religioase saptaménale ale Oastei tele tale si nu-ti predai viata ta Domnului de la Sibiu. lisus... tu vei ramane tot in pacatele tale, La varsta de 18 ani, parintii |-au silit pana ce, pe neasteptate va veni si peste s se cAsdtoreasca, crezand ca in felul tine potopul pierzarii.. Sunt numai oud —_acesta il vor lega mai strans de gospo- stari: ori in corabie, ori afara. Daca esti daria lor. Dupa doi ani insa este chemat afara, intra indata in corabia mantuirii,ca__de preotul losif Trifa la Sibiu, pentru a-| nu cumya sa vind pe neasteptate potopul _sprijini in munca de redactare a publica- si moartea si sd te afle nemntuit. Vino tiilor de la Centrul Oastei. chiar acum, inainte de a inchide cartea Scrie intens. fi apar volume de asta si te preda Domnului, ca sa fii pentru _poezii, care se succed unele dupa altele. totdeauna cu El...» Soarele strilucea intre anii 1935-1947 ji apar 12 volu- puternic pe tot cerul fara niciun nor. me de poezii. Contributia sa scriitoriceas- Simteam ca trebuie neaparat si numai- cA se extinde ins pe arii tot mai largi, decat s§ m& arunc undeva in genunchi si _fiind prezent, cu texte substantiale, in “iraian Dorz, Hristos, mérturia mea, Editura Traian Dorz, Simeria 1993, pag 48-50 4/SIMPOZION OMAGIAL TRAIAN DORZ 100 - creatie si jertfa / Galati 28 iunie 2014 diverse publicatii din tara si anume: -Academiei Romane; Revista Functionarilor Publici (Bucuresti), -Departamentului Cultelor; Prietenul copiilor (asi), Revista Satul -Institutului Biblic si de Misiune al (Bucuresti), Revista Penitenciarelor (Bu- Bisericii Ortodoxe Romane. curesti), Farul Crestin (Arad), Vestitorul fn 1982, desi batran, este arestat din Evangheliei (Bucuresti), Beiusul (Beius), nou si inchis cu detinutii de drept comun Glasul Bihorului (Beius), Ostasul la Satu Mare. Acuzatia care i s-a adus era Domnului (Bucuresti), Noua Gazeta de posesie si distribuire de materiale de Vest (Oradea) religioase neautorizate. Este condamnat Odata cu instaurarea regimului co-_—_la 2 ani din care execut 5 luni. munist ateu, in 1948, incepe si persecutia Paraseste lumea aceasta, plecand la impotriva credintei si implicit a celor cre- - Domnul pe care L-a iubit si sluyjit, in dimi- dinciosi. Traian Dorz este arestat si inchis _neata zilei de 20 iunie 1989. i ‘in mai multe randuri pentru activitatea sa Opera sa literara depaseste 100 de i crestin misionara. intre anii 1948-1964 volume. 5 indura teroarea specifica inchisorilor Assctis peste 4000 de poezii grupate comuniste in Penitenciarele din Gherla, in 29 de volume; 7000 de proverbe versi- Oradea, Ghencea (Bucuresti), Caransebes, _ficate si comentate, grupate in 7 volume. colonia de munca Popesti-Leordeni, A versificat cei 150 de psalmi biblici si colonia de munca Periprava Grind. poemele lui Solomon. Dupa eliberarea din 1964, este tinut in prozé a scris: 1 volum autobio- cu domiciliu fortat in satul natal. Este grafic; 4 volume de istorie a Oastei Dom- : obligat s& munceasca la C.A.P I se fac nului; 4 volume in seria "Povestiri Nemu- mereu perchezitii si este tinut sub 0 ritoare"; 7 volume de meditatii la Evan- stricté supraveghere de catre Securitate. _ghelia Sf. Ioan; 28 de volume in seria "Cu- Cu toate acestea, scrie extrem de mult, getari Nemuritoare’; 6 volume in seria mai ales noaptea "Indrumari Nemuritoare"; 2 volume de fn anii '70 incearca sa tipreascd meditatii la apostolele de peste an; 8 unele din cartile sale, trimitandu-le unor volume de meditatii zilnice la Psalmi; 1 reviste si edituri din tara, precum: volum de meditatii !a Poemele lui Solo- -Revista "Albina" din Bucures! mon; 1 volum de meditatii pentru toate -Revistele "Familia" si"Crisana" din _zilele anului; 3 piese si montaje religioa- Oradea; se; 1 volum cu poezii inchinate Maicii -Editurile "Albatros" si "Litera" din Domnului; 1 volum cu poezii si eseuri in- Bucuresti. chinat unor eroi ai neamului, unor ma- Desi i s-a promis, demersul su a nstiri, locuri sfinte memorabile, ramas fara rezultat. personalitati, etc. in august 1977 trimite 10 volume Poetul si scriitorul Traian Dorz a din creatia sa literara celor mai importan-__ fost inzestrat cu un exceptional talent, 3 te foruri ale tarii si anume: opera sa literara fiind o opera de mare 4 -Uniunii Scriitorilor - prin prof. Ioan inspiratie. i Dumitriu-Snagov; Voi incheia cu scurte cuvinte de SIMPOZION OMAGIAL TRAIAN DORZ 100 - creatie si jertfa / Galati 28 iunie 2014/5 "_apreciere pentru poetul si scriitorul Traian Dorz din partea unor inalti ierarhi ai Bisericii noastre: Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane - “Cantarile si poeziile fratelui Traian Dorz sunt inspirate din Sfanta Evanghelie, au un continut spiritual si moral -accesibil credinciosilor de toate varstele; ele cultiva jubirea fata de Hristos si fata de semeni sub forma unei e izari poetico-populare, asemenea colindelor si ilor de pelerinaj.” iPS. Andrei Andreicut, mitropolitul Clujului, Maramuresului si Salajului "Traian Dorza fost un crestin ortodox...a fost un om duhovnicesc mare...a fost un om daruit de Dumnezeu cu harul poeziei si mostenirea poetica pe care ne-a ldsat-o e vrednicé de admiratia noastra." | impresionat extrem de mult personalitatea acestui om. mine a fost o favoare, as putea spune si m-a bucurat influttura romana se intampla, din cand ip cand, un fenomen interesant si ciudat, in acelasi timp: unele lucruri certe treblie sd fie dovedite, justificate. Daca ne referim la literatura roman, acest lu- cru este foarte evident, cel putin cunos- ctorilor, el fiind valabil, insa, si in dome niile muzici, teatrului, picturii, sculpturi Nu intotdeauna numele unor per- soane si personalitati ale momentului, care par c influenteaza major mersul lucrurilor, c& pot determina destine sau c& isi pot lisa, imperturbabil, amprenta vietii si operei lor ~ atunci cAnd ea chiar exist - asupra a ceea ce ne inconjoara, deci numele si locul lor nu raman pentru totdeauna tn panopliile de aur ale neui- t&rii, Aceasta situatie are ca temei faptul c&, din cand in cand, elita societatii reevalueaza tot ceea ce a fost conjunctu- SIMPOZION OMAGIAL TRAIAN DORZ 100 - creatie si jertfa / Galati 28 iunie 2014 / 7 General ee Conf. Univ. Dr. Maricel Popa Contributii privind simplitatea ca mod de esentializare in opera luiTraian Dorz sau despré continua redescoperire a unui mare scriitor ral candva, reasezand lucrurile pe crite valorice actualizate, care asigura continu itate si perenitate culturals, Pentru exemplificare, ar fi foarte interesant de vazut ce mai cunoaste astazi tanara generatie despre unele nume (din ultimii 50 — 60 de ani) cum ar fi A. Toma, Dan Desliu, Maria Banus, Ion C&lugaru, Veronica Porumbacu, D. Th. Neculuta si multi altil in randurile care urmeaza ne-am propus s4 dezvoltam dou’ asertiuni: -Traian Dorz este un mare scriitor roman din Secolul XX, a carei redesco- perire continua i in zilele noastre si - in opera lui Traian Dorz, asemana- tor cu ceea ce sta la fundamentul soli- ditatii fenomenului cultural romanesc, simplitatea este un mod de esentializare. Avem ferma convingere ca o astiel de tematica poate reprezenta, oricand, fie subiectul unei abordari doctorale, fie cel al unor exegeze pe masurd, noi cre- zAnd cu tarie in faptul ca a venit chiar timpul ca scriitorului Traian Dorz sa i se dedice un studiu monografic, pe masura operei sale. Suntem pe deplin convinsi c8, in limitele temporale ale proiectului nostru, este imposibila nu numai o abordare exhaustiva a celor mentionate, ci si una foarte detaliata a lor. Din aceasta cauza, ne propunem o maniera microeseistica, 0 insumare de fulgurante tematice, lasand deschisa, astfel, invitatia la provocarile amintite mai sus. Cunoscut, recunoscut gi apreciat pe plan national si international, un adevarat fenomen in domeniu, Traian Dorz este un ilustru autor de literatura religioasd din tara noastra, mare, important i, din pa- cate, si in mod paradoxal, insuficient cunoscut tocmai in randul celor care ar fi fost si ar fi foarte interesati sa-i aprecieze valoarea si savoarea intinsei sale opere. El este renumit mai ales ca poet —a scris peste patru mii de poezii, dar este si autor de povestiri, eseuri, meditatii, lite- raturé memorialistica si altele. Opera sa cuprinde peste o sut& de volume, cu precizarea ci manuscrisele sale n-au fost inca integral procesate si valorificate. Pentru exemplificare, mentionam faptul cd antologia de poezii ,Spre Lumi- Je Luminii", aparuta in anul 2013, cu- prinde poezii alese din 22 de volume ale \ui Traian Dorz, publicate in perioada 1933 (,CAntarile dintai’) si pana in anul 1987 (,Locurile Noastre Sfinte"). Trebuie s& fim corecti cu noi insine si cu memoria autorului si sa spunem deschis ca nu intinderea operei sale este cea care fi asigura valoarea. Aceasta este data de valentele artistice, stilistice si morale certe, deosebite, de ecourile si influentele sale in epoca, pe care le gasim si le apreciem la contemporani si urmasi ai scriitorului i prin marea, incomensu- rabila influent pe care a avut-o si conti- nua s-o aiba opera lui Traian Dorz asupra cititorului din tara si de dincolo de gra- nitele tarii, existand marturii, fard dubii, ale faptului ca opera sa, odata cunoscuta mai ales poeziile si cantecele pe ver- surile sale - a schimbat constiinte. Ce poate fi mai inaltator decat efectele estetice si sociale ale unei opere?! lar 0 astfel de opera nu poate fi decat, real- mente, una mare. Viata si opera lui Traian Dorz se identificd, pan la suprapunere, printr-o ciudata simbioza, intr-un manifest cert, operativ si eficient, al credintei — concep- tii, intentii, programe, descifrari, hotarari, angajamente, declaratii, sperante. Am spus simbioza, pentru cd, principial, avan- tajele au fost reciproce, ele neputand fi disociate, si am spus ca simbioza a fost ciudata, pentru c ea a schimbat, in tineretea sa si pentru totdeauna, statutul acestui creator intru credinta, care a de- venit un detinut politic in temnitele co- munismului, ceea ce a avut efecte ulte- rioare, imprevizibile si dureroase, pana la sfarsitul vietii sale. Aflat in aceeasi galerie romaneasca, a celor pentru care viata si opera lor s-au identificat, sub semnul martirajului, cu jertfa pe altarul idealurilor credintei, pas- torul Richard Wurmbrand spunea despre Taian Dorg, Spre Lumile Luminii, Simeria, Editura Traian Dorz, 2013, p. 21 8/ SIMPOZION OMAGIAL TRAIAN DORZ 100 - creatie si jertfa / Galati 28 iunie 2014 Traian Dorz ca este o fala a poporului roman, ca orisice popor s-ar mandri cu un astfel de om si ca I-ar tine la loc de mare cinste’, Personalitate cunoscuta si recunos- cut’, pe coordonatele spatial-spirituale nationale si internationale, pe care vocea ratiunii si constiintei nationale si-a pus pecetea de mare si bun roman, pastorul Wurmbrand, punand pret pe cuvinte, efectueaza, astfel, o apreciere a lui Traian Dorz, care are o valoare de multe carate. Aceasta afirmatie, care se adaug’ multor altora, exprimate de mari perso- nalitati ale vietii noastre cultural-spiritua- le, in primul rand ale Bisericii Ortodoxe Roméne, confirma, odata in plus, cd opera lui Traian Dorz nu se manifesta partial, sectar, discriminator, ci dimpo- triva, c& are o profunda vocatie nationala si universal, Acest lucru este confirmat, de altfel, si de zonele sau ariile de ras- pandire si de influenta, in prezent, ale operei dorziene. Traian Dorz a fost, in mod profund, un om al vremurilor sale. Viata si opera sa sunt ale Secolului XX. in mod intere- sant, viata sa se afl sub semnul unei curioase simetrii: scriitorul s-a nascut in al 14-lea an al secolului sia murit cu 11 ani inainte de terminarea sa. Altfel spus, s-a nascut in anul in care incepea primul mare razboi mondial si a murit in anul 1989, inainte de a vedea cum, in Roma- nia, o epoca incepea sa fie inlocuita de o alta, Traian Dorz este un poet innascut i vizionar. Dar el n-a aparut din neant. Intr-o carte care a insemnat foarte mult la aparitia sa, acad. Stefan Pascu spunea: ,Aceasta forta in actiune, traditia ~ ansamblul de datini si obiceiuri, menta- litati si institutii, mod de existent, s-a ‘imbogitit cu cea de-a doua fort in acti- une a societatii, experienta generatiilor in succesiune. Traditie si experienta, alimen- tate neintrerupt de roménii din celelalte {ari roménesti, de la sud si est de Carpati (..) de care Transilvania a fost organic legata si cu care, de aceea, a avut stranse relatii (...) peste granitele artificiale ale vremii, pe temeiul originii si fondului etnic comun, al intereselor si aspiratiilor comune ale romanilor. Toate impreuna conferind peisajului cultural si de civili- zatie al Transilvaniei o mai mare com- plexitate si originalitate”’. Specific transilvane, aceast com- plexitate si aceast originalitate repre- zinta coordonatele de bazé, leaganul nasterii si formarii viitorului scriitor si ele constituie, far indoiala, si o cheie a simplitati si a armoniei operei sale. Principalele modele literare ale autorului apartin aceluiasi spatiu — Cosbuc, Goga, St. O. losif, gandiristi, la care se adauga Eminescu si nu numai. Dar amprenta final si cea mai puternic, de nesters, 2 formar sale ti apartine preotului losif Trifa, luat atat ca model literar, ct, mai ales si mai important, ca model spiritual. Traian Dorz nu devine neaparat un urmas literar al parintelui losif Trifa, dar devine, cu certitudine, un urmas spiritual al sau si, sub indrumarea parintelui, teoretica gi practic, in cadrul si sub auspiciile Oastei *Aprecierea pastorului Wurmbrand este amintité si pe coperta DVD-ului care contine filmul "Un poet crestin: Traian Dorz’, editat de TVR Cultural, realizator Lucia Hossu Longin Stefan Pascu, Ce este Transilvania? Civilizatia transilvand in cadrulcivilizatiei romdnesti, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1983, p. 5-6 ‘SIMPOZION OMAGIAL TRAIAN DORZ 100 - creatie si jertfa / Galati 28 iunie 2014 / 9 Domnului, Biblia se va transforma in mo- delul major, decisiv al viitorului scriitor. Apreciind ca tind bine venita, pen- tru intelegerea celor de mai sus, 8 amin- tim ceea ce spunea Nicolae lorga despre parintele Iosif Trifa: , Numele preotului e bine sa fie pus la inima ca o pilda rara de ucenic al Mantuitorului. insemnati-! bucurosi ca pe o descoperire (..)"" Am insistat asupra acestor detalii, pentru cd ele reprezinta pietrele de la temelia activitatii scriitoricesti a lui Traian Dorz, pe care el isi va consolida marea si valoroasa sa opera. Traian Dorz a fost si a ramas un om al vremurilor sale. Din punct de vedere existential, a traversat cele doua totalita- risme ale Secolului XX, fiind imposibil ca acest lucru sd nu-si lase amprenta asupra scrierilor sale. Atunci cand vorbim despre luptele si patimirile lui, noi vorbim, de fapt, despre omul, liderul religios si scri- itorul Traian Dorz, despre viata si opera sa, amandoué fiind la fel de emblematice. Acesta este si intelesul profund al sintag- mei ,creatie si jertfa”. Iar ca dovada su- prema cA a fost om al vremurilor sale, el este mereu amintit intr-o galerie stelara de figuri care nu pot fi date niciodata uitarii, de mari romani, care si-au pas- trat verticalitatea in lupta lor pentru credinté, lumina si libertate - monseni- corul Ghika, parintele Steinhardt, pastorul Wurmbrand, péarintele Trifa, parintele Ar- senie Boca, parintele Staniloae si multi altii, pe jertfa carora s-a fundamentat libertatea noastra de constiinta de astazi Numai simpla lor enumerare inseamna un adevarat fior patristic si temeiuri certe de universalitate. Si, dincolo de posibile nuante subiective, exist si un motiv de mAndrie, pentru c&, prin aceste nume, de exemplu, putem sta cu fruntea sus in fata spiritualitatii, a culturii europene si mondiale. Din punct de vedere literar, Traian Dorz apartine literaturii religioase si, in special, poeziei religioase. in literatura romana, acest lucru reprezinta un itinerar care a inceput odata cu eforturile ilumi- niste ale primilor carturari si ierarhi — cdrturari, a céror opera sta la temelia acestei literaturi, continuand, pana in modernitate, cu Nichifor Crainic, Vasile Voiculescu, Radu Gyr, pana la Ioan Ale- xandru, ca sa amintim, astfel, principalele sale repere Traian Dorz este un poet innascut al credintei. S-a spus uneori cA opera sa vast nu ar fi uniform valoricd si c’, din punct de vedere stilistic, nu ar avea o structura unitara. in ceea ce priveste stilistica, opera lui Traian Dorz necesita o abordare dis- tinct8, analitica, pe tipuri si pe perioade de creatie, conducand la concluzii care nu sunt deloc surprinzatoare: figurile de stil pe care le foloseste autorul sunt mul- te, bogate, variate, substantiale artistic si ele releva deosebita sa forta creatoare. La Traian Dorz, afectivitatea, ca sensibilitate transpusa artistic, este intrinsec expresiva si scoate in evidenta tocmai unitatea structurii sale stilistice. Cu privire la valoare, dorim sa amintim aici cele spuse de acad. Mircea Malita, intr-un volum de eseuri: ,Valoarea 0 masura ce se atribuie, 0 eticheta, 0 situare pe o scara de valor (..) "Gitatul se afld si pe coperta DVD-ului care contine filmul .Neclintit in credintd: 0 biografie a pdrintelui losif Trifo’, editat de TVR Cultural, realizator Lucia Hossu Longin 10 / SIMPOZION OMAGIAL TRAIAN DORZ 100 - creatie si jertfa / Galati 28 iunie 2014 Valorile nu sunt decat scari gradate pe care ne miscdm continuu, in functie de imprejurari (..) Valoarea ¢ 0 floare ce creste pe un camp intins de fapte la un loc cu alte plante din familia ei.”* in acest context, opera lui Traian Dorz poate fi evaluata - comparativ cu walte plante din familia ei"- stabilind, cu certitudine, realizarile estetice ale creatiei dorziene, in domeniul celor doua emis- fere ale trairii si gandirii religioase: teologica si mistica. intr-o posibila graba analitica, in stabilirea valorii, am putea sd punem niste stampile care nu numai cd ar fi in defavoarea autorului, dar ar fi si in defavoarea adevarului. Este bine sa nu ne grabim si sé trecem dincolo de aparente. Vom descoperi un filon de aur. fn cAmpul literaturii romane, scrie- rile lui Traian Dorz constituie niste flori alese, valoroase calitativ — spiritual si estetic -, apartinand unui regn special, de vasta cultura a comuniunii si inalta spiritualitate. in ceea ce urmeaza, vom argumenta c& cele de mai sus nu sunt doar simple insiruiri de cuvinte frumoase si vom in- cerca sa scoatem in evidenta ceva ce ni se pare important: in literatura dorziana, simplitatea este un mod de esentializare. Creatia lui Traian Dorz poate fi caracterizata si evaluata, inclusiv estetic, prin doua caracteristici care o si particu- larizeaza valoric: simplitatea si mirarea inepuizabila in fata adevarului revelat. Aceste doua elemente sunt cele care asigura atat locul si rolul meritat de Traian Dorz in literatura romana, cat si modalitatea simpla, fireasca, neartificiala prin care opera sa ajunge la mintea si sufletul cititorilor si, dupa caz, a asculté- torilor sai. in toate timpurile si peste tot in lume, scolile de filosofie, de etica si de estetica au scos in evident§, printre altele, faptul ca simplitatea reprezinta o culme a civilizatiei. intelepciunea omenirii a sin- tetizat aceasta, afirmand ca, pe cat de usor este ca s8 complici lucrurile simple, pe atat de greu este ca sa simplifici lucru- rile complicate, afirmand, de asemenea, cA exist un raport direct proportional intre intelepciunea unui om si modul sau de a fi si de a gandi, cu mentiunea c, in astfel de cazuri, unitatea de masura a fenomenelor este adevarul. Scriitorul Traian Dorz se incadreaza perfect acestui model sapiental - estetic. Ca orice mare scriitor, Traian Dorz poate fi explicat si inteles prin insusi Tra ian Dorz. Dar am incercat si incercam sa apelam la unele voci de mare autoritate in domeniu, pentru a evidentia faptul cd co astfel de devenire intru credinta, asa cum, din punct de vedere spiritual, s-a intamplat cu autorul nostru, este posibila, cum la fel de posibila este si atingerea, in opera dorziana, a unui nivel superior de esentializare a adevarului, prin cultivarea simplitati. »Ce este adevarul? — intreaba Serafim Rose® — Cel care si-a pus aceasta intrebare o dat’, cu toata fiinta lui, nu va mai putea fi multumit niciodata cu ceea ce lumea se multumeste sa primeasca in locul adevarului. Dar, nu este de ajuns sa pui aceasta intrebare; trebuie sa fi gasesti si rspunsul, altminteri starea de pe urma ‘Mircea Malita, Mintea cea socotitoare, Bucuresti, Editura Academiei Romane, 2009, p. 145-146 ‘Serafim Rose, Nihilismul, Radacina Revolutiet in epoca moderna, Edita a ll-a, Bucuresti, Editura Sophia, 2013, p.56-57 SIMPOZION OMAGIAL TRAIAN DORZ 100 - creatie si jertfa / Galati 28 iunie 2014/11 a celui care cauta va fi mai rea decat cea dintai. Crestinul a gasit unicul raspuns in Dumnezeu si Fiul Sau; realistul, neavand legatura cu viata crestina si cu Adevarul care o insufleteste, pune intrebarea intr- un vid spiritual si se multumeste sa ac- cepte primul raspuns pe care il gaseste. Confundand crestinismul cu o forma de idealism, el il respinge si devine un inchinator fanatic al singurei realitati pe care 0 poate vedea cel orb din punct de vedere spiritual: lumea aceasta.” Tata care ar fi o posibila prima cheie de descifrare, de deschidere a tezaurului de adevaruri, prezentat de Traian Dorz in cel mai simplu, mai nesofisticat si neartificial mod posibil. Simplitatea des- pre care vorbim noi tocmai acest lucru ‘inseamné: calitatea de a fi simplu, lipsa de afectare, de rafinament artificial, de prefacatorie savanta, neadecvata, lipsa de formalism, de sfidari sau arogante ling- vistice sau stilistice. La Traian Dorz, sim- plitatea nu este o forma de naturalete, ci este insasi expresia naturalului, a fires- cului, a obisnuitului. Pentru cei care |-au descoperit pe Hristos, acest lucru nu este deloc surprinzator. fn prefata editiel in limba englezs a crtii pe care am amintit-o anterior, Sera- fim Rose, american fiind, isi descrie expe- rienta proprie: ,intalnindu-ma cu Orto- doxia si cu credinciogii ortodocsi, am inceput sa fiu constient de o idee noua, aceea ca Adevarul nu era o simpla idee abstract, cautata si cunoscuté cu mintea, -ciera ceva personal, o Persoana chiar — ‘cAutata si iubitd cu inima. Si asa L-am ntalnit pe Hristos.” Aceasta este o dovada in plus ca aventuri spirituale, de natura celei de mai *tbidem, p& sus, prin care a trecut si Traian Dorz, sunt posibile si cd ele se pot intémpla oriunde in lume, coordonatele lor principale fiind aproape aceleasi. Este mult prea cunos- cut principiul potrivit c&ruia cauzele identice conduc la efecte identice. Atunci cand vorbim de simplitate, nu putem separa latura spiritual de cea literara in creatia dorziané, ele find intr-o relatie biunivoc’, de profunda recipro- citate. Nu dorim nici s4 problematizam inutil, si incorect in acelasi timp, tocmai lucrurile pe care dorim sé le evidentiem. Dar accentuam asupra faptului ca, din- colo de o posibili abordare din punctul de vedere al filosofiei sau doctrinei sim- plitatii, aceasta nu trebuie sa fie asimilata cu simplismul sau cu simplificarea ce conduce la el, pentru ca discutam de paliere de abordare a adevarului si de atitudini diferite, ca elemente ale dia- logului permanent dintre stiinta si religie, cu conotatii progresive, constructive, nu adversative. Revenim la vocea lui Serafim Rose care, vorbind despre realism, spune ca acesta ,se contrazice pe sine, fie cd ia forma unui naturalism care incearca sa stabileasca un materialism si un deter- minism absolute, fie forma unui poziti- vism care pretinde ca neaga cu totul absolutul, fie a agnosticismului doctrinar, mereu gata sé vorbeasca despre imposi- bilitatea cunoasterii realitatii in esenta ei (..) Realismul este gandul naiy, indiscipli- nat al omului practic, care nu obisnuieste sa reflecteze si care, in epoca noastra de simplificare exagerata, socoteste sa impuna intregii lumi normele si ideile lui simpliste; sau, la un nivel putin diferit, este gandul la fel de naiv al omului de 2 / SIMPOZION OMAGIAL TRAIAN DORZ 100 - creatie si jertfa / Galati 28 iunie 2014 stiinta, legat de lucrurile evidente de ctre cerintele specializarii sale, atunci cand, in mod nejustificat, incearcd sa extinda aplicarea criteriilor stiintifice dincolo de hotarele lor cuvenite (... Trebuie s se inteleaga cA noi nu vorbim aici impotriva stiintei in sine, ci impotriva exploatarii incorecte, atat de obisnuita astazi, a standardelor si metodelor ei.” Trebuie si admiram puterea sintetizatoare a formularilor de mai sus. Opera lui Traian Dorz se afla in aceasta ecuatie. Realitatea poate fi rele- vata si prin cunoasterea religioasa. Adevarurile acestei cunoasteri pot fi pre- zentate, in mod operatiy si cu eficienta, ‘imbrdcate in haina simplitatii. Ele ajung, astfel, mai usor si mai repede la inima si mintea celor doritori. intr-un astfel de creuzet al comunicarii, adevarurile astfel prezentate, supuse temperaturii inalte a euharistiei, pulverizeaza banalitatea sau nimicnicia, si are ca rezultat esentializa- rea. Este ca un proces de purificare, ca unul care asigura puritatea aurului moral. in mana unui scriitor de mare ta- lent, asa cum este Traian Dorz, un astfel de procedeu capata propria sa semnifi- catie si importanta stilistica. in plus, contribuie la consolidarea statutului sau de mare scriitor. fn excursul nostru ne vom opri si la o alta posibila cheie de decriptare a esentei operei dorziene, si vom face apel la cateva afirmatii ale lui Andrei Plesu, cuprinse in cunoscuta sa lucrare ,Parabo- lele lui lisus”. lata referintele respective, nu inainte de a mentiona ca subtitlul cArtii poarta denumirea ,Adevarul ca "ibidem, p.52-53 poveste”. Cu parabolele lui lisus suntem, de asemenea, in teritoriul naratiunii care se substituie argumeritatiei. Adevarul lor nu se las expus sistematic, nu se constituie ‘intr-o doctrina de catedra, intr-un in- dreptar didactic. Ele spun intotdeauna mai mult decat spun si, de multe ori, altceva decat par sa spuna. Aceasta e ‘inssi esenta povestii, in contrast cu enuntul strict intelectual. (...) Gandirea nu poate avansa decat simplificand lucrurile, sistematizdnd, clasificdnd, oprind, pentru © clip, cursul firesc al miscarii univer- sale.(...) Prin faptul ca arata in loc de a explica, povestea e de o functionalitate pedagogica incomparabil mai mare decat descriptivismul analitic. E mai ugor sa ‘inveti (...) atunci cand cineva iti arata (...) etapele procedurii cu pricina. $i, nu ‘intamplator, educatia fiecaruia dintre noi a inceput nu cu prelegeri elaborate, ci cu povestile spuse de parinti sau bunici.”” Sa amintim, in acest context, faptul c& Traian Dorz este si autor de literatura misionar-didactica, de popularizare a cunostintelor religioase, am putea spune. Desi autorul este consecvent cy sine ‘insusi, nu aceasta este partea creatiei sale pe care trebuie s-o scoatem in evidenta atunci cand vorbim despre valoarea sa literara. Dar, in ansamblul sau, opera dorziana confirma cele regasite in citatul anterior - gandirea avanseaza, simplifi- cand lucrurile, sistematizandu-le. Tar acesta reprezinta un alt palier al esentia- lizarii. Vor vedea in cele ce urmeaza revenind la alte afirmatii ale lui Andrei Plesu, c& nu este suficient apelul la dis- cursul stiintific. lata, intr-o expunere mai "andrei Plesu, Parabolele lui lisus, Adevarul ca poveste, Bucuresti, Editura Humanitas, 2012, p. 13-19 SIMPOZION OMAGIAL TRAIAN DORZ 100 - creatie si jertfa / Galati 28 iunie 2014 / 13 larga, cateva dintre aceste consemnari”: ».Filozofia insagi a fost pusa in situatia de a admite masive derogari de la ,spiritul de geometrie’, atunci cand a ajuns in preajma incomprehensibilului si a inexprimabilului. Cand constructia logi- ca, transparenta intelectuala se dovedesc mai curand piedici ale cunoasterii decat auxilii ale ei, metafora si parabola sunt de rigoare.(..) Pe masura ce te apropii de adevar, cuvintele devin aproximative, litera devine insuficienta..” .N-ag vrea s se inteleaga ca inten- tia randurilor de mai sus e sé depuncteze filozofia academica, tehnicile argumen- tatiei, logica discursului ,stiintific’. Nici ca vrem sa validim ,povestea” drept singura cale potrivita a apropierii de adevar. (...) Ceea ce ne-am propus a fost doar sa sugeram c& adevarul nu se manifesta numal in ecuatii si teoreme, in reguli mecanice gi legi inflexibile, in silogisme si afirmatii stancoase, $i asta mai ales in spatiul intrebrilor (..) care ne urmaresc, suveran, toata viata si ne duc spre temeiuri din afara experientei curente.” »Cand suntem confruntati cu aceste intrebari, constatam, stingheriti, c& trebuie sa abordam un ,obiect” pentru care nu avem reprezentari de nici un fel, pentru care nici o referinta ,reala” nue suta la suta plauzibila. Ne trezim, astfel, intr-o acuta criza de intelegere si intr-o supartoare criz& de limbaj. E momentul ‘in care recursul la poveste, la metafora, la analogie, la mit, la parabold e inevitabil. Si salutar. Pentru ca (...) in domeniul pe care marile intrebari il subintind nu se poate intra direct, prin usa din fata, ci prin Sfantul Duh, care da tarcoale. Prin ocolire si prin adieri:" “bide, p. 20-21 ‘Am folosit un citat mai lung din cartea lui Andrei Plegu, tocmai pentru faptul ca cele mentionate sunt revelatorii pentru argumentarea esentializarii prin simplitate in opera lui Traian Dorz. SA remarcam, mai intai, similitudinea care exista intre gandirea lui Serafim Rose si cea a lui Andrei Plesu. Sintetizand lucru- rile, ele pot fi prezentate astfel: proble- mele cunoasterii si, in principal, ale ade- varului, nu pot fi [sate numai pe mana stiintei, care are propriile sale limite; adevarul are propriile sale coordonate, care pot fi descifrate in maniere diferite; comunicarea si limbajul folosit de co- municare pot trece prin crize de repre- zentare si de intelegere, daca nu sunt adecvate; logica discursului stiintific poate duce chiar la indepartarea de adevar; intalnirea cu lisus Hristos si prezenta Sfantului Duh sunt definitorii pentru 0 viata de om, intru cunoastere si Adevar. in acest context, modul suprem de manifestare a umanului in fata divi- nului este simplitatea, in intelesul deplin al celor prezentate mai sus. Uneori, mesajul hristic pare incifrat, enigmatic, indirect, aluziv. Din punctul nostru de vedere, opera lui Traian Dorz reuseste sd traduca acest mesaj, integral, pe intelesul tuturor: de la mic la mare, de aici si de pretutindeni, de acum si din toate vremurile care vor veni. $i exist proba indubitabila a acestei reusite. lar acest lucru nu putea fi realizat decat de un mare scriitor, care a prezentat, esen- tializat, toate adevarurile coordonatelor divin-umane ale lui A FI, pe traiectoria trecut, prezent si viitor, printr-o surprin- zAtoare si usor de inteles simplitate. 14/ SIMPOZION OMAGIAL TRAIAN DORZ 100 - creatie si jertfa / Galati 28 iunie 2014 fn acelasi timp, se parcurg, astfel, trepte importante pe drumul redesco- peririi marelui scriitor care este Traian Dorz. Acest drum a inceput deja. in viziunea noastra, in afara de cele prezentate mai sus, existé o cheie sur- prinzatoare de confirmare a valorii crea- tiei lui Traian Dorz si de percepere a acesteia ca atare, la nivel national si nu numai, precum si o confirmare a faptului ca esentializarea prin simplitate, ca trasatura principala a operei dorziene, este o mare reusita si un castig definitiv pentru cultura romana. in cadrul culturii noastre, este cunoscut faptul ca drumul batatorit este cel de la creatia populara, de la folclor, la creatia culta, multe fiind capodoperele literaturii romane rezultate ca urmare a acestei filiere. in cazul operei lui Traian Dorz, mai ales a poeziei sale, avem de-a face cu un drum strabatut invers, de la creatorul cult la consumatorul sau utilizatorul popular, anonim. intr-o astfel de situatie, creatia cultd este cizelata, perceputa si acceptata ca o creatie din popor, unde, dupa cum se stie, avem de- a face numai cu nestemate. in cazul operei lui Traian Dorz, acest lucru se manifesta sub mai multe aspec- te. Mai intai, ne referim la pricesnele pe versuri ale scriitorului si putem exem- plifica prin albumul ,De dorul Tau, isus™", care contine 11 cantece, 7 dintre acestea fiind pe versuri dorziene. Dar, in situatia de fata, ca si in alte situatii de acelasi gen, avem de-a face cu cantari religioase prelucrate modern. Putem spune c&, pastrand proportia, avem de-a face ~ asa cum se intampla pe intreg teritoriul tarii je Eurospeed, in anul 2013, album inregistrat cu Corul si noastre — cu efuziuni diverse, care contin si cntece pe versurile poetilor cunoscuti si indragiti: Alecsandri, Anton Pann, Emi- nescu, Cosbuc, Goga, Toparceanu, Minu- lescu si pana la Marin Sorescu, Nichita Stanescu, Adrian Paunescu. intr-o astfel de galerie selecta se afla si multe poezii ale lui Traian Dorz. Mentionam aici ca nu ne referim la zestrea nemuritoare a cAntecelor pe versurile autorului, care se afla in repertoriul curent, constant, al Oastei Domnului. Dar cel mai interesant lucru pentru creatia lui Traian Dorz, fiind si un feno- men foarte interesant si important pentru cultura romana, este intoarcerea poeziei culte catre poezia populara, sub semnul unui anonimat care inalta. O parte din poeziile lui Traian Dorz — ele, ca atare, sau cAntece pe astfel de versuri ~ s-au intors gi se intorc catre popor: recitate sau cAntate, dupa caz, la biserica, la scoala, la sarbatori, la bucurii si la necazuri, cantece nostalgice, vesele sau triste, ori colinde, aproape oriunde pe teritoriul tarii si in afara ei, lata, de exemplu, situatia poeziei »Blandul Pastor’. Ea este inclusa in volumul ,Cantarile dintai* (1933), cand autorul avea 19 ani, si este cuprinsa in antologia ,Spre Lumile Luminii" (2013) amintita deja mai sus. Ea se canta si astazi, in bisericile noastre, de peste tot, sub auspiciile anonimatului. Putem sa facem un experiment si, atunci cand vom asculta ,Blandul Pastor", sa-i intrebam pe cei de lang noi, daca stiu cumva ale cui sunt versurile cantecului respectiv. in opinia noastr, o astfel de situ- atie reprezint un omagiu adus creatiei marelui scriitor care este Traian Dorz: cand creatia popular accepta in cadrul rchestra Group Project Cluj-Napoca SIMPOZION OMAGIAL TRAIAN DORZ 100 - creatie si jertfa / Galati 28 iunie 2014/15 sau productii literare care apartin creatiei culte, recunoscandu-i, odata in plus, valoarea. Creatorul anonim nu si-a desavarsit ‘opera, stiind ca aceasta va fi studiata de stiinta literaturii, ci pentru cd avea ceva de spus gi avea si cui si cum s-o spuna. La fel s-a intamplat si cu Traian Dorz, inca de la inceputurile creatiei sale. El este un profund scriitor religios. in fata lui lisus Hristos, Traian Dorz, a ramas vesnic indatorat, este creatorul umil, purtator de stindard, talentat, de o naturalete surprinzatoare si convinga- toare, a cdrui plinatate este de idei, de ganduri, de sentimente. Ca orice mare creator, Traian Dorz "este un mare modest. Aceasta este si una dintre cauzele pentru care el este putin cunoscut, chiar daca, in acest fel, el se apropie de situatia si de valoarea crea- - torului popular. Consideram ca trebuie sA punem accent si pe urmatorul aspect: inainte de a face judecati de valoare, ar fi foarte bine ca s stim ce judecam. Aceasta este © invitatie la lecturarea si cunoasterea operei lui Traian Dorz. Departe gandul de a fi epuizat ceea ce ne-am propus sa abordam, dar avem convingerea ci modestele noastre consi- deratii au ridicat putin valul de pe tema simplitatii ca mod de esentializare in opera lui Traian Dorz, intarind afirmatia ca redescoperirea marelui scriitor con- tinua. Vremurile care vor veni vor scoate in evident acest fapt. in incheierea randurilor noastre, vom aminti aici o poezie - testament a lui Traian Dorz, cuprinsa in cartea ,Locurile nostre sfinte”™”: La Masa asta a tdcerii Viitorul ne zambeste. Sa nu uitam de preceptul biblic: ,Veti cunoaste Adevarul, iar Adevarul va va face liberi”. La Masa asta a tacerii, acum Maestrul ne-a adus cu El si-ai Lui, cei doisprezece, -al treisprezecelea s-a dus... -Luati Prezentul si-nsusiti-L cu sensul lui cel stralucit, asa voi veti ramane-n Sine si Elin voi desavarsit. -Luati Trecutul si gustati-L cu tot ce-n Ele grav si sfant, cu El in voi si vol in Sine veti fi-n Eternul Legamant. -De nu va insusiti Vazutul si Nevazutu-n acest fel, nu veti vedea Eternitatea, n-ajungeti ultimul ei Tel! -Maestre, ceasu-acesta-i unic si gray, si-nfricosat de sfant, primeste-ne si ne-mpreund cu sensu-acestui legamant! ..Solemni, tacénd, intoarcem roatd, gustdnd din Paine si Potir, nenumarata Tarii gloata, de-a lungul vremurilor sir.. Dorz, Locurile noastre sfinte Editia a U-a, Sibiu, Editura Oastea Domnului, 2010, p. 51-52 / SIMPOZION OMAGIAL TRAIAN DORZ 100 - creatie si jertfa / Galati 28 iunie 2014 infre temele abordate de Traian Dorz ijt poezia sa, cea a familiei ocupa un loc aparte. Familia nucleara (tat, mama si copii), familia extinsa, ori familia etnica (:ngamul’) nu sunt doar forme de coagu- laré a vietii, ci componente ale matricei identitare avand o importanta capitala in economia méntuirii. Familia este parte a unui sistem de valori perpetuat de mile- nii, ,celula de baz" a organismului social, care asigura devenirea si continuitatea in istorie, Ea integreazA nevoile materiale, sociale si culturale subordonandu-le unui scop spiritual. Este remarcabila profun- zimea judecatii aranesti exprimate de llie Moromete: ,Bine-bine, le pui copiilor mancarea pe masa, dar ce le spui?”, jude- cata ce reflect necesitatea unui orizont spiritual dincolo de satisfacerea trebuin- telor primare ale omului. Nu bunastarea Lect. Univ. Dr. Puiu lonita Familia si copiii in opera lui si confortul rezolva problemele unei fa- milli, ci raportarea la un sistem de valori, aspiratia catre idealitate, catre lumea spi- ritului. Viata familiei este cdlauzité de o invataturd si de o credinta, care fi asigura 0 randuiala si un rost. La Traian Dorz familia este proiec- tata intr-un spatiu transcendental, o zona intermediar’ intre sacru si profan, intre divin si uman. Stabilitatea ei este perpe- tuata prin traditie, care are ca fundament credinta crestina. Poetul Traian Dorz face apologia familiei crestine, a familiei inte- meiate si organizate dupa modelul biblic, veterotestamentar, dar mai ales neotesta- mentar. Alcatuita din tata, mama si multi copii, care sunt 0 binecuvantare, familia dainuie de veacuri prin indrumarea inva~ {aturii evanghelice. Este vorba de 0 fami- lie iluminata de credinta si din aceasta. SIMPOZION OMAGIAL TRAIAN DORZ 100 - creatie si jertfa / Galati 28 iunie 2014/1 cauzi fericita, caci scopul ei nu e belsu- gul si bunastarea materiala, ci devenirea interioara, armonia, intelegerea si pacea. Sunt marcate marile evenimente din viata familiei, cdsatoria, nasterea de prunci si mai ales educatia copiilor. Secretul fericirii vietii de familie este, in viziunea poetului, credinta crestina. Toate asperi- tatile, neajunsurile si necazurile sunt depasite prin transformarea profunda pe care 0 produce, in parinti si in copii, credinta sincera si adanca. La baza relatiilor intre membrii familiei crestine std iubirea jertfitoare. Tatal, capul familie, indruméator respectat fara a fi autoritar, ci ingaduitor si iubitor, simte pe umerii sai responsabilitatea intregii familii, Mama este o figura blanda si iubitoare, gata oricand sa se sacrifice pentru binele celorialti. Chipul ei luminos este evocat cu mult duiosie: Mi-ai cantat cu glas de lacrimi, legandndu-mé alene, alindndu-mi cu-al tau cdntec lacrima ivitd-n gene. Si mi-ai plans infiorata cdntecele duiosiei, de-ai trezit in al meu suflet, cald, fiorul armoniei Mi-ai citit in ceasuri sfinte din Cazanii si Scripturd, a lui Dumnezeu iubire ele-n inimd-mi crescurd. In singurdtatea seri, luminat de raza lunii, m-ai facut sd simt puterea si odihna rugaciunii. De durerea altor inimi te-am vazut plangdnd pe tine si de-atuncea port durerea altora si eu in mine. Pentru adevar intruna te-am vazut fard de teama si de-atunci stiu c-adevarul e cura) si luptd, mama. A trecut in urmd vremea si-ntr-o toamné grea, tarzie, m-a répit de langa tine lumea largé si pustie. Ai varsat atunci, amare, mii de lacrimi in naframé sicu inima zdrobita m-ai pierdut in zare, mama. Mult umblai de-atunci prin lume, multe ochii mei vézurd, multe soapte ma chemaré, multe vanturi ma béturd, dar, din mii de lucruri scumpe de fiinte si de nume, tu-mi rémdi mereu fiinta cea mai mult iubitd-n lume. (Mama) Desi chipul drag al mamei a ramas departe, fiul ratacitor prin lumea ,larga si pustie” fi simte sufletul aproape, fiinta ei insotindu-| si povatuindu-| pe drumul aspru al vietii. Portretul mamei impresio- neaza prin forta ei morala, prin grija si iubirea fata de copil, prin bunatatea izvorata dintr-o inepuizabila disponibili- tate de a se jertfi. O alta poezie vorbeste despre pute- rea mamei de a alina suferinta copiilor, 0 putere alimentata de sentimentul iubirii 18 / SIMPOZION OMAGIAL TRAIAN DORZ 100 - creatie si jertfa / Galati 28 iunie 2014 de Dumnezeu. Sdrutd, mamé, fruntea fierbinte si-asudaté. Sérutul tau aliné durerea dintr-odata. Sarutéi, mamé, rana ce usturd si doare. Sarutul tau aduce (a toate vindecare. Sarutd, mamé, ochii inchisi de suferinta. Sérutul tau coboara o sfainté usurinté. Saruta, mamé, fata cu lacrimi de durere, caci ca sérutul mamei nu-i leac, nici mangdiere. Saruté, mamé, somnul, ce-n leagéin se framénté. Sérutul rugdciunii da pacea cea mai sfanté. Sdrutd, mamé, dulce, cdici fata ta duruta si inima ta franta doar Domnul le sdrutd. (Sdrutd, mami, fruntea) Nu doar mama este celebrata in poeziile lui Traian Dorz, ci feminitatea, femeia in toate ipostazele ei - de mama, iubita, sotie, fica sau sora: Cénd spui ,femeia’, ai spus , mama’, si-ai spus ,sotia’, ,fiica’, ,sora’, si-ai spus fiinta cea mai scumpa si mai iubita tuturora, si-ai spus iubirea, si céldura, si frumusetea fard care ar fi-un pustiu, si-ar fi-o durere, si-ar fi-o tristete tot sub soare. Ce gol si ce singurdtate era in cele sase zile cand nu era in rai femeia pe toate lumindndu-i-le, iar cand a fost facuta dulce, ca dintr-un vis, ca dintr-o rand, ce minunaté intregire le-a dat fiinta diafand. E-adevérat cd prin femeie a mai venit $i intristarea, dar fara ea n-ar fi viata sin-ar fi binecuvéntarea, n-ar fi cantarea, nici sdrutul, nici dor, nici lacrimd sub stele sice-ar fi lumea fard-acestea si ce-ar fi viata fard ele? Sa-L binecuvdntezi pe Domnul si multumeste-I c-a flicut-o, iar fata mame’ si-a sotiei cuprinde-o dulce si sdrut-o pe fruntea sorei si-a fetitei, fa semnul binecuvantarii cu mdngéierea cea mai sfinta a bucuriei si-a cdntérii. N-o intristati, ci mangdiati-o siqjutati-o cu iubire sd-si ducd sarcina $i crucea frumos si ea spre mantuire, cdici cand ea plange toate, toate sunt chinuite si-ntristate, iar cand zambeste ea, ce cdntec si ce lumind vine-n toate. Fii binecuvantata dulce, SIMPOZION OMAGIAL TRAIAN DORZ 100 - creatie si jertfa / Galati 28 iunie 2014/19 si scumpa maméi si sotie, si sora si fetita noastré, fiti fericite pe vecie Cu lacrimi sdrutam obrajii si ochii vostri-n sarbatoare sientreaga dragoste ne-o punem pe-al vostru suflet ca o floare. (Cand spui ,Femeia") Asadar femeia infrumuseteaza viata, da culoare si caldura familiei, care nu se poate intregi si perpetua decat prin ea. Barbatul nu-si este suficient lui insusi, este jumatatea unui intreg din care a fost rupt, iar rana, deschisa cu acel prilej, nu se poate inchide decat prin refacerea unitatii primordiale. Tema familiei implica la Traian Dorz nu doar iubirea sotilor unul fata de celélalt si a parintilor fata de copii, ci si jubirea plina de recunostinta a copiilor fata de parinti BinecuvGntati parintii toaté viata pe pamant, e porunca si povata i dorinta Celui Sfant. Binecuvantati parintii, dragoste si le-ardtati cdc atunci veti fi-n viata si voi binecuvéntati. Binecuvéntati parintii chiar si cdnd vé este greu, cdi atunci cénd faceti astfel ascultati pe Dumnezeu. Binecuvéntati parintii iubiti si-i ajutati, céici oricét de mult le-ati face n-ati plati ce datorati Binecuvéntati parintii chiar si-atunci cand nu mai sunt, cu iubire si cu lacrimi nu uitati al lor mormédnt. Fericiti vor fi copiti ce parintii si-i cinstesc, fericiti vor fi parintit ce copii-n Domnu-si cresc. (Binecuvantati parintii) Adevarul poruncii veterotestamen- tare ,lubeste pe tatal tau si pe mama ta si vei trai ani multi si fericiti” capata aici o mare greutate. lubirea parintilor fata de copii naste iubirea copiilor fata de parinti, iubirea unora fata de ceilalti avandu-si mereu originea in iubirea de Dumnezeu. Respectul si iubirea copiilor fata de pro- prii parinti ar trebui si se manifeste, in conceptia poetului, si dupa ce acestia din urma au trecut la cele vesnice. Reculege- rea la mormantul parintilor ramane o datorie pe care copiii nu trebuie so uite ~ este expresia recunostintei copiilor fata de tot ceea ce parintii au facut pentru ei. La temelia familiei sta iubirea dintre soti, dar nu o iubire senzuala, egoista, patimasa, nu e vorba aici de un trup care cautd un alt trup pentru a face din el obiectul placerii, ci de o iubire spiritua- lizata, izvorata din iubirea divina. Sfantul Maxim Marturisitorul distinge intre iubi- rea trupeasca, patimasa, care poate deveni opusul ei, transformandu-se in ur si razbunare, si iubirea spirituala, care trece prin Dumnezeu, consfintind astfel comuniunea celor doua fiinte umane. Tema nuntii este prezenta in poezia lui Traian Dorz ca moment crucial in viata camenilor. Uniunea intru spirit si inte- meierea familiei pe iubirea crestina apar 20 / SIMPOZION OMAGIAL TRAIAN DORZ 100 - creatie si jertfa / Galati 28 iunie 2014 ca o garantie a fericirii pe acest pamant. Pentru Traian Dorz familia este, ca si pentru Sfantul Vasile cel Mare, ,biserica mica”, 0 prefigurare a nuntii mistice din- tre Hristos si Biserica Sa. Textele ocazio- nale care au in centru tema nuntii, indeamn la pietate si la iubire curata, la jertfirea sotilor unul pentru celalalt si a ambilor pentru copii, Fericirea inceputa aici, in sanul familiei crestine, va continua in ceruri, intr-o masura intensa si coplesitoare, prin unirea cu Mirele lisus. Volumul Osana, Osana este, intre altele, un mic tratat de pedagogie cres- tina. Gasim aici, pe langa poezii ocazio- nale ce puncteaza diverse momente din viata familiei si trecerea prin cele patru anotimpuri, multe poezii educative, care ‘indeamné la cresterea copiilor in lumina invataturii evanghelice. Copiii isi ajuta parintii la diverse munci, ii urmeaza pe calea credintei si se pregatesc pentru viata adulta avand in faté modelul pa- rental. Copiii sunt surpringi in universul domestic, bucurandu-se de atmosfera din viata unei familii fericite. ingerii fi vegheaza pe copiii buni si au rébdare cu cei care o iau pe cai gresite (Preadulce inger). Motivul ingerului, mesager al divinitatii, flint’ ce mediaza raportul umanului cu divinul, este cultivat cu insistent, accentudnd ideea providentei sia ocrotirii Unele dintre poezii sunt dedicate unor copii individualizati, portretizati in ‘imprejurari si ipostaze exemplare. Sunt, de regula, copii cuminti, cooperanti si plini de solicitudine fata de parinti (Nicu- sor, Anicuta), odoare de mare pret ale unor familii fericite (Daniel, Daniela, Cristina), Cateodata, copilul este urmarit, intr-o evolutie imbucuratoare si oricand dezirabil’, de la rau la bine, de la neascultare la ascultare (Vasilica). Alteori copiilor li se inspira mila fata de cei sarmani (Nu-s numai), generozi- tate fata de cei lipsiti, compasiunea fata de cei ramasi fara parinti (Drag copil orfan). Cu mult delicatete este exprimat sentimentul iubirii de tat, grija pentru odorul care are atata nevoie de ocrotire (Cresti, fiutul meu). Cantecele de leagan dau glas celor mai gingase sentimente nutrite fata de cele mai vulnerabile dintre fiinte (Dormi, odorul meu frumos, Dormi, fetita mea cuminte, Hai, nani-nani, puisor). Ca pretutindeni in opera lui Traian Dorz 0 pondere insemnata o au poeme- le-rugaciune. Aici expresia e simplé, dar izvoraté dintr-o simtire adanca si animate de o evlavie sincera si curata. Dup’ mo- delul vechilor pravile, sunt inserate aici rugaciuni diverse versificate (de diminea- 18 de sear’, inainte de masa, dupa masa etc). Grija pentru copii releva 0 constant preocupare paideica din partea poetului, un demers plin de intelegere si ingadu- int la capatul cdruia este plasat, ca va~ loare suprema, idealul frumusetii morale. Numai cei cu gand curat sunt frumosi cu-adevérat, numai cei ca pruncii sunt fericiti pe-acest pamédnt. Fericiti cei smeriti, si frumosi cei milosi, si bogati cei curati, ei sunt binecuvantati; SIMPOZION OMAGIAL TRAIAN DORZ 100 - creatie si jertfa / Galati 28 iunie 2014/21 fericiti jos si Sus cei ce sunt ai lui lisus... Numai cei ndscuti de Sus sunt copii ai (ui lisus, ‘numai cei cu mers frumos sunt copii ai lui Hristos. Noi dorim sd fim mereu fii placuti lui Dumnezeu, ca si fim si jos, si Sus léngé lisus... (Numai cei cu gand curat) Copiii sunt invatati sa iubeascd natura, o natura insufletit’, unde elementele sunt personificate, unde fiintele mari si mici sunt privite cu mult delicatete (Vantule ce zbori usor, Prietenii mei). tn aceste poezii ca si in altele - multe ~ in care se remarca preocuparea pentru cresterea si educarea copiilor, poetul impartaseste 0 teorie pedagogica ce s-ar putea reduce la formula ,culegem ce am semanat'”. Cu alte cuvinte, capul copilului nu e doar o faclie pe care trebuie s& 0 aprinzi, cum credeau vechii greci, ci un vas care trebuie umplut. Ce punem in copil va rodi peste ani, confi- gurandu-i personalitatea si caracterul. in mai multe poezii sunt evidentiate efec- tele benefice ale credintei in viata adul- tilor si a copillor, cea ce ar impune urmarea indemnului christic ,Lasati copiii sa vina la mine!”. E vorba aici de o con- ceptie pedagogic’ de inspiratie evanghe- lica, imbratisaté de marii scriitori ai lumii (Dante, Shakespeare, Cervantes, Goethe, Novalis, Chateaubriand, Dostoievski, Tolstoi etc.), care au devenit prin opera lor aparatori ai morale’ crestine. Idealul pedagogic subliniat de Traian Dorz este conversiunea intru credinta, finalitatea fiind copilul crescut in frica de Dumne- zeu. Calea credintei, care duce spre fericire, este opusa cai largi a lumii, care, plina de tentatii si de capcane, darnicé in promisiuni desarte, reuseste s4 corupa sufletul si sd-I indeparteze de Dumnezeu. in mintea celor care citesc poeziile despre familie si copii scrise de Traian Dorz se naste firesc intrebarea: in ce masur familia de azi, amenintata din toate prtile si supus’ unui proces rapid de degradare mai poate primi mesajul luminos si increzator ce strabate aceste poezii? Mai putem noi, cei de azi, primi si transpune in propria familie indemnul la iubire, la generozitate, la sacrificiu, for- mulat cu atata convingere si nadejde? Mai putem noi intelege ca in iubire bucuria si beatitudinea se nasc nu din faptul de a primi, ci din daruirea perma- nenta si din sacrificiul pentru cel iubit? Ne putem privi in opera lui Traian Dorz ca intr-o oglinda si vom sti cat de de- parte suntem de familia pe care a zu- gravit-o el, inspirat de invatatura Evan- gheliei si a Sfintilor Parinti. 22 / SIMPOZION OMAGIAL TRAIAN DORZ 100 - creatie si jertfa / Galati 28 iunie 2014 Miscarea Oastea Domnului, locusul fiintial al lui Traian Dorz, a aparut in pa- mantul fertil al ortodoxiei intr-un context istoric plin de framantari si zbucium. in ziarul independent ,Dacia” aparut in 22 nov. 1918, Alexandru Viahuta in articolul Amurg si zor’, referindu-se la implinirea idealului de eliberare si unitate nationala a roménilor din Transilvania, scria: ,Acum catastrofala drama s-a terminat... a triumfat dreptatea! Gandul ma duce spre cel mai inalt varf al Carpatilor nostri, imi fac ochii roata si toate podoabele tarii mele se desvelesc intr-o luminé de vis, toaté mandra Doinei Tara din cantarile Tisei pana la «Marea cea mare> iat-o acum intreaga”. Idealul mari uniri, con- stiinta unitatii neamului se realizase. Dupa sute de ani de lupte externe si interne, vointa neamului a devenit uni- SIMPOZION OMAGIAL TRAIAN DORZ 100 - creatie si jertfa / Galati 28 iunie 201: Prof. Liliana Lupoaie Scoala de constiinta Traian Dorz tar sia dat rod Primul rézboi mondial raneste profund si sistematic trupul abia intregit al neamului romanesc. Plaga cea mai de temut, concurenta oricarei conflagratii evidente, cangrena viciului sia pacatului decima fiinta romaneasca. In rama aces- tui fundal preotul Iosif Trifa, intemeietorul paméntesc al Oastei Domnului, in primul numar al foii saptamanale ,Lumina e satelor” din 2 ian. 1922 scrie un articol - . preambul la Lucrarea Oastei Domnului. Se numea ,De ce nu este asa cum o ctedeam gi o asteptam” si face referire la decaderea continua si fara solutie a 4 societatii romanesti la patru ani dupa iesirea din razboi. Parintele Trifa ofera solutia iesirii din intunericul social si moral. Face o chemare la lepadarea de pacatele, cronice atunci si azi, alcoolul sudalma si de toate pacatele. in acest fel, Miscarea Oastea Domnului a deschis o Scoala noua in poporul nostru. La acea- sta Scoala a Duhului Sfant parintele losif Trifa vedea alcatuindu-se si statornicin- du-se constiinta crestina, cea duhovni- ceasca si unitaré a poporului sia bisericii noastre. ,De la Dumnezeu era Scoala aceasta. De aceea a inceput s nasca — oameni noi, fapturi noi.” Omul nascut din nou la $coala Duhului Sfant afla un indemn fiintial, care il re-alcatuieste: ,Nu te teme!” Este un dar scump pe care Domnul prin Sfanta Scriptura jl face tuturor alesilor Lui si tuturor crestinilor luptatori si biruitori Taina indraznelii crestinului format la aceasta scoala este ,Nu te teme!”. Masura credintei autentice sta in cate grade de nu ma tem” am in termometrul curajului. Efectul acestei incredintari este curajul evanghelic, primit de ucenici la Cincize- cime, de a-L vesti pe lisus Hristos Cel Rastignit si de a suferi totul pentru El si pentru mantuirea sufletului Traian Dorz a fost ucenicul si conti- nuatorul parintelui Iosif la Scoala Duhului Sfant. Aici a deprins curajul marturisi adevarului si al jertfei depline pentru el. Continudnd misiunea parintelui Trifa, va institui o Scoala a constiintei crestine pe care tortura timpului concentrationar n-a putut-o nimici! Intentionam un studiu descriptiv asupra realitatii acestei coli, principiilor si efectelor ei in biserica si societatea de ieri gi de azi. Miscarea Oastea Domnului "este, inca de la aparitia ei, un fenomen “idem * Marin, Preda *Pr Iosif, Tifa, Fricosii, Ed. ,Oastea Domnului, Sibiu, 2006 social, imposibil de ignorat. Unii o cunose si trdiesc, alti stiu despre ea din auzi- te... deseori privind-o prin lentilele prejudecatilor abil faurite de adeptii unei epoci de trist amintire. Tertulian, marele scriitor bisericesc, ne avertiza inca din sec. al II-lea, in Apologetica sa, spunan- | du-ne: ,Adevrul cere un singur lucru - inainte de a fi osdndit sé fie cercetat!”* Corespondent destinului Celui ce a pregatit-o din Vesnicie, Mantuitorul lisus Hristos, destinul Oastei Domnului, de la inceputul ei pana azi, a fost mai intai cosandit, apoi doar de catre unii cercetat. Lucian Blaga spunea c@ istoria se scrie raportata la glasurile celor care 0 dicteaza. Cercetarea reclamé atentie, rigoare, responsabilitate si curaj. Astfel, ceea ce s-a dictat in spatiul public despre Oastea Domnului este departe de adevar. Informatille livrate sunt ca si scrisul la comandé din ,obsedantul deceniu’!* Toata literatura Oastei Domnului se con- stituie intr-un veritabil recurs la adevar. Volumele ,Istoria unei jertfe" si ,Hristos, marturia mea’, semnate de Traian Dorz, | constituie documente esentiale pentru memoria crestina colectiva. in acelasi | timp, fiecare ucenic la Scoala de consti- int& Traian Dorz este imperios necesar sa le cunoasca. Transmiterea acestei memo- rii colective nu este un act facultatiy, ci actul prin care o comunitate isi realizeaza si isi consacra identitatea in comuniune cu inaintasi. Aceste scrieri, cu valoare istoricd, ne ajutd s coboram, cu un efort catabasic al constiintei, intr-un timp al infernului, al “Tertulian, .Tratate dogmatice si apologetice’, Editura Polirom, 2007 24 / SIMPOZION OMAGIAL TRAIAN DORZ 100 - creatie si jertfa / Galati 28 iunie 2014 unei Roménii postbelice vazuta ca o ,is- torie pe rata”. Instaurarea regimului co- munist a insemnat pentru multi intelec- tuali si creatori si oameni ai credintei, 0 lume noua. O lume care nu era dispusa s-i accepte decat in masura in care ei ‘nsisi ar fi fost dispusi s faca o serie de compromisuri. E adevarat cA unii dintre acestia, chiar multi, s-au ,convertit” la noua invataturd si s-au bucurat in anii care au urmat de privilegii si favoruri din partea regimului. Atitudinea de acceptare a compromisului ji subscrie pe acestia la ureligia ne-fiintei"® - celebra formulé a lui Julien Benda. Noul concept , cultura pentru mase” - proletcultura de fapt - era 0 fortare si o schingiuire a sinceritatii si a inefabilului, 0 posibila reinregimentare a ideilor, intr-un cuvant, un grav atentat la libertatea creatoare. Ion Caraion preciza atunci in ,Ziarul de dimineata”: »Criza culturii e criza libertatii individuale, A libertatii de a fi poet, A libertatii criticului de a fi critic, A libertatii ziaristului de a vorbi, A libertatii profesorilor de a-si vedea de scoala, A libertatii elevilor si studentilor de de a-si vedea de carte, A libertatii de a lupta impotriva imposturii, A libertatii de a nu mai vedea elemente incapabile stabilite tn posturi ce depasesc facultatile lor.” Demara astfel procesul de falsificare a trecutului ca valoare morala si, mult mai gray, cel de alterare a memoriei genera- tiilor viitoare. Se instaura un climat al "Julien, Benda, .Tridarea crturarilor’, Editura Humanitas, Bucuresti, 1992 si Criza omului’, Jurnalul de dimineata, nr.23, 1947 ” Nicolae, Steinhardt, ,Jurnalul fericiri’, Editura Polirom, 2008 * Ioan, Tiplea, ,Stigmatizarea constiintei: Schit& pentru un material de intelegere @ constiinte'’, "Ton, Caraion, .Criza cultu Editura Galaxia Gutemberg, 2011 SIMPOZION OMAGIAL TRAIAN DORZ 100 - creatie si jertfa / Galati 28 iunie 2014 / 2! tensiunii si al terorii. Cultura romana intra intr-un nou Ev Mediu. in ,Jurnalul Feri- cirii” se configura 0 forma de salvare: »Pentru a iesi dintr-un univers concen- trationar - si nu e neaparat nevoie sa fie un lagar, o temnita ori 0 alta forma de incarcerare; teoria se aplica oricarui tip de produs al totalitarismului - exista solutia (mistica) a credintei.” Noica spunea ca indiferent de infernul in care ne-am afla, fericirea e la indeména oricui. Cu o singura conditie: s& descoperi cultura. O propunea ca pe un fel de drog al evadarii din teroarea Istoriei. Paltinisul era un fel de cetate ideal’, aproape utopicd, o scoala de selectie a aspirantilor, strict in functie de acumularile culturale, stapanirea limbilor clasice, supusi ulterior la o dieta mentala selectiva. Un fel de ,jardin clos" in care spiritul s se salveze prin cultura si filo- sofie, Cu toate acestea, Noica n-a reusit 0 scoala de selectie. Un scenariu educativ autentic este unul al educérii in spatiul libertatii. Unui cumplit univers al dicta- turii strivitoare te poti opune doar prin credinta si curaj. Acestea sunt atribute esentiale ale constiintei crestine. Sensul originar al constiintei ar fi natura sa teandrica, gand la care ne trimite nu numai termenul grec SUNEIDESIS, ci si etimologia cuvantului romanesc con-stiinta (a sti impreuna Adevarata implinire a semnificatiilor conceptului de ,constiinta” se va realiza abia in ,paradigma crestina a constiin- tei”, unde intalnim cel mai fidel model de intelegere si interpretare a constiintel. Traian Dorz primeste prin Harul Duhului Sfant misiunea de a institui pentru neamul roménesc, si nu numai, o Scoala de constiinta crestina prin Misca- tea Oastea Domnului. Preluase aceasta solie sfanta de la inaintasul sau, parintele losif Trifa. Paralel cu entuziasmul infla- carat al lui Alexandru Viahuta, care vedea Romania reintregita in hotarele de la Nistru pana la Marea cea Mare, parintele Tosif, omul lui Dumnezeu, vedea altceva: »Noi luptim pentru tarisoara noastra cea dulce si scumpa. Opt sute de mii de ro- mani s-au jertfit pentru cucerirea acestei tari. Dar vai, avem acum de furca cu un dusman intern. Ne cuceresc rautatile si pacatele, ne biruie stari urate $i paca- toase care trebuie odata sa inceteze. Noi vrem s& cucerim a doua oara tara aceasta pentru Evanghelia lui Hristos. Cand de la Nistru pana la Tisa tot romanul se va hotari impotriva pacatelor, cand din Maramures pana la Dunare si Marea Neagra tot romnul se va aprinde de dorul si de dorinta sa traiasca o viata dupa Evanghelia lui Hristos, atunci si numai atunci am asigurat pe veci viitorul acestei tari si al acestui neam!"” Personalitatea complex a lui Traian Dorz este o suma de virtuti harice ce nu pot incapea in nicio rama, doar in aure- ola! Dumnezeu i le-a multiplicat conti- nuu, pregatindu-| pentru misiunea cu care s-a identificat. Cand Sfantul Serafim, din Sarov a fost intrebat ce lipseste crestinilor din vremea lui pentru a atinge roadele sfinteniei, el a raspuns: ,o singura conditie: hotérarea!” De tanar, dupa ce printr-un legamant cutremurator si-a predat toata viata Domnului, Traian Dorz a fost hotarat sa-L asculte si sa-L slujeas- ca. A inteles de la inceput, o evidenta inca strainé multora - poporul nostru de la Brancoveanu incoace supravietuieste prin ceea ce s-ar putea numi ,o religie a intervalului’", o modalitate confortabila de a trai laolalta cu lumea si cu Dumne- zeu. Dar stanjenitoare si insuficienta pentru cei cu sete de Absolut. Semnul hotérarii, pasul initial determinant spe- cific Oastei Domnului, este legaméntul, promisiunea de credinta facut lui Dumnezeu. Este instituirea unei relatii cu un Dumnezeu viu si personal, cu lisus Mantuitorul, Cel care devine Domnul fiecarei inimi. Suntem locuiti de Duh, purtém in noi lumina, nu trebuie s-o cautim disperati in afara. Traian Dorz a fost un avva al luminii si al bucuriei venite din tihna unui suflet méarturisitor. Asezati lang el, ieri si azi, aceasta lumina si bucurie ti se comunica. Se spune ca Ortodoxia e o religie a bucu- riei, caci e o religie a luminii interioare. Soapta Duhului e fluid’, vorbeste nu gura, ci sufletul, e limbajul sufletelor ‘imbratisate in comuniune cu Hristos. Pedagogia acestui om al lui Dumnezeu pare transmisa in soapta dulce a inimii Ca adevaratele renasteri, ea inseamna intoarcere la izvoare. La izvorul de apa vie al Scripturii, la care se invaté ade- varata cultura. Cultura e o ipostaza a cultului, sufletul culturii este cultura sufletului, a duhului. Traian Dorz apartine categoriei misticilor. El ,se atingea de cele sfinte cu constiinta innalbita prin curatie"". Misticii * Preot losif Tifa, ,Ce este Oastea Domnului 7 Editura Oastea Domnului, Sibiu * Horia, Alexandru, ,Vorbirea in soapta’, Editura Anastasia, 1995, p.56 ® ,Filocalia’, volIV, Teognost, Editura Harisma, Bucuresti, 1993 ___26/SIMPOZION OMAGIAL TRAIAN DORZ 100 - creatie si jertfa / Galati 28 iunie 2014 sunt oamenii luminii, ,ei au interiorizat soarele si sunt inconjurati de lumina”. Temnita, constanta catabasicd a destinului séu — este locul in care ,de- atata lumina pare bezna”. intunericul supraluminos nu e un concept teoretic ‘imprumutat, este ambientul coborarii. »A.urma pe Hristos inseamna a cobori dupa El in adancul lumii noastre” - spunea Paul Evdokimov. ,Numai iubirea poate sparge dinauntru lumea infernala, dar pentru asta trebuie, urmand pe Hristos, s§ cobor&m pani la Infern” continua Evdokimov. Acesta este modelul hristic, trairea ispasitoare specific ortodoxiei. Aceasta viziune perihoretica, alimenteaza splen- doarea si drama modelului de viata dorzian. Definit prin jertfa, acest destin reclama in ucenicii sai aceiasi pogorare in propria pocainta, pana la ,tine mintea ta in iad si nu deznadajdui"®. Mentorul din Livada Luminoasa a Beiusului, ne desco- pera intelegerea ca in actualitatea ime- diata si frusta omul este, ca in expresia ebraica ,ha‘adhan” - doar o suflare. Abia cuprinsi in realitatea ispasitoare a poca- intei prin care coboram in adancul paca- tului din noi, traim urcusul. ,Smerenia, spunea parintele StAniloae, face fiinta noastra transparenta pentru Dumnezeu" (Filocalia XI). Ucenicul adevarat al lui Traian Dorz este un om smerit. Faptura uman se transparentizeazé, se transfi- gureaza prin pocainta. Toata trecerea prin iadul subteranei, dar si prin cel de deasupra ei, constituie obiect de studiu despre functia episte- mologica a suferintei, la Scoala de con- stiinta Traian Dorz. Spatiul oricarei coercitii exterioare sau interioare este loc in care se supravietuieste subzistand. Inchisoarea, acest spatiu eshatologic a constituit pentru Traian Dorz, timp de aproape saptesprezece ani, prilejul trairii unei metodologii a devenirii, a arderii consfintitoare pe rugul aprins al jerfei, in flacdra lamuritoare pana la alb, test de superioara ascez’. ,Am fost rastignit impreuna cu Hristos si trdiesc... dar nu mai traiesc eu, ci Hristos traieste in mine” (Galateni 2, 20) si mai ales ,port semnele Domnului Iisus pe trupul meu" (Galateni 6, 17). Ca si lisus — Invatatorul su, Traian Dorz stia ca nu exista clase sociale, spa- tializari identificatoare in lucrarea man- tuirii, Tuturor celor ce il cdutau si veneau la el sau la care mergea el, le infuza ca printr-o perfuzie vivifianta, Cuvantul Domnului. Le dadea hrana din care se hranea si el. fi iubea pe toti ca pe iubitii sufletului su pané la jerfa, simtind si pretuind in ei acel ,sensus christianus” al primilor crestini. De multe ori Scoala lui Traian Dorz avea toate datele unei peri- patetizari cu iz paterical. Era prezent si gata s se ofere oricui si oriunde era nevoie. Cei care I-au cunoscut personal ‘au avut o sansa unica. Nu e la indemana timpului de azi, cu atat mai putin a celui obturant de atunci, 8 intélnesti un personaj iesit cu totul din comun, apt s4- ti schimbe total claviatura obisnuita a vietii! Traian Dorz umbla la alte resorturi ale fiintei umane. Sigur, trebuia si trebuie si fii pregatit pentru aceasta intalnire, s-o fi asteptat de mult, sd fi tanjit dupa ea. fnaintea asteptarilor tale, iesea cineva care la randu-i astepta... si asteapta. Cele © Marie Madeleine, Davy, ,Enciclopedia doctrinelor mistice’, voll, Editura Anacord Timisoara, 1977, p.15 » sféntul Siluan Athonitul, ,intre iadul deznadejdii si iadul smereniei’, Editura Deisis, Sibiu, 2013 SIMPOZION OMAGIAL TRAIAN DORZ 100 - creatie si jertfa / Galati 28 iunie 2014 / 27 doua vapai se contopeau intr-o aflare ‘implinitoare. Avea autoritate de apostol, de men- tor de factura sapientiala, investit cu ha- tul de a te invata nemurirea. Asta poate 8-0 faca doar un trimis al lui Dumnezeu. Scoala de constiinta Traian Dorz este atemporala prin faptul cd nu s-a contaminat de un timp al istoriei. Este actuala in neamul si in Biserica noastra, Este acreditata prin raportarea la ade- varul Evangheliei, in sensul ca inca ii face pe oameni fericitii de pe muntele Ferici- rilor, Nu o fericire a orizontalei unui con- fort linear si caldicel specific compromi- sului, ci aceea a credintei si a curajului de la Scoala Cincizecimii. La 100 de ani de la plecarea de aici in Terusalimul ceresc, pe care il vedea si ni-l arta si noua, Traian Dorz ne priveste plin de iubire, cu ochii sai de culoarea seninului de Voronet. N-a putut fi invins, nici ucis. Mii gi sute de mii de urmasi ai séi, inundé cu cAntec bland si dulce plaiul acestei tari in toate zarile lui. E cntec suav de priceasna, alunecat bland sub tampla bisericii strabune, pe care a iubit-o si pentru care s-a jertft. Miscarea Oastei Domnului este sinonima cu ortodoxia. Nu ricogeaza si nu disto- neazd de nicéieri si in niciun fel. Scoala de constiinta Traian Dorz fixeaza apartenenta gi identitatea cres- tinului ortodox autentic, pentru ca il conduce prin Hristos-Cuvantul spre Hristos-Liturgic. Una fara cealalta din aceste doua dimensiuni esentiale anu- leaza si relativizeaza constiinta ecleziala, atat de ranita astazi. Contextualizare poetic Pentru a vorbi rezonabil despre ipostasele’ iubirii in poezia dorziana, am ) ales pentru inceput sa il contextualizam “\pe poetul Traian Dorz in spatiul transilvan catei=a zimislit si s facem recurs la ma- rele sdu confrate ardelean - Lucian Blaga. Alaturarea celor doud nume este o forma de normalitate la care este invitata inde- osebi critica literara de la noi si nici- decum un act de curaj exaltat si near- gumentat. in aceasta privinta, este abso- lut edificatoare teza de doctorat a profe- sorului Puiu Ionita de la Universitatea din "ipostas - Dr. ing. Ana Asandei Casuta Dialectica Sfantului foan Damaschin — cuprinde dou sensuri a. ,existenta” (uni parinti au considerat naturd gi ipostas ca fiind sinonime) b. ,ceea ce exista prin sine insusi" (individul este un numér, jpostasul este unic gi manifest) Ipostase’ ale iubirii in poezia dorziana asi’, publicaté la Institutul European, care prezinta pleiada de nume reprezentative ale poeziei mistice romanesti, cu argu- mentarea riguroasa a omului de litere care a studiat profund poezia mistica european. fn Poezia lubire’ - Lucian Blaga releva multiplele valente ale iubirii, surprinse definitoriu atat pentru sine, cat si pentru ipostasele iubirii din poezia dorziana: lubesti - cand ulciorul de-aramd se umple pe rand, de la sine aproape, de flori si de toamné, \coala de constiinta Traian Dorz St a : i ae ? ipostas ~ dex online - stare, situatie; aspect, infatisare, substanta, persoana; (http://dexonline.ro/definitie/ipostas) ee a tuntor * Puiu Ionita - ,Poezia misticd romaneasca',Institutul European, Iasi, 2014 timpurilor! “Lucian Blaga — ,Poezii” - Vara de noiembrie, 1962 /AL TRAIAN DORZ 100 - creatie sijertfs / Galati 28 iunie 2014 SIMPOZION OMAGIAL TRAIAN DORZ 100 - creatie si jertfa / Galati 28 iunie 2014 de foc, de-anotimpul din vine. lubesti - cdnd suava icoana ce-ti faci in durere prin veac 0 tit inramata ca-n rana strdvechiului verde copac. lubesti - cdnd sub timpuri prin sumbre valtori, unde nu ajung sorii, te-avdnti sa culegi printre umbre balaiul surés al comorii. lubesti - cand simtiri se desteapta a-n lume doar inima este, cd-n drumuri la capat te-asteapta nu moartea, ci alta poveste. lubesti - cand intreaga fapturd, cu schimbul, odihnd, furtuna iti este-n aceeasi masura $i lava pétrunsé de lund. lubirea descrisa de Blaga este Odihné si furtuna, este floare si foc, este Culesul surasului din comori si valtori, este lava patrunsd de luni... Intensitatea trdirilor, comoara si bucuria luminoasa a i, culesul pandit de umbre, adezi- unea libera si ferma la icoana inramata in Strdvechiul Verde Copac, desfoliaza cur- cubeul de sensuri ale iubirii pe pamant, sensuri la care este profund conectata si poezia dorului si iubirii dorziene... De Fetinut este faptul c& Lucian Blaga inte- lege si afirma ca trairea si comunicarea iubirii se face prin simtiri care desteapta gandul vesniciei: cd-n drumuri la capait te-asteaptd / nu moartea, ci alté poveste, iar poetul Traian Dorz ilustreaza asta stralucit. Autodefiniri dorziene Conectat fundamental, definitoriu si ireversibil cu Absolutul, poetul Traian Dorz e ancorat prin viata si poezia sa, in Proximitatea vesniciei, atat in imanenta iubirii, cat si in transcendenta ei. O clari- ficare simpla, dar convingatoare, face poetul intr-un dialog de intimitate, in CAntarea Vesniciei*: lubire, ingerul meu dulce si-nsotitorul meu de foc, tu m-ai suit din cruce-n cruce sim-ai ‘nnoit din loc in loc. Ce tainic mi-ai aprins viata, suindu-mi-o din rai in rai, sicum de orice data fata si numele schimbat le-avedi.. Raportarea dorziani la iubire ca la un inger si la proximitate ca si la trans- cendent, este delicata, grijulie si lucida, vadind dimensiunea nelumeasca a sufletului sau curat, asa cum o gisim surprinsa in Cantarile din urma' M-apropii de-orice lucru ca de-o fiinta grea de taine si-ntelesuri atét de minunate, m-apropii de tacere ca de lumina cea in care-a-nchis lubirea comorile ei toate.. M-apropii cu sfialé de tot ce nu-nteleg, ‘m-apropii cu rabdare de orisice durere, ‘m-apropii cu veghere de tot ce mai culeg in trecerea grabita spre moarte si-nviere, ____ Pentru a putea distinge acoperitor ipostasurile iubirii din poezia dorziana, «Lui, ingerul meu dulce din Traian Dorz ~ Céntarea Biruintei, vol 21, Sibiu, 2007 sM-apropii de-orice munca” din Traian Dorz ~ Cantarile din urmd, vol.19, Sibiu, 2007 10 / SIMPOZION OMAGIAL TRAIAN DORZ 100 - creatie si jertfa / Galati 28 iunie 2014 facem recurs la cultura greaca si la dis~ tinctiile operate de aceasta intre eros, philia si agape. Indiferent de ipostasul la care ne referim, iubirea din poezia dor- zian, poarta irevocabil gratia atenta si grijulie a personalitatii virtuoase, rabda- toare si cucernice a poetului. Ca si Lucian Blaga - stralucitul exponent al literaturii ardelene, la umbra aceluiagi Stravechi Verde Copac, poetul bihorean Traian Dorz isi conecteaza poezia la esentele vesniciei si traieste cu naturalete si vigoare, fiecare ipostas. Eros - valente uitate sau ignorate Toate teoretizarile dogmatice din primele secole de dupa Hristos fixeaza crestinismul, definindu-| religia iubi iar detaliile furnizate de textele Sfintei Scripturi dau marturie despre toate posibilele ipostasuri ale acesteia. Eros, philia si agape sunt distinctii ale ipostasurilor iubirii, a c&ror incdrc’- turd de trairi este extrem de bogata si profund spiritualizata in poezia dorziana. Aparent, cel mai scandalos ipostas este eros, pentru ca, in tendinta generala a oamenilor simpli de a gndi in stere- otipii, termenul este imediat asociat cu dragostea senzualA, inferioara, trupeasca, uneori vulgara. intelesurile si teoretizarile antice ale ipostasului eros dinainte de Hristos au valente uitate sau ignorate. in epopeile homerice, eros are inteles de dorintd, poftd in sens foarte larg: pofta de mAncare, pofta de lupta, etc. Socrate intelege erosul ca fiind izvorat dintr-o lipsa interioara si il identifica in patru faze: eros trupesc, eros sufletesc, eros preocupat de lucrurile frumoase si eros divin - care ajunge sa contemple esentele’. Platon — stralucitul discipol al lui Socrate, considera ca erosul este iubi- rea pentru tot ce e frumos, iar frumosul - ca idee - exist in sine, autonon si vesn tn conceptia lui Platon - omul stapanit de eros este inclus in cercul de bucurii, al ideii de Frumos, straduindu-se mereu sa atinga Frumosul nepieritor. in acest sens, Platon identifica 4 etape ale participarii la Frumos: 1. lubirea frumusetii trupesti. Cel ce iubeste proiecteaza in fiinta iubita trasaturi frumoase. 2. lubirea frumusetii sufletesti. Cel ce iubeste aseaza in fiinta iubita frumosul virtutilor. 3. Iubirea frumusetii cunoasterii. Cel ce iubeste gaseste frumosul in contem- plarea creatiei/stiintei. 4, lubirea Frumusetii insasi, care inseamné izbavire, mantuire in stralucirea lumii ideale. La Platon, contemplarea acestei frumuseti curate si neprihanite constituie scopul insusi al vietii. Ceea ce este comun in toate aceste semnificatii ale lui eros, este ideea de relatie, intensitatea foarte mare a trdirilor, energia mobilizatoare, de neoprit a mani- festarilor ei. Este unul dintre motivele pentru care iubirea — eros este un termen folosit de unii Sfinti Parinti in contexte crestine. Ana Maria Raducan — .Semnificatii ale termenului eros la Sfantul Simeon Noul Teolog’, 2011, sursa http://cogito.ucde.r0/2011/ro/semnificatiialetermenuluieroslasfantulsimeonnoulteologanamariaraducan.pdf * \Platonis Opera’, ed. J. Burnet, vol. 1-2, Oxford, Clarendon Press, 1962 - Apud. Ana Maria R&ducan — Semnificajii ale termenului eros la Sfantul Simeon Noul Teolog’ ® riprotdr. Sorin Cosma - ,Privire comparativa intre eros si agape" - http://mww.crestinortodox.ro/religie/privire- comparativa-intre-eros-agape-69640.htm! SIMPOZION OMAGIAL TRAIAN DORZ 100 - creatie si jertfa / Galati 28 iunie 2014 / 31 Ek-stasa si Sfintii Paringi Cand este folosit in Scripturi, ex- trem de rar, cuvantul eros are conotatie Pozitiva cu referire la intelepciune”, ca de exemplu in Pilde’: ,Nu o lepdida si ea te va pazi, (ubeste-o si ea va sta de veghe! Acesta este sensul principal pe care il preiau unii Sfinti Parinti, teologi si filosofi crestini, precum Sfantul Dionisie ___ Areopagitul”, Sfantul Grigore de Nyssa" ___ $i Sfantul Simeon Noul Teolog" - sens pe Care il imbogatesc si jl spiritualizeaza Pentru a putea numi bucuria din comunicarea si comuniunea iubiri Sfantul Grigorie Palama’’ face dis- tinctile si precizarile dogmatice legate de Natura Dumnezeiasca (Agape — definirea Dumnezeirii Insdsi) comuna tuturor Tpos- __ tasurilor Divine. Mai apoi Sfantul Grigorie _ lamureste faptul cé Natura Dumnezeiasca Se comunica prin iubire (eros) fata de firea creata — precizand importanta trairii ek-stasis — ca iesirea din sine. Ek-stasa lui Dumnezeu este dialog si comuniune cu firea creata, iar ek-stasa omului inseamna indumnezeire prin dialog si comuniune cu Dumnezeu, Insusi Sfantul Apostol Pavel, cople- sit de erosul dumnezeiesc ek-stasic, traies- te ek-stasa in relatia sa cu Dumnezeu si recunoaste": , Nu mai trdiesc eu, ci Hristos Ana Maria Raducan — ,Semnifica _ Biblia sau Sfanta Scriptura —Editura IBMBOR, Bucuresti * Constantin Ghita — tfp:/ziarullumina.ro/documentar/sfantul-dionisie-areoy © «Cai eros inseamndi dragoste (agape) aprins 13- Apud Ana Maria Raducan Simeon Nou! Teolog, , x, Dumitru Staniloae, .Viata si invaatura Sfintului Grigorie * Biblia sau Sfanta Scriptura — * Sfantul Maxim Marturisitorul =, Ambigua 2 dionisie-areopagitul-teologul-erosului-divin ™.Mergeam, cum spre Emaus"~ tl ale termenului eros la Sfantul Sime ilennele iubirii dumnezeiest’ trad, de D. Staniloae, in Studi Amnne, epistole si capitole”. Scrieri I, tr traieste in mine.” Pe de alta parte, Dumnezeu nu raméne nicidecum dator »prin purtarile de grijé spre toate cele ce sunt’. Pastrand acelasi Duh, Sfantul Maxim Marturisitorul” scrie: ,Ca amor si iubire (eros kai agape), Divinul se misc, iar ca indragit si iubit (eraston kai agapeton), mica spre sine pe toate cele capabile de amor si iubire’, Ek-stasa dorziané Fara a-si numi explicit ek-stasa, po- etul Traian Dorz dezvaluie bucuria, mira- rea si minunea iesirii din sine, a miscarii spre comuniune cu Dumnezeu si nu Aumai, intr-o tulburatoare marturie poetica:* Mergeam, cum spre Emaus ce doi, odaté, singuri, transfigurati de Taina-Nvierii amandoi, ~ tot soarele-nserdrii se prelingea prin cranguri, ne-mbratisa fiinta si se topea pe noi. A’ noastre umbre-alaturi ‘mergeau plutind pe rou. - am tresérit deodaté privindu-le-améndoi: © Umbra Luminoasé mergea-ntre-a' noastre doud, on Noul Teolog’ 1996 — Pildele lui Solomon cap.4, v6 ~Sfantul Dionisie Areopagitul, teologul Erosului Divin" 2010 - Pagitul-teologul-erosului-divin ~in Grigore de Nyssa, Opera, vol VI, Leiden, Brill, 1960, Omilia Wide teologie dogmaticd ortodoxd, Craiova, 1991; rad. de I Ic jr, Sibiu, Deisis, 2001 Palama’, Ed.Scripta, Bucuresti, 1993 Editura IBMBOR, Bucuresti, 1996 (Gal, cap 2, v.20) PG 91, 1260c ~apud. httpy/Awww.sfintiiarhangheli.ro/sfantul- din Traian Dorz - Céntarea anilor, Sibiu, 2006 s 32 / SIMPOZION OMAGIAL TRAIAN DORZ 100 - creatie sijertfa / Galati 28 iunie 2014 paisea cu noi aldturi si Se oprea cu noi! ... In umbré si-n lumind ne-am prdbusit deodata: eram in cer si cerul era tn améndoi! - Cand ne-am trezit, pe urmd, era térziu... si toatd lumina de pe lume se adunase-n noi! Traian Dorz exprima maiastru, emotionat si coplesitor - prin aceasta poezie, 0 tainé minunata - cautarea fundamentala in crestinism si in Biserica noastra, aceea a miscarii creatului spre perfectiune, spre desavarsire si intalnirea omenescului cu Divinul. Miscarea aceasta se manifesta in fond pe ambele directii, ca ek-stasa a umanului si ca ek-stasa a Dumnezeirii. Poetul Traian Dorz traieste ek-stasa profund, dumnezeiesc si uman deopotriva, pastrand din eros forta viguroasé si setea nepotolité pe care 0 are cel ce iubeste si care nu se stinge oricat de aproape ar fi de cel iubit. Erosul dorzian este zamislire intru frumusete si se indreapté intotdeauna spre Dumne- zeire, spre Frumosul desavarsit. in esenta sa cea mai profana - b erosul este extatic, pentru ca nu il lasa pe indragostit s& ramana inchis in egoismul propriu, ci il determina sa se daruiascé total celuilalt. Mizand pe aceasta realitate accesibila oricarui muritor, Sfantul loan Scararul”, in Cuvantul despre Legatura treimii virtutilor, comunica despre agape in termenii lui eros si consemneaza: »Fericit este cel care are pentru Dumnezeu un dor ca a acelui pe care il are indréi- a raducer te, ® "Filocalia Sfintel fe ale desdvarsiri"— vol9, Sfantul loan Scararul, Ava Dorotei, traducere din greces “Filocalia Sfintelor nevointe al Insets spots: Donita Sthfone 040 el mars ican 2002) a zi - Céntdirle nemuritoare, vol.18, Sibiu, bf t sd ma mai satur® din Traian Dore - Cé ne 2 rectal net Una dn Tolan Dre Clare coor te, vAXT, Sik 2007 SIMPOZION OMAGIAL TRAIAN DORZ 100 - creatie si jertfa / Galati 28 iunie 2014 / 3 gostitul fata de iubita lui. ts acestei definitii a Sfantului Ioan Scararul, poetul Traian Dorz a fost fercit $i s-a comunicat fericirea spre semeni: Nu pot sd ma mai satur de cdntec si iubire, oriunde simt ca-s ele le-as asculta-n nestire, ‘ le-as aduna in suflet c-o sete ne-ncetata, ca nu pot sd md satur, lisuse, niciodata! Si nu pot sd ma satur de ce-i frumos $i bine, 2g oriunde stiu cas ele m-as duce dupa Tine sim-alipesc de ele mai dulce de-orice daté, - cdici nu pot sé md satur, lisuse, niciodaté... Si nu pot sé md satur fiindcé Tu esti ele, Tu, Slava si lubirea si Raiul viet mele... - $i dragostea cu Tine e tot mai minunaté, de ea nu ma mai satur, lisuse, niciodatdl. indreptandu-se cu gratie si gingasie spre comuniunea cu Dumnezeu si cu camenii, poetul are acces prin iubire, la cunoasterea de dincolo de fire, facéndu-i partasi Dumnezeiestii Frumuseti: Preaiubitul meu e Unul fard seaman pe pamént, Glasul Lui e Armonia, Cantec este-al Lui Cuvant. Orice loc pe unde trece de miresme-alese-i plin, cdmpu-i mai frumos pe-acolo, cerul este mai senin, Dulcea Lui infatisare este-ntreaga farmec sfant, mii de primdveri vin parca toate-odata pe pamant. Preaiubitul meu e Unul nimenea asemeni nu-i ~ cat ati da, de L-ati cunoaste, ca sé fitisi voi ai Lui! in raport cu semenii sai, poetul Traian Dorz dovedeste o iubire jertfitoare ~ Pe care se nevoieste si o mentind manifesta, luminoasé si lucida, cu mult peste orice intelegere profana:” Céind trebuie o jertfé, - eu md gandesc {a tine, lubirea mea cereascé, frumos si drag copil si simt cé tu esti pretul izbdnzilor divine si-astept sd vind-altarul sd-l vd ceréndu-ti-l! Cénd gloatele sérmane tanjesc spre dezrobire st pentru-a lor salvare se cere-un pret amar, eu simt cé tu esti pretul, frumoasa mea iubire tu ai sé arzi, ca altii S-ajungd-n stdri de har! ... Cand trebuie o jertfé, iubirea mea tdcuta, ty n-astepta ca alti sd fie rastigniti: paseste tu ‘nainte si crucea ne-o séruté, tu sti c-am fost in lume la asta randuiti! Philia — teoretizdri profane Philia se refera in cultura greaca la sentimentul de iubire asociatd cu Pprie- tenia si este acea iubire spontana, natu- rala, bazata pe intimitate si afinitate launtricd, pe o legatura puternica, dar linistita si plina de virtuti. Prietenia inseamné sa faci bine, sd faci acest lucru fara sa ti se ceara si fara si astepti laude pentru ceea ce ai facut. Prietenia presu- Pune loialitate, virtute, egalitate si se sprijina pe bucuria de a alcatui impreuna sens, semnificatie gi rost. Totusi, in jurul nostru pot fi identi- ficate trei tipuri de prietenie: 1. bazaté pe interes si folos personal; 2. bazata pe placeri si distractii comune; 3. bazaté pe bucuria virtuoasa, reciproca de a lucra binele cu celalalt, pentru celalalt, langé celalalt. Interesele personale se schimba, placerile si distractiile palesc si, pe cale de consecinté, prieteniile bazate pe interese personale, pe placeri si distractii ~ nu rezista. Dainuiesc peste timp si pot fi numite prietenii adevarate acele prietenii rare intre oamenii buni si virtuosi, care-si pot oferi ~ cordial si neimpulsiv - incre- dere reciproca si intimitate nepasionala. Marile diferente dintre oameni diminu- eaza relatiile de prietenie pana la exclu- dere: ignorantul nu poate fi prieten cu inteleptul, dupa cum nici supusul nu poa- te fi prieten cu regele. Poetul Traian Dorz” puncteaza aceste detalii ale prieteniei in volumul ,Comori nemuritoare” : id trebuie o jertfa" din Traian Dorz - Céntarile Caintei, vol.26, Sibiu, 2008 ® Despre prietenie (88) in Traian Dorz - Comori nemuritoare, Sibiu, 2006 34/SIMPOZION OMAGIAL TRAIAN DORZ 100 - creatie si jertfa / Galati 28 iunie 2014 88 - Nu lega prietenie unde nu ti-e potrivire ori de duh, ori de credinté, ori de rang si pregattire; prietenia incheiata unde nu se potriveste, cu dezgust intotdeauna si cu cearta se sfarseste... Philia in pasaje biblice in Sfanta Scriptura acest termen are continutul multiplu mentionat mai sus, find ins preponderent spiritualizat ca iubire virtuoasa, bazaté pe cunoastere si comuniune interpersonal, directa. Gasim pasaje biblice™ care vorbesc despre prietenii de tot felul. Exist referiri la prietenia bazata pe interes si folos personal, in pilda priete- nului care vine sa ceara paine in miez de noapte (Luca 11, 5-8). Gasim, de asemenea, referiri la prietenia bazata pe placeri si distractii comune, cand se scrie despre prietenii cu care si-ar fi dorit s& petreaca fiul risipitor (Luca 15, 29) sau cand se vorbeste despre prietenia subita legata intre Irod si Pilat (Luca 23,11-12) in perioada patimilor Mantuitorului. Cele mai multe referiri biblice sunt ‘insd legate de prietenia bazata pe bucuria virtuoasa si reciproca de a lucra binele. Despre acest bucurie si virtute este vorba in Faptele Apostolilor, atunci cAnd se vorbeste despre ,prietenii lui Pavel’, dintre care unii erau dregatorii Asiei (Fapte 19, 31), iar altii ,erau crestinii care primiserd mesajul Evangheliei prin el’. Despre imbratisari prietenesti aflam din epistola Sfantului Evanghelist loan, cAnd scrie lui Gaiu: ,Pace tie! Prietenii te imbratiseazd. imbratisati pe prieteni, pe fiecare dupé numele lui.” (ut oan 15) Sfantul Ioan Botezatorul (loan 3, 29) vorbeste despre bucuria de a fi ,prietenul mirelui". Mantuitorul il numeste pe Lazar (loan 11, 11) ,prietenul nostru’, in contextul prieteniei Domnului lisus cu Marta, Maria gi Lazar (loan 11,5-11). Apostolii sunt binecuvantati de Hristos cu prietenia desavarsita (Ioan 15, 14- 15) cand le spune: ,Voi sunteti prietenii Mei dacé faceti ceea ce vd poruncesc. De acum nu va mai zic slugi, ca sluga nu stie ce face stépanul su, ci v-am numit pe voi prieteni, pentru c@ toate cate am auzit de la Tatal Meu vi le-am facut cunoscute." Prietenia propusa ucenicilor este recipro- citate si bucurie, Ucenicilor li se cere ascultare si Domnul lisus le-o rasplateste prin impartasirea cunoasterii care vine de la Tatal. Toti adevaratii crestini care inde- plinesc porunca Lui - ca si sfintii - sunt binecuvantati ca prietenii si fratii lui Hristos si devin impreuna mostenitori cu El (Romani 8, 15-17). Sfintii Parinti insist& in nenumarate randuri pe binefacerile prieteniei ade- varate. Pe langa agape, care este cel mai adesea inteleasa ca iubire crestina — universal, adresata oricui, philia este iubirea dedicata prieteniei individualizate, dialogale, active. Prietenul adevarat este cel care se alcdtuieste in noi si in care noi ne alcatuim, cel langa care traim bucuria virtuoasa, reciproca, de a lucra binele si frumosul, impreuna cu care ne mantuim. Philia dorziané Prietenia adevarata este rar si putin gustata de poetul Traian Dorz. in toata viata lui a avut parte de multe sfasieri i * Biblia sau Sfanta Scriptura ~ Faptele Apostolitor 10, 24 - Editura IBMBOR, Bucuresti, 1996 SIMPOZION OMAGIAL TRAIAN DORZ 100 - creatie si jertfa / Galati 28 iunie 2014/35 tradari, dar si de cateva rare, binecuvan- tate si fabuloase prietenii adevarate, despre care a povestit cu bucurie si recunostinta”: Aldturi am purtat povara aceleiasi slavite cruci, desi, necunoscut si tainic tu altfel ti-a fost dat s-o duci. Aceeasi inspinata creanga a-ncununat $i fruntea ta, desi, tdcut si singuratic de tine nimeni nu stia. Eu, din rasplata suferintei, ceva si-n lume mi-am primit, dar tu, purténd-o nestiuté, chiar si de-aceasta te-ai lipsit. O, Maine, cand, in Cer, Stapénul va réisplati pe drept ce-am dat, rébdarea ta necunoscuté va strdluci mai minunat! La varsta senectutii, impartasind experienta sa de viat§, a adunat laolalta 121 de proverbe Despre prietenie* pe care le-a versificat si din care am facut o selectie de 8 catrene: 5 - Bunul prieten e ca vinul ce cu cat se invecheste gustul si mai bun si-l face, pretul si mai mult si-l creste. 6 - Nu te insoti cu hotul! - Cati au sd te vadé toti, nu-i vor zice lui «om vrednic» - cl-0 S6-ti zicé tie «hot». 41 - Raré-i inima ce poate bate orisicéind la fel, rar e prietenul ce are, neschimbat, iubirea-n el, prietenia-adevarata, fiul meu, pe lume nu-i numa-n Adevair o afli - si-n vreunul din ai Lui. 50 - Calul bun tl vezi cénd trage la povaré, ~ nu cénd paste; pe adeviratul prieten, doar la greu il poti cuncaste. 51 - Frumosul trage la frumos, cel credincios, la credincios, cel bun va trage la cel bun - far un nebun, tot la nebun, 76 - Pe-orice semen totdeauna cu iubire-l infasoard, 9 comoara nu-i un prieten dar un prieten e-o comoaré. 111 - Unde sunt albine, vei afla si miere, unde-s fii ai milei afi mangéiere, unde-s fi jertfei afli bunditate, - unde e iubire, vei afla de toate! 121 - Mai multi ochi tot véd mai bine decdt numai doi, oricum, fericité-i unitatea cu acei de-un crez si-un drum. Poetul Traian Dorz are cu Hristos Domnul, bucuria unei prietenii? de-o , “Aldturi am purtat povara" in Traian Dorz ~ Céntarea Anitor, Sibiu, 2007. «, "Despre prietenie” in Traian Dorz - Comori nemuritoare, Sibiu, 2006 »Prieten tineretii mele" —in Traian Dorz, Cantarile din Urma, Sibiu, 2008 _ 36/SIMPOZION OMAGIAL TRAIAN DORZ 100 - creatie $i jertfa / Galati 28 iunie 2014 viata, pe care o marturiseste recunos- ctor si inspirat: Prieten tineretii mele si lacrimilor mele Dor, si Sot singuratatii grele, - Te cnt, lisus, si Te ador! Ce n-am putut nici mamei spune atdt de-addnc si cald si des, - am spus tubirii Tale bune, simtindu-mi sufletu-nteles. In anii de rascruci amare, cu sufletul zdrobit de tot, la nimeni negdsind crezare, la Tine am stiut cd pot. Ce nimeni n-a mai fost altcine, sd-mi fie-n ceasul disperat, ai fost Tu-n stare pentru mine, caci m-ai iubit cu-adevarat. Ti-as spune-n nu stiu ce cuvinte de adorare si fior, cat mi-e iubirea de fierbinte, - dar nu pot, cat iti sint dator! Prieten tineretii mele cu cat mi-ai dat si mi-ai adus, al Tau sunt eu, a’ Tale-s ele, pe vecii toti, pe tot, lisus! Philia - Agape, lamurire comparativa intelegerea adecvata si lamuritoare pentru philia si agape este surprinsa cel mai bine de Sfanta Scriptura in dialogul dintre Domnul Iisus si $fantul Apostol Petru (loan 21, 15-17). Este cazul clasic in care diferenta de sensuri dintre cele doua notiuni devine clara, specifica si demna SIMPOZION OMAGIAL TRAIAN DORZ 100 - creatie si jertfa / Galati 28 iunie 2014 / 37 de luat aminte. De trei ori Domnul lisus jl intreaba pe Sfantul Petru: ,Simone, fiul lui lona, Ma iubesti?” intrebarea a fost formulata de doua ori la rand in legatura cu agape sia treia oara in legatura cu philia. intrebarea formulata in legatura cu agape, urmarea ca Sf. Apostol Petru sa-si confirme disponibilitatea de a-i cuprinde pe toti oamenii cu iubirea sa crestina, chiar si pe vrajmasi. A treia oara, intre- barea adresat de Domnul lisus lui Petru este legata de philia, de prietenia cu Hristos - pe care Petru a rupt-o, negan- ducsi relatia cu El in fata slujnicei... Sfantul Apostol Petru se intristeaza... intrebarea ultima a Domnului lisus punea degetul pe rand. Apostolul Petru anulase reciprocitatea relatiei sale cu Mantuitorul, incdlcand grav iubirea pri- eteneasca — philia de care se invrednicise anterior, drept care era necesar un nou ‘inceput. Intrebarile Domnului lisus fi cereau lui Petru mai intai iubirea ~ agape pentru toti semenii, si mai apoi i se cerea s& reconfirme acea iubire philia plina de cdldurd si apropierea prieteniei adeva- rate, implicate, calde si grijulii, pe care o gustasera dimpreuna... Agape - context general Agape este termenul care in limba greaca se inrudeste cu a stima, a aprecia, a admira, a slavi si se poate traduce cu sintagma — ,@ avea propria bucurie in ceva’. Agape este asociata in general cu acea dragoste crestineasca, rationala, din convingere, care nu este nici pasionala si nici dialogala, ci tine in primul rand de intentionalitate si finalitate. Spre deo- _ Sebire de celelalte feluri de iubire, agape inseamna a iubi pe cineva pentru un anumit motiv, este o iubire - alegere argumentata, este o dedicare motivata, Agape este folosit in Biblie pentru a __desemna iubirea in sens general. in con- textul specific din Sfanta Scriptura, Agape este definirea Dumnezeirii, dar si iubirea impregnata de viata spirituala, apta sa devin dragostea universal, dragostea -_ libertatii spirituale superioare. Ea se manifesta atat fata de Dumnezeu, cat si fata de semenii nostri, inclusiv fata de dusmani, Dragostea-agape este Fiinta si Viata insagi a Dumnezeirii Treime, un dar divin care se impartaseste celor ce cred in Hristos, revarsandu-se prin Duhul Sfant (Rom. 5, 5). Agape devine, prin conlucrarea cre- dinciosului, cea mai mare dintre virtuti, Pentru ca fara ea, orice fapta, oricat de mareata ar fi, nu inseamna nimic... __ Agape este una din cele trei virtuti _ cardinal, conditie a méntuirii, sursa faptelor bune. Agape este, mai presus de toate, _lubirea Lui Dumnezeu pentru om, datorita cdreia insusi Fiul lui Dumnezeu ‘S-a facut om, pentru ca noi si fim ‘festaurati prin iubire (loan 3, 16-17). __ Agape este Cuvantul folosit de fantul Ioan Evanghelistul cand afirma ca Dumnezeu este iubire" (oan, 4, 8-16). jezeu si oricine iubeste, este ndscut din uimnezeu. Cel ce nu iubeste, nu a cu- cut pe Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu este iubire” (tan 4, 7-2). Asadar agape, este iubire necesara in relatia cu semenii nostri, o iubire care alege constient si care se manifesta ca un act al vointei, o iubire care poate sé nu primeasca niciodata raspuns. Ea inseam- na abandon de sine, este o dragoste sacrificial care s-a consacrat in lume prin intruparea Fiului lui Dumnezeu, Agape este iubirea ca stare dumne- zeiasca spre care tindem, ca adevarati crestini, toata viata. Agape nu se identifica in mod obis- nuit in trasaturile omenesti si contingente ale iubirii. Agape este floare rara si se naste in viata celor imbunatatiti si indu- hovniciti, prin lucrarea in cele dumnezeiesti si desavarsite. Sfantul loan Scdrarul”, in Filocalia 9 ~ .Despre legatura treimi virtutilor, a dragostei, a nddejdii si a credintei” - consemneaza: ,Cand omul intreg se amestecd cu lubirea lui Dumnezeu, atunci strdlucirea sufletului se araté in trup ca intr-o oglinda”, Cei care |-au cunoscut Personal pe Traian Dorz au putut vedea singuri cat dreptate avea Sfantul Joan Scararul cand vorbea despre stralucirea sufletului... Agape dorziand Intelegand si traind ubirea agape, poetul Traian Dorz” isi avea propria bucurie in adorarea Celui Preainalt, in legatura cu care se confeseaza: lubirea mea, lisuse, mai suie bland spre Tine pe firul unei raze, pe visul unui nor vol9., p-401, Ed.Humanitas, Bucuresti, 2002. ‘in Traian Dorz ~ Céntérile Eterne, Sibiu, 2008. SIMPOZION OMAGIAL TRAIAN DORZ 100 - creatie si jertfa / Galati 28 iunie 2014 sin amfora cu miruri, a starilor divine, Ti-aduce adorarea cu cel mai alb fior. Exprimarea poetului aduce in confluenta simtirilor, atat fiorul vesnicei, ct si aprecierea, admiratia, slava i adorarea spre Dumnezeu, ca iubire virtuoasa si constanta pentru care s-a nevoit toata viata. in Cantarea Vesni- ciei”, dorinta si aspiratia spre aflarea bucuriei de Dincolo sunt exprimate de poet explicit: S-ascult de Tine, Domnul meu, sd calc urmele Tale si s@ nu-mi pese-apoi nimic ce voi pati pe cale, sd nu vad decét urma Ta pe-oriunde ea ma cheamé si-apoi de nimeni si nimic sd nu tin nici o seamé... SG cnt cu Tine, Mire Drag, infldcarand iubirea, sd ma trezesc si sd adorm cu harfa si psaltirea, sd nu vreau decat Sénul Tau cel negrait de dulce si-apoi sd nu-ntreb in ce loc vin ingeri sa ma culce. Sd zbor pe-aripa Ta, lisus, si-apoi oriunde-as cade ‘mé vor cduta in veci cu dor a dragostei noroade si stiu cd-n ceasul fericit al revenirii Tale iubirea Ta mé va afla cu-un céntec sd ma scoale. ine” ir ic - it Sibiu, 2008 ® |S-ascult de Tine” in Traian Dorz ~ Céntarea Viitoare, I, : itr gee = Nota 927 din Filocalia Sfintelor nevointe ale desdversirt - voL9,, traducere, intraducere si note: Dumitru Stanilene SIMPOZION OMAGIAL TRAIAN DORZ 100 - creatie si jertfa / Galati 28 iunie 2014/39 Focusare inaltandu-se catre Frumusetea absoluta si catre Adevarul suprem, cu iubire de vesnicie si de desavarsire, acest poet mistic si-a impropriat iubirea, cu variatele si minunatele ei ipostasuri Prin toate poeziile sale razbate dorinta de a dobandi binele pe vesnicie. Fara iubire, eternitatea ar fi incre- menita” - spunea parintele D. Staniloae™ - iar mai apoi continua: ,/ubirea este con- tinud noutate si totusi ea este stabilitate neschimbatd. Doar prin iubire inaintém aici si ne vom odihni in viata ingereasca”. Cuvintele Parintelui Staniloae au fost traite profund, inconfundabil si definito- riu de poetul Traian Dorz. Cei care doriti sa va intalniti cu mé- sura profunda a acestei marturii, sunteti invitati s va imprieteniti cu poetul Traian Dorz prin opera sa nemuritoare, pentru cé impreuna adeveresc metafora ,altei povesti” din poezia lubire de Lucian Blaga: lubesti - cand simtiri se desteapta cd-n lume doar inima este, ca-n drumuri la capétt te-asteaptd nu moartea, ci alté poveste... ___ Prof.Costina Sava Valente stilistice ale liricii dorziene _ Sau despre preaplinul — din cuvantul inspirat “Intreaga opera a poetului Traian -€ste 0 creatie auzita Sus, Poetul 0 recepteaza prin fire de har, cu il tuturor: aCantdri de Sus, cum n-a mai spus cuvant de om vreodaté @§ vrea sa-Ti cant, Nume Sfant Taing Minunaté!” Neajunsa e limba cand e chemata scrie despre Cerul al c&rui referent _famane in afara cunoasterii pe calea = “Cantar de Sus" ce numa-n Rai se cantd-n Sarbatoare?” Straédania poetului de a face inteles cuvantul inspirat duce la evitarea unor Pretiozitati stilistice, generand asa-zisa wSaracie estetic". Dar, nu de un limbaj sofisticat, mestesugit metaforic are nevoie poetul, ci de unul simplu, numai bun pentru exprimarea negraitelor trairi, De fapt, crezul sau stilistic se afla clar exprimat in versurile poeziei , Trebuie sd strigi’: Nu cu sunete-ncurcate si metafore de stil, ci-adevérul se cuvine limpede spunéindu-li-t tuturor si fiecdrui, dupé cum e starea lui Traian Dorz, vol. CAntari de Sus, Editura Oastea Domnului, 2008 sd nu porti pe constiinté osdndirea niménui’” Misiunea poetului este aceea de mesager situat intre Divinitate si lumea care trebuie sa primeasca la unison cuvantul méntuitor: Doamne, dé-i putere-acelui pe care l-ai pus strajer, nu-l ldsa sa tacd vestea ce i-ai dat-o Tu din cer, dé-i curaj sé spund tare Adevarul Tau curat, ca sd stie ce-au a face toti cei ce (-au ascultat’“ Acest lexic de o simplitate aleasa este pus intr-o topica lind si natural ca o frumoasa rostire romaneasca: Cand mi-ai descoperit lumina si Te-a vézut privirea mea’® Dar, cand patosul iubirii urcd spre cotele extazului, atunci si topica se perturba ca o viiturd a cuvantului cheie ce pare cA télézuieste in cel situat la inceput de vers: wTe-ador, Lumind neprivité, Te-ador, Cuvantul nemaispus, Te-ador, lubire negraita, Te-ador, lisus, Te-ador, lisus.* Chinul mesagerului incepe atunci cand trebuie sa gaseasca o fericita cores- pondent intre referentul de Sus si cu- vantul marginit peste care resturi masive de semnificatie raman pe dinafara. E cazul comparantului in aflarea céruia poetul recurge la un adevarat cortegiu de analogi uO, cat de dulce e viata *Trebuie “Ibidem tigi, Tralan Dorz, vol. Cantarea vii la Sénut dulce-al lui Hristos... - Ca cerul ce de dimineata e-ntreg senin si-ntreg frumos, ca aerul curat de munte cu miros ozonat de braz’, ca raza stelelor marunte pe-al trandafirilor obraz, ca sandtoasa multumire a unui harnic seceris, ca tot mai ‘nalta fericire a unui minunat suis, ca un popas langa izvoare cGnd esti trudit si insetat, ca adierea de racoare peste obrazul asudat, ca un senin amurg ce-adund culesul unei zile dragi, ca blandul rasarit de luna pe codrul linistit de fagi, ca o intoarcere acasé de dup-un drum indepartat, ca 0 cereascdi si duioasé despovarare si oftat, ca-mbratisarea dimineata a unui rasdrit frumos. ..Dar si mai dulce e viata (a Sdnul sfant al lui Hristos.” Facerea Cuvantului la Traian Dorz e una intru Lumina si iluminare: _Fie-va Cuvéntul Domnului un far” De aceea, meritul deosebit al scriitorului consta in faptul ca reuseste sa realizeze o transfuzie de Lumina divina din Cer la cuvantul faurit intru scriitura. Pentru aceasta, face eforturi deosebite in a trezi expresiile aride din somnul lor semantic, iar pe unele cuvinte adasteazé are, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2008 **Cand mi-ai descoperit lumina”, Traian Dorz, vol. Cantari de Sus, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2008 *Ibidem **0, cat de dulce e vial "Traian Dorz, vol. Cantari de Sus, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2008 * *Fie-va Cuvantul’, Traian Dorz, vol. Céntari Noi, Editura astea Domnului, Sibiu, 2008 SIMPOZION OMAGIAL TRAIAN DORZ 100 - creatie si jertfa / Galati 28 iunie 2014 / 47 mai mult pentru a le ilumina si cele mai ascunse palpairi de sens. Astfel, fiecare cuvant se lumineaza unul de la altul intru lumina de bolta a intregului text: .Lumina vine numai Cuvéntul cand Uauzi’® E rolul divin pe care poetul I-a aflat, absorbit de traire, in unirea cu Dumnezeu. Figurile de stil sunt folosite cu masurd si precautie, nefiind cautate, ci venite ca de la sine, pe curgerea inspiratie Bogattia figurilor estetice ar fi putut bloca ideea poetic’ intr-un baroc al semnificatiilor, inlesnind cititorului o Posibilitate comoda a receptarii, in func- __ tie de conveniente si puterea fiecaruia, intentia adevarata a scriitorului ramanand de multe ori in afara mesajului lucrator: Ce sd facd vestitorul cel constiincios si-ales? Sd-si acopere-Adevérul ori sd-l strige inteles?”° insd inteleapta masura a densitaitii lor nu priveaza opera de o artistic’ expresivitate intdlnita la fiecare nivel al limbii si obtinuta prin numeroase si interesante procedee. Sub aspect fonetic apar ingenioase forme de rezonanta mistica. Astfel, cu- vantul ,frumsete" este asemenea unui lacon ce comprima sonoritati consonan- ice dupa suprimarea vocalei inchise ,u" aflata sub accent, si in mod implicit, a __ Silabei cu care aceasta se forma in mod natural. Ramas astfel, cuvantul se incarca semantica sa si o alta, rezultata la nivel sonor cu care se inveleste cuvantul ca intr-o glazura consonantica: »Nimic nu gusti din caté frumsete intalnesti cGnd totul prin iubire si lacrimi nu privesti’® De remarcat este faptul ca aceasta forma e utilizatd, in general, pentru a sugera incarcatura de splendoare vremelnica a lumii: Ce pare azi frumsete poimdine este lut.”” Luxul de scurté durata al lumii, su- gerat prin buchetul de consoane ,frum- sete’, este pus in antiteza sonora cu termenul , lut’, lipsit total de stralucirea auditiva a celui dintai, ins, deosebit de sugestiv prin sunetele sale, insemndnd in ordinea derularii lor, ideea de alunecare in teluric si oprire definitiva. Drumul dintre acestea, adica dintre iluzie si certitudine este punctat lingvistic prin prezenta a doua adverbe cu valoare temporala: ,azi” — ,poimaine’, punand totul sub semnul efemerului. Pentru a intari si mai mult aceasta idee, ingelatoa- rea frumusete este pusd in relatie ime- diata cu dubitativul , pare’, iar certitudi- nea , lut" e insotita de verbul ,este” aflat la un prezent continuu, durativ, Daca pentru cantitatea de splen- doare efemera, poetul afla de multe ori un corespondent in forma ,frumsete", pentru cea eternd, recurge la forma originala a termenului, cu cel de-al doilea »u" adaugat, putin mai discret auditiv si ca atare mai stins& de orbitoarea suges- -_tummina vine numa’, Traian Dorz, vol, Cantari Noi, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2008 i. tebuie sa strigi", Traian Dorz, vol, Céntarea viitoare, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2008 'Nimic nu vezi din toate’, Traian Dorz, vol. Cant&ri de Sus, © Bin toate de pe lume’, Traian Dorz, vol. CAntari Noi, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2008 Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2008 tie. E impede, forma proprie incarca termenul cu impresia unei comori de o alta factura, care necesita o dezvaluire lina, dar profunda: 0, nu-mi lua, lisuse, vreodaté ce mi-ai dat, pastreaza-mi-l de suflet pe veci adénc legat, cdci asta-i frumusetea in tot ce-Ti dau si-Ti cer’? sau »CGnd sufletul pe Slava st prosternat si-adoré Suprema Frumusete din Cerul cel mai nou’™* Dominanta vocabularului dorzian o. constituie termenii de inspiratie liturgica: ,sfant’, ,har’, ,lumina", ,credinta", ,steag”, ,nunta”, multe dintre ele fiind simboluri consacrate de-a lungul timpului Din cand in cand apeleaza la forme populare precum: ,slabia’, (a) “presti’. Talentul de inovator al limbii sclipeste prin creatia lexical ,nehotar’” sugestiva pentru intarirea din plin a ideii de nemarginire cosmica: Dar e mare sie mic, de nu-l pot opri-n nimic, nici in taind, nici in har, ci mi-ar umple-un nehotar intre zare si-ntre vis, intre soare si abis sim leagana inalt intre-un cer si celdlalt”* Epitetul ,dulce” cunoaste o frec- venta notabild in universul poeziei sale i este investit cu sugestia unei stari de pire, pentru tine’, Traian Dorz, vol. Cantari Noi, Editura Oastea Domnulu ‘Cantarea Vesnice’’, Traian Dorz, vol. Cantari de Sus, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2008 ‘Doamne, dorul meu de-acum’, Traian Dorz, vol. Céntari de Sus, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2008 gratie prin care se prelinge o binecu- vantaté mangaiere divina spre un slujitor mereu cu duhul primenit in asteptarea cerescului balsam: 0, réule-al iubirii, ce dulce curgi si lin.."* C&teodata, acest epitet este surfilat cu prefixul ,prea’, atat pentru a-i reliefa intensa insusire, cat si pentru a i-o ageza pe un tron al unicitatii: ,Dé-mi Harul Tau, Preadulce si Drag lubitul meu” Metafora din poetica dorziana se sprijina constant pe puntea transfiguratoare a luminii: ,De-aceea-ncrede-te-n nddejdea ce-a pus-o Dumnezeu in tine, céici ea e lantul de lumina cu care te-a legat de Sine’ Metafora ,lant de lumina” trimite la © legatura maiestrit luminata de fericita ‘incredere, ce s-a adaugat zal cu zala trdiniciei lantului prin care Dumnezeu fi asigura omului unirea cu Sine. Imaginea astfel obtinuta, este de neasemuita fru- musete, avand in vedere jocul de asezare a zalelor, ce rezoneaza in impulsuri de feerie scanteietoare, Aceasta feerie pusa in relatie cu ideea de strasnicie proprie lantului, sugereaza acea incredere neclintita, ce il asaza in transcendenta pe cel incredintat ei. Paradoxul isi gaseste fericirea in opera poetului prin topirea asperitatilor antagonice pe care le include in natura sa. Astfel, reugeste ca din zone contras- tante s obtina efecte similare in planul ibiu, 2008 "Ce dulce e minunea”, Traian Dorz, vol. Cantari Noi, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2008 clipa intalniri’, Traian Dorz, vol. Cantarea viitoare, Editura Oastea Domnul increde-te-n nadejdea’, Traian Dorz, vol. Cantari de Sus, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2008 Sibiu, 2008 SIMPOZION OMAGIAL TRAIAN DORZ 100 - creatie si jertfa / Galati 28 iunie 2014 / 43 rodirii duhovnicesti: dar sunt pus ca sé mé coc Gnd in gheaté, cand in foc, cand sub cer, cand sub pamént pentru rodul cel mai sfant’”” Coacerea in gheata, ca si cea in foc, este tot 0 coacere spiritual, conducand fiinta (sufletul) pe altitudinea sfintirii, dar, ‘in mod aparent ciudat pe o scara a cobo- rarii pnd la punctul in care-i stagneazi toate impuritaitile, adicd pana la punctul alb; iar de aici incepe rasarirea ca dintr- un cristal duhovnicesc. Constructia ,de pe cand sunt nefi- ind" marcheaz o existenta fiintiala, : absent de cea duhovniceasca. Lipsa e acesteia este minunat sugerata la nivel lingvistic prin spirala gerunziala a ver- bului ,nefiind” cu urcusul impiedicat in prefixul ,-ne’, sugerand doar o crestere pe orizontal g ».dupé care, mé intind de pe cand sunt, nefiind’ Alteori, apar aléturari surprinzitoare umai fara" ca in versurile poeziei ,Cand mi-ai descoperit lumina’: dar graiu-i mai fard putere sigdndu-i mai faré hotar’" unde prepozitia , ara” vine s8 anuleze asteptarea optimist generata de adverbul , mai”, Din contextul primei alaturari ,mai fara putere” rezult 0 sca- dere continua a neputintei, iar din cel de- al doilea ,mai fara hotar” o crestere continua a inaintarii. Nivelul cu cele mai bogate proce- dee artistice si figuri de stil este cel sin- tactic. Aici apar in numar mare, ingamba- *Ibidem mentul, enumeratia, anafora, chiasmul, asezate de multe ori in schema paraleli- smului. Prin acest procedeu este relevata capacitatea creativa a poetului care consta in pozitia pe care o asigura cu- vantului cheie fata de alte elemente lexicale aflate in context. Astfel, deseori, ageaza in anaford cuvinte de slava precim ,Te-ador’, pentru a-si exprima strigatul de eliberare ce vine dintr-o iubire ce-i depseste granitele firesti. De fapt, opera sa abundi in repetitii lexicale situate in anafora, deoarece aceasta, prin functia ei, de intensificare, raspunde si nevoii poetului de a insista in preamérirea lui Dumnezeu sau in cénta- rea unor valori pierdute: Unde-i curditia mea de altdédatd, unde-i frumusetea limpede-i priviri, unde-i fericirea sfanté si curatd, din infiorarea primei ei iubiri?”? Enumeratia din poezia ,Si vdntul sopteste” sugereaza la unison infratirea a toate cate sunt intru jubirea fata de Hristos: Si vantul sopteste, - si norii zambesc, sizarea luceste, ~ si razele cresc, si frunzele cénta, — si zorii doresc, si noaptea suspind: - lisus, Te iubesc!"* E ca un imn divin inaltat Domnului preaiubit. Ingambamentul din opera lui Traian Dorz capata o mare relevanta pentru navala inspiratiei sub care poetul scrie ca la indemnul unui dicteu divin: Doamne, sunt un mugur viu', Traian Dorz, vol. Cantéri de Sus, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2008 © "Gand mi-ai descoperit lumina’, Traian Dorz, vol, Cantar de Sus, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2008 «= _Golnav de iubite’, Traian Dorz, vol. Céntarea Céntarilor mele, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2008 * Si vantul sopteste", Traian Dorz, vol, Cantari Noi, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2008 44 { SIMPOZION OMAGIAL TRAIAN DORZ 100 - creatie si jertfa / Galati 28 iunie 2014 Tu esti Acel ce-n susur dulce treci peste gandul meu ades’ si-n tot ce-as vrea sé-ntreb mi- aduce dumnezeiescul inteles’ Altadata, versul curge amplu, cu multe respiratii ale cezurii, iar viitura ideii se duce-n larg purtatd de ingambament: Faceti pregditiri de groapa ct mai iute si-n ascuns, urmariti-I ucenicii ori pe unde au patruns, spargeti usile, aprindeti casele pe unde sint, darémati, ucideti, ardeti tot ce-i Semn al Celui Sfant. Curgerea fireasca a ideii, de pe un vers pe altul isi afla stavila uneori intr-o interjectie, aflaté ca un popas sufletesc pentru intremarea puterii de a striga spre cele preaslavite: ,Cantari de Sus, cum n-a mai spus cuvant de om vreodata as vrea sd-ti cant, 0, Nume Sfant si Taind Minunaté!”* Deseori, ingambamentul indica prin cursul su revarsarea unei dorinte arzatoare, ce pare fara opreliste: »Adu-mi, Vantule divin, dulcile ecouri a nuntasilor ce vin catre noi pe nouri, ca si noi, care suim cGtre ei cdrarea, sd grdbim, sé ne-ntélnim * "Tu esti Acel ce-n gerul aspru’, din Traian Dorz, vol. Cantari de Sus, Editure Oastea Domnulti, Sibiu, 2008 ® *Peste Golgota-i tacere’, Traian Dorz, vol. Cantari Noi, Editura Traian Dorz, Si ® *Cantari de Sus", Traian Dorz, vol. Cantari de Sus, Editura Traian Dorz, Sibiu, 2008 ® “Vino, Vantule ceresc’, Traian Dorz, vol. Eternele poeme, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2010 ‘Numérate-s ale mele” , Traian Dorz, vol. Cantari de Sus, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2008 Dorz, vol. Cantari de Sus, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2008 ® *Flémand ca nu de péine", SIMPOZION OMAGIAL TRAIAN DORZ 100 - creatie si jertfa / Galati 28 iunie 2014 / 45 sq unim céntareal...”” Pe langa inspiratia harului sub care poetul asterne vesti, intentii si trairi de sus, opera sa mai inseamna si ardent insufletire in a convinge despre inimagi- nabila putere a Domnului Sfant, legaté de tainele ramase taine intelegerii omenesti. Acestei nevoi de exprimare, ti corespunde in plan stilistic un alt fel de paralelism, cel enumeratiy, axat pe sirul bogat al unor enumeratii cu rol persuasiv: »NumGrate-s ale mele zile cGte-am randuite, cate vitrege si grele, cate dulci si fericite, cdte triste si amare, céite libere si sfinte, numarate-s toate, toate... Si pentru ca poetul sa fie multumit de efectul convingerii, pe toate acestea le ageaza in rezumat enumeratiy la sfarsitul fiecarei strofe prin versul refren snumarate-s toate, toate”. Comparatia fericita este de negasit avand in vedere referentul divin - Dum- nezeu, lisus, lubire ~ poetul neputandu-i gsi corespondent pe masura. in stradania de a-l afla, se angajeazé in adevarate expeditii semantice, rascolind columne intregi de analogii, dar toate rman frante in elanul lor de a cuceri o fericita asemuire: .Flamand ca nu de péine, setos ca nu de apd, Te caut, céci al meu suflet cu Tine doar se-adapa” 2008 Cheia comparantului suspendat se poate afla in suita de negatii din poezia iubire ca a Ta’, ele fiind insusi raspunsul imposibilei aflari: "Nu-i iubire ca.a Ta nicdieri,lisuse, sd-mi sfinteasca inima, nu-iin veci, lisuse. Nu sunt stéri cum Tu imi dai nicdieri, lisuse, un mereu mai dulce rai ‘nu-i in veci, lisuse.” Chiasmul nu lipseste din opera lui Traian Dorz si este legat de starea intens meditativa a poetului, sugerata (stilistic) si prin rocada sensurilor filosofice a termenilor intrati in joc: Cum pdcatu-i stri sufletului desfranat, stricdciunea e pacatul , trupului ispitei dat’ fn versurile poeziei ,Doamne, dorul meu de-acum', dorul de transcendenta licdreste intr-o iluzorie aparitie ,sus” — ws", mereu opusa reperului existential al celui prins in jocul acestei revelatii: »Parca-i jos cét nu cobor, parcé-i sus cdt n-am sé zbor’? Stilistic, este exprimat printr-o interesanta prezenta in schema chiasmu- lui, a celor doua adverbe de sens contrar, fiecare ascunzandu-se pe sub 0 surpriza lexicala, fie la debut, fie la reluare. Astfel, cel de-al doilea termen ,sus", isi face aparitia sub expresia cu sens asemanator — ,Cat nu cobor’, insotit de negatia derutanté acestei intelegeri, generand in acest fel, o nuanta de gluma semantica. iciunea insa, la reluare, se infStiseaza autentic in forma sa de bazé - ,sus’, la rand fiind celalalt termen, antonimut — ,jos", aparand, de data aceasta intr-o constructie sinonimaé lui, insa tot in maniera de sotie lingvistica — ,(cat) n-am s& zor". Aceste mici fente ale expresiei la nivel formal, sunt in ton cu jocul de imprecizii al punctului de ivire in care pare c se arata neasemuitul dor. Din prezentarea succinta a mijloa- celor si figurilor de stil regasite in opera dorziand, rezulta cé dominantele aces- teia, precum sorgintea divina a inspiratiei, glorificarea celor sfinte, propovaduirea cuvantului sfant intru iluminare, meditatia duhovniceasca, se fac simtite si stilistic prin tehnica expresiva a modalitatilor artistice enumerate, Desi neimplicat in arabescuri stilis- tice, cum ar fi jocurile polisemantice, cuvantul din opera lui Traian Dorz e cao sdmanté roditoare spre invierea duhovni- ceasca a celor ce se adapa din seva lui. Pentru aceasta, poetul sufla viata peste cuvinte si expresii aride, trezindu-le din amortirea lor semantica. Instrumentul miraculos cu care reuseste este bagheta Sfantului Duh. Ea face sé se electrizeze contextele cu noi si nebénuite scparari de sens, fin felul acesta, fiecare cuvant contribuie la tonul major al operei, cel de lumina divina intru iluminare. De aici, rostul creatorului inceteaza si este preluat de cuvantul luminii pentru care s-a rastignit. lar cuvantul lui se duce mereu spre alte inceputuri lucratoare, c&ci ,La inceput a fost Cuvéntul.." ‘iubire ca a Ta", Traian Dorz, vol. Cantar de Sus, Editura Oastea Domnulul Sibiu, 2008 4p_nte cea mai nalté culme’, Traian Dorz, vol, Cantari de Sus, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2008 **Doamne, dorul meu de-acum’, Traian Dorz, vol, Cantari de Sus, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2008 46 / SIMPOZION OMAGIAL TRAIAN DORZ 100 - creatie $i jertfa / Galati 28 iunie 2014 itecnneat age Poet Nichita Stanescu /Nersutile lui Traian Dorz, in naivitatea lor divina, amintesc de colindele sau de ninsoarea cu fulgi albi de zapada a ochilor mamei mele. Acum, cind poezia lui izvoraste in verbul stelar si ceresc, noi, colegii lui mai tineri, il sarbatorim ca pe un mos-strimos.” Academician Zoe Dumitrescu Busulenga yGlasuri ale amintirilor din anii luminosi ai copilariei, glasuri de colind romanesc si céntece de leagan, glasuri de durere adanca din funduri de temnita, glasuri de ruga fierbinte in asteptarea jertfei izbavitoare, toate se strang ji risund cu putere in poezia luiTraian Dore, topite si transfigurate in focul credintei arzatoare, al nadejaii si dragostei de Dumnezeu. Cu‘ simplitate de suflet copilaresc, dar si de martir, cuvantul se rosteste curat si bland in lumina cereasca a asteptarii insetate a mantuirii, a intalnirii fata la fata cu milostivul Domn lisus. $i tocmai aceasta simplitate a unui insetat de Absolut da versului lui Dorz puterea de a emotiona deopotriva sufletele oamenilor de rand si pe cele ale intelectualilor credinciosi. Forta mesajului sau duhovnicesc depaseste valoarea expresieiestetice,asezdndu pe acest impatimit al credintei in randul poetilor religiosi trecuti prin cumplita gheena a inchisorilor din anii negri ai ateismului y comunist , dupa Vasile Voiculescu, Nichifor Crainic, Radu - os Gyr si ceilalti care au inaltat asemenea lui, de dupa gratii, ruga lor catre Domnul Izbavitorul.” Preot Profesor Dr. academician Dumitru Staniloae »Mi-a facut o bucurie negrdita citirea céntarilor de lauda inchinate 2 Maicii Domnului de daruitul de Dumnezeu, cantaret al Domnului | “hostru lisus Hristos, Traian Dorz. Cantarile din volum redau invatatura dintotdeauna a Bisericii noastre despre Maica Domnului si Pururea Fecioara Maria, fara de care nu poate sta credinta crestina in Domnul nostru lisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu si Mantuitorul lumii. Ea - lucrarea aceasta - aduce in redarea acestei invataturi caldura jubirii neatinse de noi a Maicii Domnului fata de Fiul ei Dumnezeiesc, Care a binevoit sa Se faca Pruncul ei. Paneer } t N-am intalnit nicaieri descrisa atat de minunat duiosia dragostei ei de Maica. Ea trezeste in cei ce citesc cdntarile acestea o vibratie pana la lacrimi... : ‘Sunt fericit ca iubitul nostru frate Traian Dorz a alcatuit aceste cantari intr: -0 dragoste si _ Ginstire ‘inflacdrata pentru Maica Mantuitorului nostru. Sunt sigur ca tiparirea acestei lucrari va aduce 0 i puternica inviorare a credintei si o readunare a i: credinciosilor roméni in marturisirea comuna a credintei lor evanghelice din tot trecutul.” »Dumnezeu fi-a inzestrat fiinta cu un mare dar al cuvantului frumos, al poeziei si prozei iubitoare de Hristos si de toate cele ale credinfei noastre. $i fi-a daruit si rdvna sa folosesti acest dar ca nimeni altul. Sa-ti rasplateasca Domnul pentru aceasta pretioasa osteneala, pentru acest rod bogat si de mare folos pentru incalzirea credintei in poporul nostru.” Poet loan Alexandru »Dintre pamantenii iobagi ai Transilvaniei se trage acest adanc poet transilvan, Traian Dorz, ce intra in harul poeziei cu zeci si zeci de cantari, maiestrit plasmuite, sarbatorind iubirea, nadejdea, credinciosia, bunatatea si impacarea dintre oameni, cantand virtutile si natura, frumusefea izbavitoare a invataturii crestine in care a crescut si eviavia noastra transilvana Tomaneasca de 2000 de ani incoace. Noi, transilvanii, pamanteni, iobagi find, n-am avut: timp de scris si cuvantat, decat de foarte scurta vreme incoace, de la 1918, mai ales: trebuie sa scriem mult ca si umplem golul, trebuie sprijinita fiecare inzestrare real, cdci stint mereu putine inzestrari adevarate, pentru ridicarea neamului la inaltimea Logosului. Traian Dorz este o inzestrare adevarata, haruitd, care va ramane in istoria scrisului romanesc de origine transilvana.’ _Www.traiandorz100.ro www.poetulanului.ro www.oasteadomnului.info