Sunteți pe pagina 1din 30
Nerespectarea Standardelor de Stat este un).criti conform dei j-pag, PRETUL LEI 850 607-1344, ‘REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT ROMANIA EDITIE OFICIALA STAS 647: CONSILII, RATIONAL FIZIEA CONSTRUCTHLOR, TERMOTRHINICA Intecueste a HNoLoos CALCULUL TERMOTEHNIC AL pias INSTITUTUL ROMAN ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE ALE [Too auramamercal DE CLADIRILOR oo STANDARDIZARE coe Paling pais Piyslqve de patients ‘Droga exponen “theiotcctes “Teietecha Teraonenrn IHERMOTECHNICS. CALCUL CALCUL THERMOTEN NIQUE TRNAOTRNIMTECHIIA VAC OF BUILDING STRUETURAE | DES TELEMENTS be Constave. | MET CICOWTEIKIBIN. KOM mae [28 sR cist Si 1 GENERALIDATT 1.1 Obieet si domeniu de apticare Prezentul standard stabileste caleulul termotehnie, pentru timpul fern! de constructie care delimiteazt inciperile incllzite ale unititilor functiona loouit, social-culturale, industriale i zootehnice, in condifii de exploatare normaki al elunentelor clidirile de 1.1.1 _ Prevederile prezentului standard nu se aplict In elementele de construclie ce delimi~ teazit inotperile clidivilor la care se impun cerinje speciale ale regimului de temperatura si de umiditate, cum sint — clidiri climatizate (frigorifiee, uncle ineiperi la abatoare ete.) ; —elidiri cu mediu agresiv ; —unele construchii industriale si zootehnice (useXtor construe subterane ete.) 1.1.2 Tolarea tern iol a clementelor de constrnetie eare delimiteaxX inekiperile realizeazi in yederea asiguririi elimatului interior impus de eerintele igienico-sanitare In ¢kidi- rile de locuit si social-culturale, de condifiile necesare desfagurdnii muneit si procesului tehno- logic Ia clidirile industriale si zootehnice, precum si pentru asigurarea unui eonsum rational de energie si combustibil in exploatare. neAvite 0 1.1.3 Alegerea modului de alektuire clementelor de eonstruetie delimitatoare se face pe baza proiectirii din puret de vedere termotehnie, eu respectarea tuturor prevederilor din reglementiile tehnice specifice In vigoare, in seopul’ realizitrit = rezistenfei termice specitice necesare pentru asigurarea climatului interior conform pet. 1.1.2 si pentru limitarea fluxului termic si economisirea enexgiei in exploatarea eliditilor 5 — evitiiil condensitril vapor tructie 5 1r de api pe suprafafa interioar’ a elementetor de cons- _,_~— Tezistentei la pormeabilitste la vapori, pentru limitarea sau impiedicarea condensin vaporilor de api in interiorul elementelor de’ constructic 5 ~ stabilititii termice necesare pentru Imitarea oscilajtilor temperatnrli acrului in- terior ype suprafaja interioar’ a elemente lor de constructie 5 . — rezistenfei_ la infiltratia asruitui, pentru limitarea reducerii capocitifii de izolare termied datorité permeabilititii la aer a clementelor de constractie ; Pentru elementels de construcfie interioare, verificarea prin calcule termotehnice se face numai daci ele separé ineiperi vecine intre caro exist diferenfe de temperaturi mai marl de 5K gijsou de umiditate relativa a verului mai mare de 13%, NeUMEMIUTUL CENTRAL DE cencerane, |, Aprobat PRonerane g BRECTWanE ne sie ‘rowan pe sipuonenzare, | Pola nit vere STRUCTI 1, Ile Pintilie nr. 1969-03-01 athe to ‘ces De CNSTR STAS 6472/3-80 7 12 Standarde conexe STAS 7109-86 Termotelinica coustructillor, Terminologie, simboluri si unitipi de mist STAS 0472/2-88 Fizica constructillor. Higrotermica. Parametri climatici exteriori STAS 6472/4-89 Fizica econstructiilor. Termotehnica. Comportarea elementelor de construetie la difuzia vaporilor de api STAS 6472/5-73 Fizica constricfillor. Higrotermica. Prineipii de caleul si de aleituire pentru acoperiguri ventilate STAS 6472/6-89 Fiziea consiructilor. Proiectarea termotehnied a elementelor de eonstmuctie eu punti termice STAS 6472/7-85 Fisien constmuctiilor. ‘Termotebnica. Calculul permeabilititii Ia aer 2 clementelor si materialelor de construetie STAS 6472/10-85 Fizica constructilor. Termotehnica. Transferul termic Ia contactul ‘en pardoseala, Clasificaro si metod’ de. determinare STAS 1007/2-80 Instalajii de inedlzire, Caleulul necesarului de cildur’. ‘Temperaturi interioare conventionale de calcul 18 Simbolurile gi unitigile de misuri ale prineipalilor termeni utilizaji in prezentul standard, definifi in conformitate eu STAS 7109-86, sint dafi in tabelul 1 Tabelul 1 ‘Simbo- , Uhitates hr. ort Sinn ‘Termenul | Relatia ae masura 1 | 7, | Temperatura exterionrit de cateul c = eC 2 |. | Temperatura interfoars de caleul lw | 3 |__| Temperatura aerului exterior __- © 4 [0 | Temperatura acrului interior —_ {- *0 5 | | Temperatura suprafejei exterioare a elemen- tului'de constructic L 6 ‘Temperatura suprafefei interioare a elemen-| | tulut de constructic _ - co _ | 7 | AT | Diferenta intre temperatura erutui interior si temperatura acrului exterior, de o parte si | de alta’ elementulul de eonstruetie \_k 8 | AT, | Diferenfa de temperaturi intre temperatura | acrulut hnterivr sf laupewlure supiafefel late Hoare At K 9 |__| Temperatura punetului de rons = °C 10 | R, | Rezistenfa spectfiek la permeabilitate termic’| 2K) @ unai strat al elementului de coustructie mK 11 | Ry | Resitenfa spocities (otalt) 1a permeabititate, 1 : [ ermict @ ui elonent de comtrastio RE =BR| mew 12 | Ry | Rezistenfatermick speetfies ta propagarea 1 edldurii prin suprafatd, la exterior ra 13 | Ry — | Rezistentatermici specifics Ia propagareal 1 KW eildurii prin suprafaji, la interior Ru= | maxjw 14 | Ry | Rezistenta termict specified a unui element de | constructie . mK/W 15. | Reo | Rezistenfa minim’ necesari la transfer termic mkv 16 [Q | Hunt temic w -3- STAS 0479/9-89 ‘Tabelul 1 (continuare) T vr, Simnbo- , Unitaten fs. rt] Sy) Termennt Relagia | Utara | 17] | Cooficiental specitio total de transfer temic ] witm' 18 Suprafaja de transfor terme s at | [ame gaat wes Genta coe] D=ERA |S tmeie. plan | | 20 | Any | Amplitudinen do ose « temperature] Ay K 21 | m | Cosficientul ao masivi — = | full de construct > ae 22 [sq | Coeffetentul de asinilare termed al unt mate - Wim) Fal de constructie 23 | a, | Cooficientul de transfer termic. prin suprafai, Wim) exterior | Cocficientul de transfor termic prin suprafat (Se | [rm Conductivitatea termich de calett (a unui = | wimg | matexiat de constmuctie) _ | Permeabiltatea termick (a unui strat al ele a | fnentatat de eonstructie pan) | Wim Tmniditaten relativt @ nerulut-wmed interior = % | onsrrvaTn 2 Temperatura exterioard de ealeal Tq se stabilesteconfonm STAS 6472/2488. 2 Temperatura interionea de cafes! Teste temperatura predominant a incsperibr eta Tq a4 18C J remperatura aeruil exterior T, este temperatura de Is exteriorulclementalul de construcieear® #6 calulenes {pre spatiul mal rece), f "Temperatura serulut Interior Ty este temperatura de Ia intevioral clemeatului de constructlo care 30 ccleuleart (pee spatiul mal eald) +a eleizile de Toeuit 2 CALCULUL REZISTENTEI TERMICE SPECIFICE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE 24 Rezistenfa specified la permeabilitate (ermiel_a unul strat dintr-an tructie aleituit din mai multe stroturi, ve calculeag! cu relajia : lement de cons- [mK] a tn caro _ grosimea de caleul a materialelor, in metri; 1a materiolele care sufert tastri sow fopiti le puneren in opeti, grosimen d se consider’ grosimen final d conduetivitatea termied de calcul a matetialelor, conform anexei A; b coeficientul de coreetie, cu valori 1,0...1,3, care tine seama de influenta urmito- rilor factori a-upra eonductivitdtii termice 2’matetialelor (lo punerea lor tn opera) — tehnologia de exeoutie a elementelor de constructie (in fabried sau pe gantier) ; — modal de aleatuire a cimpului termoizolant (continua, ew rosturi intre plicile fzolante ete.) ; ~ natura gl fora mateiatulol termoizolot (pick eu much drepte pli fable, materiale in yrac) ; — elementul ‘de constructie in aledtuireactruia intrii materialul termoizolant (perefi exteriori, planyee, terase, acoperiguri ete); — cresterea valorii conduetivitifit 'termice prin cresterea densititi aparente materialelor, ca urmare a tasirilor survenite in decursul exploatatii (la materia- Iele in vrac). STAS 6172 ‘YValorile. coeficientilor de coreetie b pentru principalele materiale termoizolonte sint conform tabelului 2; pentru alte materiale si condifii de utilizare, valorile coefieienfilor vor fi stabilite de protectant, in funcfie de criteriile menfionate mai sus. ‘Tabelal 2 = plsei 1.05, [ Baton de soma, ag onsen, eet ramus, pet te 2 | aide in cfrimish st din loca mule, 4 | Umptuturt termotzolante (in yrac) din: zguri expandatd, gra hl, cenus de ermocenteall et Hic din vat mineral tip G 100 6] Pick din vata minerals tip AP fibre de bazalt ip PB 160 8 | Potiretan echar 10 | PMel an pert ate ex clment, produse righ spumate da 1,20 emus de termacentrai Hats cuca Piel din rout textile sintetice 15_| Pei din tatas, tip STABILTT To 14 | Sallste din dogeuri textile sintetise tn folle de polctins, ute Tate panour, tntee stratar de beten 1,30 = Reoperisart upoate din szbocinent 120 2.2 — Rezistenta specifich la permeabilitate termicl a elementelor de constructie, eu exceptia Clementelor de construefie vitrate, se caleuleazi dupa eum urmeazt : 2.24 Pentru clemente dy constructie formate dintr-un singur strat omogen Ba=R, (mK/W] (2) 2.2.2 Pentru clemente de constructie formate din mai_ multe straturi din materiale omogene interspafii de acr inglobst: neventilate, asezate perpendicular pe directia fluxului termie, rezis- Tonle specific la permeabilitate termicd By se calculeazt cu relatia Ry =R (meK/W] (8) in care Ry rezistenta specitiek 1a permeabilitate termick a straturilor de aer neventilate, in metri pitrati-kelvin pe watt. Indicii 1,2...n se refer’ la numirul stratului de material omogen, 22.3 Pentru clemente de constructie aledtuite din mai multe straturi omogene dispuse paralel 1 teriniey precam sf pentru clemente de construcfic eu structust neomogens pe ambcle , avin ‘ual multe ‘zone distinete din punct de vedere termic, printre care si punti ¢ (de exemplu, panouri prefabrieate eu nervuri din beton, sau pere{i din zidirie cu grin- ao STAS 6472/3-89 ile, stilpii san buiandrugii insafie te fexmick se calculeazi eu relafia [mkV) “ 8, 8... 8, suprafetele zonelor distinete din punet de vedere termic, in metri pitrafi; suma lor este egali cu suprafata totald opact a clementului de constractie ; existentele specifice la permeabilitate termicé corespunzitoare supra fefelor Sy S2--8y in, mettt pitrali—Kelein pe walt, cate so calou Jeazt cu Telafia (2)"daed zona este alcituiti dintr-un singur strat sl cu relitia (3) dack zona este aleituité din mai multe straturi; indict TB se roferd in numiral zonel ditinete; e tiaticent” de cofvote ‘care fine. scama de infuenfa srupte sondior siiapente, ealouat ou Telafa joa 100 35, > procentil. de punt termice, raportat la suprafafa total opact a Ini de consteuctie. & element 4 Relafia (4) se utilizeazit pentru caleule eurente si pentru wn procent de punfi termicede pink Ia 169%, in aituatille in care: Ru<0m*K/W pentru elementele de construetie ea Rf >0,8m*K/W Ri.<0,5 Rg pentm clementele de construetio eu Rg <0,8m* K/W in" care Rj rezistenfa specific Ia pormeabilitate termfek in cimp eurent, in metsi pitrafi — Kelvin pe watt 4 Tezistenta spestied la permeabilitate termick in dreptul pun piltrati — Kelvin pe watt. termice, in_motri 224 Pentru caleule mai exacte, pentru clemente de constructie cu rezaliduri, peecum si entra elemente de constinetie cu’ un procent de punti termice mai mare de 15%, tezistenta specified Ja Famcabilitate {mick se cclamina ain relatia (5), eu ajuternl metedel diferente: Jor sau elementelor finite, cu utilizarca programelor de calcul a cimpului de temperaturi, Ele- mentale de constructio precizate la. pet. 2.2.3, cu freeventa mare de utilizare, se recomandy @ fi caleulate prin metoda diferenjelor sau clémentelor finite. 2.2.5 Pentru clementele de constructie previzute la pet. 2.2.8 dar fin punfi termice, saw eu punfi termice avind rezistente specitice la permeabilitate termieé Ryimai_ mari decit valo- rile precizate la pet. 2.2.3, rezistenta specifici Ia permeabilitate termic3 se determin conform pet. 23.1 22.6 Teristenfa specifics Ia permeabilitato termick a straturilor de aer neventilate R, este conform tabelului 3. ‘Tabelul 3 Rezlstenfa speci 1d permeabilitate seas atte | i | mkIW aeser | eign fe termfe verted | ‘ermme | a-tex Sete erteal_] rom__| ostomy | ascmdent | descendent Ambete suprafete nereflectante *) © supratatd neretectanta*) st 0 Suprateld Feflectanta"*) 2) Cocfleent de emisie © > 08 #9) Coefcient de emisie © < 02 STAS 647! 2.2.7 Resistenta specifich la permeahilitate temic a straturilor de acr ventilate, precum gi & straturilor de protectie situate intre stratul de aer ventilat si atmosfora exterioari, se consider’, conform STAS 6472/5 2.2.8 — Revistenta specified la pemcabilitate temiet a elementelor de constructie se ealeulear separat pentru fiecare ineXpere, Inindu-se in considerare euprafata msurath intre axele geome- triee ale perefilor si planscelor paralele cu fluxul termie (fig. 1 si 2). ONSERVATIE — La elsinite ev perelt din panovri mari pretebrieate, ealeull se fare, de asemenea, aferent fiecarei neaperi gi mu aferent fucdrul panou. 4 4 4 4 EXTERIOR seernee H portant a i EXTERIOR Prete exterior Jecmolzolatie | a pant areca Perel interior » Ba Terme. EXTERIOR Perete ‘inegen Fig. -T- SPAS 6472)/3-89 2.2.51 Ta jnciperile cu colluri intrinde, unsimea peretlor adiacen{i se considers pinata fata dinspre exterior a stratului termoizolant al perctelui exterior perpendicular pe suprataja considerata (fig. 1), 2.2.82 La caleulul rezistentei specifice ly permeabilitate ter cementclor de eonstructie Ry. pe bara relapiilor (2), (3) si (4), la Inferectia elementului extexior de eonstruetie eu ele mentele interioare (pereti, plangee, Stilpi, bulbidin beton armat si grinzi), grosimea elemen Tuli exterior se considers cgali et cea din cimpul sim curent, fark a se fine seams de exis: ten{a clanentelor interioare de constructie (fig. 3). 2 Perete. inter a 4 1 sth Ne 2 tei » Fig. 9 22.83 Luorea in considerare a calcula valorilor Ry a esistenfet elementelor interioare de constmuofie precizate la pet. 2.2.82 preeum si a altor resaliduri interioare sau exterioare, este Admisi tmumat in. ewail'determinieit rezistentet specitice la permeabilitate termicd conform pet. 224. 2.2.84 La aplicarea relatiilor (4) si (6), Ia tmetpentte eu Daleoane sam log finuares plicit planseului, sau em grins in eontinuarea, gt tive nu se ineind in suprafaga totala opact a pere{ilor st nicl in suprafafa zonel de punti termice. OBSEILVATHE— La determin nasser, cre zoe nucle separa pe ben epee Inara Fesinnfsartrmiceapeicecrespuneatoare, eoniternd frome, conform Pe i, ew placa in eon lor interioare, suprafetele respec PAS 6472/3-89 ~8- 2.2.8.5 Ta moperiguri teraci cu slrmaturi de grsime variabili, rezistenta specifieli la permea- Dilitate termica se calculeazi pe baza grosimil medii a acestor straturi, pe suprafafa delimt- tat de axele geometrice ale perofilor de pe conturul fiecirei inedperi in parte (fig. 2a). 2.2.8.6 La woperisuri, plansee peste subsol si alte elemente de constructie en grosimea cons tant a stratuilor, rezistenfa specifici Ia permeabilitate termied se caleuleazi in eimp curent. 23 Rezistenta termick spreifich Ry a elementelor de construcie, corespunde regimulu termic stationar si se caleuleazd cu "relafia: By = = By + Rat Be [m? KW] @ in care Ry => conform tabelului 4; Be 4 conform tabelulut 4 Revistenta specific 1» pormeabilitate termicd a clementulul de constructie, Ray se caleuleazi, dup exz, et Telatile (2), (3) sav (4). 23.1 — Revisten{a, termicd specified a clementelor de constrvetie din mai multe straturi omo- ‘gene dispuse parslel cu fluxal termie, precum i a eelor eu structurd neomogen’i pe ambele Airecfii, precizate la pet. 2.2.5. se determing’ cu Telatia : R= (mK) (6) Bry in care 8, muprofefcle zonclor distinete din punet de vedero termi, in metri pStrati R,q rezistentele termice specifice corespunziitoare zonelor de suprafefe 8, in metri patrati— kelvin pe watt, care se caleuleazi: cu relatia (5). ‘taben 4 Tesisesja termice specified Le propagarea cetidurit pein supeatats Coefcientul de transfor termie prin supealata vt spat i Supratetee iaterioare se spall tna, Ia 6 ear a8- tural a aeraiui " ‘ere exter si frestre 3 Perel ntesort plangce a oxo terme de fost» aus opraete se poturl i substan vontte fubrafele a submoluntr neventlate hupralele i srnturor de’ ser puterte venta, Fels scapes, conform ST8S O42 fe plangse peste subeoun! sa Iachpel es, Ta flan) ter | 1 fle de ats tn jos 6 ‘Supratefele exterire ale elementelor de Gonstruchie Ta cone tact eu aerul exterior (peri exteriati, seoperquri. tere, ferestre, plangee peste spall lets) - *) Poutru condits de ward ay = 12 Wikn*K) Bae = 0.084 mW OBSERVATIF,— La calewal eimpuluh de, tempiraturi pentru verfewea temperaturtor conform pet 4, valoarea coeficientutui 2%; tn col{urite intrinde se considert * a= 809) [vs sn care ten met mie co iting el ma april end, dc malt 025m re valoares aatfcl deterguaatd 3 valoarea ay 4 Wi(nPK) ae considera « varie Iineard, pe lungimea.%, pe ambele Tatar) ale colfulul intra 23.2 Rezistenta termiei specifick -R,, caleuli cu metoda diferenfelor sau 0 elementelor finite, pe bara programelor de caleul automat, se determin’ cu relatia, s:ar Ra Q (m?K/W] a) =o STAS 64 in care Q — flusul termie care stibate elementul ke constrnefic, in wali; at ai ideale iy SS suprafata de transfer (ermic pentru eae xe ea in molt patrati. tilul exterior, con- ra acrubi interior gi fomperatin ast pula de temapersturi, ia kelvin lear rezistentas termi rer intre tempers foul € specie, Fuxul temie se caleuleazi ea une din relapiite : a) wi «sy iw) 0 QS) oy (Ty Qa RS say May in care aferonte Hecleui nod din refer, ne, i metvi pyitratis Sy, Sy suprafetele intoviog sarale pe Tnlil e, respectiy exterioare, faut suprafetele Faoter ay %) —enefivientit de tranfer formic prin suprafari ta interior, respect exterior, considera{i in ealeutul einspulut de temperaturi it fivea| din rejra, in -Wafi pe metru piteat-kelvin Tay Pos supraiclel interioare, respectiy exterfoare, le elementulut ultate din ealeulal dauptlai de tempera in diveare nad din Comins. Pentru caleule proligninare, th looul relalitlor (F), (8) si (2), 8e pot folasi relat R= [eK (19) aT, — Ty Ry ar mK) W) «ay aT ga — Te) ‘sn lemperalura medie ponderatii-a supraielei interivare a clementwlni de eonstmnetie, Tn gate Celsius 5 ‘Tom tempertura edie porrlersédd a suprafelel exterioare & clementului de consiruetie, in grade Celsin Relatiile (10) si (11) sint i valoille eoeiieientilor de tne consi peutr cazmile in eate, be ealeulul cimpulid de tompe: FL supralalt, ay AAU ge, Aint capiderme eons ik) este pl om ite, Lue supratata © 234 — Kevistenta (ermaies specifies a dementelor betow armat sau metuies, se poate caleuls ca re onstruelie eu punfi termies lineare, dia Roy + Ba 2) in care [,, tezistenta termici specified a clementului de eonstructie, Aint influenta prmfilor termice ; BR’, reristentatermie’ 9 termice lincare 5 fick a clementului de eonstructie, eu infuenta punfiler S suprafala clementului de construcfie, in metri piitrati; 1 Inugimea pungilor termice de acelasi fel, in metri; k’ cocficientul specific linear de transfer termic, in wati pe metra — kelvin, Coeficiental k’ se determin pe bava unui calcul al clinpulu de temperatini, cu relatia: RE RS. R-RE (W/(mK)] (13) 3-89 STAS 6472/3-80 = in care B UXtimea adoptatt pentra caleulut cimpului plan de temperaturi, mai mare decit Ufimea zonci do influenfl a punit termiee, in meta; RE reritenta termick specifies in eimp curont ; RB rezistenta termici speeitied, medie pe o suprafati avind tinea B si lungimea de Tm, eare se detenning prin calculul eimpului plan de temperaturt 2.3. Sstraturi, vind Ie Revistenta ter it ‘i speciticit a peretilor exterioti din yanouri prefabrieate cuimai multe wancore si ageafo metalice, Ti; de calouleard eu relajia: R (mW) (sy in care Rg Pezistenfa term { influenja Iegdturilor metaliee; XG, rezistenfa termick specific’ s peretcl, cu influenje legiturilor din ancore yi agrate metaliee; peeified a peretelul, fi Sara op @ pevetelui, in inetti piltragi; nm numiirul de legituri metatiee de acelast dian Kk” cooticientul specific punctual de transfer termic, in waji pe kelvin, Goeficientii k” se pot determina pe baza unui calcul al eimpultti spafial de temperaturi, cou relafia : Ri, = RR BRS in care RE, are occcasi semnifieajie en i relnfin (13), iar: x Iwi] (as) Jeulul clmpulul spapial de temperaturl, inai mare deci ‘4 puntii iermice, in metri patrati; A suprafaja adoptata pentru suprafata zoaci de influent RE rezisten{a termict specified medie pe suprafaja A, eare se determin prin ealewlul ‘cimpulut spatial de temperaturi Pentra eazurile curente, ale panourilor din $ stratwi avind grosimea straturilor de beton de 7. ..12 em, se pot folosi valorile k” din tabelul 5, in funefie de diametrul barelor de leggitur’. Relapiile (14) gf (15) pot fi foloste yi in eazml panourilor din 3 straturi, eu ploturi din Deton arma Tabata 8 Dianetro i'm | «te [os {oo | 2 rev we | ona | onsos | o.oo? | eno | are [sore | oot t 2.8.6 Rezistenfa termick specified Ry a elementelor de eonstructie, se poate determina, experimental, in stati de misuritori trmotehniee, conform STAS 12057-82. 2.4 — Reristenta termiek specified a clementelor de construotic in contaet en soll se deter. mini conform reglementirilor tehnice specitice in vigoare. 2.5 Rezistenfa termfe spee'fiet s vimpltriei exterionre (ferestre qi uyi vitrate), a lumina- toarelor gi a perejilor exterior vitrali, s¢ consider conform tabeluiui 6. 2.0.1 Pentru alie tipurt de elemente de constiuetic vitrate, neeuprinse in Labelul 6, rezistenta termie’ specific’ va fi determing prin ineere'ui de clitre un institut de specialitate yi va Ti omologati printrun get eu eataeter ronnativ. 2.5.2 Pentru usile opnee, interioare gi exterioare, rezistenta terméct specified va fi determi- nati prin exleul conforms pet. 2%, in functic de mateialele wlilizate la tocurl gi fol, de aleituiren, Si grosimea acestora si de valorile coetie’ ugilor de tiansfcr temic prin suprafa(t, a, st 24, eores- punzitori pozitiei uyiler, conform tabelulut 4 2.6 La elemontele de eorstruetic eu pormeabilitate la aer ridieatd, determinarea rczistentei termies speeitice se face et lunrea in consid rare a prevederilor STAS 6472/78 -n- STAS 6472/3-89 Tabet 6 ~ Tog IW Elementul de censtructie vitrat a metalice TIMPLARIE EXTERIOARA = simpli, cu 0 fosie de geam oro | oa7 = Simple un geans termotzotant oss | nae Simpl, eu dows fot de eam ln distan{a de 2.4 em ost | 0:2 distast de 2.0.4 om ~ moat 0,38 = cuplits, oh doaftor de seam Ia distanta de 2...4 em | 0,59 | 0132 — cuplata, cu foale de geam si un geam termoizolant lal } istantd de 2. em 051 | oat = dub, eu dou for'de geam te distant de 8.12 0m | OLE | aS = qubtseu o fo le de geam un geam termolzelant ia distant) | ide 82 en 055 | ova tipi, eu trl fot de geam ost) ahaa Steps, eu dout foi de eam 51 un geam termolotent 069 | oles LUMINATOARE = eu 0 fosie de geam 0,18 ea tn gemn termotzolant i O28 = et deni fot de geam Ia distant de 1...3 em 027 = Gin’ pet PAS: Pimple 0,18 = able oat PERETI EXTERIONE VITRATI — eam profit tip 1, montat simp geam profit tip U, momtat abi = eam roflit tabuide del PAS, tontate simpit = pliet presate ain stilt, ip S (Nevada) ‘Sperelt simp perelt dui — cartiet presate din stiels cu golori, de 80 mm grosime| S Nitrire ed rane metalie, eo Toute’ de gearm 3 CALCULUL REZISTENTEI MINIME NECESARE LA TRANSFER TERMIC 31 Rezistenta termick specifict, Ry, a clementelor de constiuetie (eu excepfia suprafe- telor vitrate), trebuie si fle egaki séu mai mare decit reristenja minima necesatd la transfer termie, Rene’ # Ra > PR (a6) 232 gg Rezistenfa minimit 1a transfer termie, neeesan din considerente igienico-sanitere, so caleuleazi ou relafia : mt, = ony Rogue = MSD ne pW at AT wan 8 wv a > tn care 1, temperatura aerulul interior, conform STAS 1007/2-80,atit pentru inetpe ineadaive, cit 91 pent cele heinotlate; T. temperatura actual exterior, care se consider asttl = Pentru spafiile exterioare, T. —Tie in cate temperaturile exterioare de caleul T,, se iau conform STAS 6473/2-83, in funcjie de zona climatic’ in care este amplasata elidirea ; = pentru ineiperile akiturate, mai reci, incilzite sau neinedlzite, conform STAS 1907/2-80; a“ cooficieutul de transfer termic prin suprafaf, la interior, conform tabelalui 4; WAS 6472/3-89 = Nya diferen{a maximii de temperaturi, admist Inte (emperatura aerulut interior i temperatura, medic ponderati, a snprafetel interioare a clementulut de éousttueste, eouforin tabeliiui 7, in fanetie de destinalia ekidilor si inckpe- ci a clomentalui dé coustructic, factor de fine seama de inertia termiet, cou relatia m cocliciontul de masivitete ter corectie a temperaturi’ aerulul exterior, ea aelementului de eonstruetie, si se ealeuileas — 0,05 D {conform pot. 5.3. m= D indicole ineafiei termiee dete OBSERVATHE — 1a slementuie do constrvelie ex D 4,5 proeum sila lementeie terioare do construct'e Clee ae caleuleoag dim patel do yedere ermine so coms ay ‘Tanetat 7 Sate y ate sepa Pants | | Felul lidirtor 51 Inelipertor Peseti Incipertteelidiritor sociale ew necestatstxienies ‘sanitareriicate“spitae ave Ue nastee, ere, ge) 60 4 n col eluburl spat contest i sncaperian itreprinderitor (eu eseepia inept | rica st foarte ridieat de unitate) uit | IneSperite edteite ste editor & Tormiel de winiitate st deg prodietie ew re- Mocatdusa ne | 90...60) 7 | Inetporite nee ate lite de praueie eu] | seh a te ie de Hott) Inciperieetadsioe de preduelie en degayéelfasom- | Le de ecldurs in special yuh forma radiant slew re- | <50 fim sett de uiditate (hae pentew pacloesi ter | it ae nmiaitate (esstor, Hletnr eie or | | cat de unitate, wie se mite eoienessa Sr, peril pempeateftcinterlnreaeelementeterde Eonstewelisy hak $y lugun pubice ele \ Incaperiteeliditor de prodyelte din domeniel eon Strucilor zootelnice iperieclidirllr de protetic eu resin foarte nid | | l 8.3 Conditin pr fn relafia (10) se aplio’ sf clementetor de eonstiuetie adiacente rosturilor inchise, izolate [aj de aciul exterior, la verifientca teruiotchn'ek a elementelor de constructie interioare, spre ineiperile neinedlzité sau mai pujin inealzite, preeum gi la eladirile incllzite en sobe. Realizarea condifiel conform relatiei (14) nu este obligatorie Ia elementele de construct ale inetperitor in care siationatea oamenilor este de seurtt duratai (de exemplu casa sein, holuri de intrare in elidiri de locuit ete. BA Pentru ekidiri si inesperi necuprinse in tabelul 7, valorile ATs sf 9, Se siabilese ae profetart care preezeaat sregimul de umiditate pentr elite din gitipele HL, Vy V1, VAL si VIE ~13- ‘Temperaturile ‘T, si Ty neouprinse in STAS 1907/2-80, se stabilese do proieetant, in funetie de destinatia intedperitor 3.5 Pentru incliperile clidirilor de productic eu degajtii importante de eildurt, valoarea AT, gas bt Ke normeazi, dack este Indeplinitt una din uwmitoarele condi: = degajirile de cilduri depigese en cel, putin 80% necesarul de e&ldurit; — debsitaten fuxului termic degajat este de eel putin 23 W/m? de element de constructie ; — stuprafata interioant a clementului de constiuetie este supust unui flux radiant per: manent, sau este spllatii de aer useat si eald. 3.6 Rezistenja terinieX specifiek minim, Ryemin a clementelor de constructie vitrate ‘trebuie si fie conform tabelului 8, in funetie de grupa din cate face parte elidirea sau inetiperea, stabilita conform tabelulut 7. ‘Tabelul & T Rann WON Grupe clédirit | Tumpiisie |Luminatoare) Perett cnr sitrat onsenvarit 1. La casa seaei sh alte spali de eizculatie se edmite Bug > 0,22 mW. 21a Stine se ndiite Tg O18 EI 4 VERIFICAREA TEMPERATURILOR PH SUPRAFATA INTERIOARA A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE 4.1 ‘Temperatura pe suprafafa interioard a elementelor de construetie fra punfi termice, in cimp curent, se determina cu relafia : t, rey (a8) In toate celelalte eazuri (col(uri cut elementele de constrnetie adiacente, precum gi in zona puntilor termice) temper 'y se determing printr-un ealeul al elmpulul de temperaturi, prin metoda diferenfelor sau a elementelor finite 4.2 ‘Temperatura suprafefei interioare Ty a clementelor de constnuctie, atit in eimp, oft fila colyuri 1 in dreptul puntilor termiee, trebuie si fie mai mare deeit tamperatma. punetulul de rout =: Ta > % rel as) jn zonaca La acoperiguri terasi cu straturi de grosime variabili, relatia (19) se veritic grosimea ininimt, 4.3 | Verificarea satisfacerii relatiei (19) se face pe baza temperaturilor exterioare de calcul (7, = T,.) sau a temperaturilor T, ale Inekperilor alturate mai reel conform STAS 1907/2-80, & umidititilor relative alo acrului umed interior % conform tabelului 7 si a temperaturilor aerului interior conform STAS 1907/2-80. IPAS 6472/3-89 ue 44 Temperaiura punetului de rou =, peutru diferite temperaturl si umiditifi relative ale aerului interior, este dati in anexa B, Protectia termicd mini nevesari pe timp friguos a clementelor de constructie, anaeterizald prin rezistenta minim’ necesari la transfer Lermie si Tealizarea unei temperat uti minime pe supraiata intesioar a elementilui de eonsteuctie, mai mare deeit temperatura pune- {ulai de rou, este stabilith pontry reginu normnal de exploatare in tinpal inellzii, regiin prec zat conform’ STAS 1907/1-80, ” m Tegim p 4.6 Temperatura inta-tn plan n din interiorul unui element de constructie aleituit, din unul sau mai multe xtraiuri omogene dispuse perpendicular pe direetia fluxului termic se determinit eu una din relajile : = 7, - a (™ + z ®) ro} (20) e (Re + z ry) ro} (21) in care: a, 12. Teprerint® suma rezistentelor specifice Ia permeabiliiate termick ale. straturilor ¥ Ro amplasate intre soprafaja interioarS, respectiv.exterioar’ si planul TTomperaterte din interior eleentlor de constuetteneomogene se deter pein- to-un ele a Sunp plan san spatial de tenrperstn 5 STABILITATEA TERMICA A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIB, Stabilitaten termie% a elementelor de constrnetie pe timp de iarnt se realizearit, in prin- al, prin respectarea regimaliti normal fe exploatare in timpul ineal7iri, astfel ineit, in condi- {ile Variatiel temperaturii aerului exterior, amplitudinea de oseilatie a temperaturii aeralut In(erlor Ay, sk mu deplisease’t 1. 52 Pentru mitivea capaciti{ii elemonteler Ce constmetie de acumulare a energiel, trebute si se realizeze urmitourele valori minime ale indicilor inerfiei termice rile sobe D325 in cazul inevirit erntrale sau. in termoficare : 1a clair 1 pe20 = W alte cliaivi Dos K3 Indicele inertiei termice a unui clement de constractie plan, aletituit din mai multe stra~ turi, se ealeuleazi cu relafia : D =F Rasta (2a) fin care Raf devatenta specie Ta permeahiltate fermi a stratutulj. tn metot pitrati— Kel- vin pe watts fm; coeficientul de asimilare termict, pentru perioada oscilatillor densittii fluvulut termic de 24 ore, al materialuluf stratului j, in wati pe metru plirat — kelvin, conform anexel A ODSERVATHE ~ Pentra materiale nevuprinse fm anexa A,coeticiental de asimiare termiet fy se steileste Se reat sa 89109 VRRP ww "KN ac) +» capactstes esleled mas fa presiene constant, in joit pe Rilogram-ketn, conform anexel A fp densitatea aparentiamateiattu, inkilograme pe metrucub, conform anexeiA. AS 6479/3-8@ ii cazal elementelor de constructie ox zone distincte din punet de vedere termic conform pet, 2.2.3, indieele bverfiei termice a clementulai de consivuctie se ealculeazat cu estate S(Dp-+ SyDy Hos + Sede ~ Sy ay Sysuprafejele zonelor ditinete de pe suprafafa elementulul de caustractic, in metri piltratt; Dyy Dy oes Dy inci i fot t mice coresprniiter’ zonclor de suptatele Si, 6 CALGULUL REZISTENTELOR TBRMICE SPREIFICE MEDI 6.1 Calentul wzistenfelor (ermice speeifiee medii sé face pentru anssiablul ured ¢ son), prin deterininarea + idivi (tron- ~ rezistentelor termice specifice medil Ryy ale fieciirni clement de constraetie in parte (pereti exteriori, plangee de terasii sau pod, feresive, plangee peste subsol, pardoseli pe sol, pereti Ia rosturi_ inchise ete. — rezistehitel termice specitice medit Ki, 2 ansamblului tiaturor clementelor de cons truefie care delimiteazi clidirea (tronsonul) de exterior. 62 Rezistenfa termied specifi medic a elementelor de constructie se calcula eu latin : R, [mek |W) (25) e S, suprafafa total, pe clidire, a elementului de eonstructie, care separ spatil inte rioary ew diverse temperaturi Ty, de eps{ii exterfoare en aceeast temperatura ‘T., in metri pitrati =~8 S, suprafeyele clementelor de constructie caracterizate prin aceeagl rexistent te specilicd Ry si delimitind spatii eu accleast temperaturi ', ale tutaror Inelipe clidirii, in”'metri patratis 6, factarnl do corecie a temperatnrilor interioare, can 4,— eo (26) e calouleans en relagia in care ‘Ty, temperatura serului la interiorul elementului de construetic, de suprafatit 8), con= form STAS 1907/2-805 Ty, temperatura predominanté a inediperilor cladirii 6.3 Rezistenfa termicd specifics: medio @ ansamblului ele elidirea de exterior, se calculeazi cu relajia: Sr _ Sua wentelor de constructie care separ (mK |W) en ft Rims in care Sp suprafata totali, pe clidire, a ansamblului elementelor de constmefie, in metri pleat S:=E8y tactorul do corectie a tomperatarioy extetioar, care se caleulemzs en ratia Q = get es) Tre — Tee STAS 6172/3-89 ~ 16 — To temperatura aoculul ly exterioral lementului de eonstructic de suprafays Sy, con form STAS 1907/2-80; Too temperatura exierloas de cileul, conform STAS 6473) a. 6.4 Rerisien{a wermies specifics medie a ansanblului elementelor «le eousiatetic care sepa lidirea de exterior, se poate caleala direct, et rela Bax = [mek)W) 29) in care: S, suprafotele clementclor de constructic earscterizate prin aceeasi revistenti termied specified’ Ry si delimitind spa{ii cu aceleasi valori ‘si T., ale tntaror ‘inetiperilor chidirii, in“mnetat pitrapi 6, factorul de coreetie a temperaturilor interioare si exterioare, care so caleuleait ¢ rel 7 (a0 La determinarea valorit Ty clidinea se consider’: delimitat do exterior prin unm toarele elemeate de eonstruetio : perei exterior’ (inelasiy spre rosturile de dilatatio deschise), ferestre are = plangeul peste ultimul nivel, sub terasi sau pods — plangeul peste subsol sau placa de pardoseakt de pe pitunint. Suprafata peretilor adiacenfi rosturilor de dilatatio inchise 1m se consider in caleul. La clidivile de locust. en spa{it comerciale la parter, ea element de eonstmnetie eave dolimitenz clidirea 1a partea inferioar’ se consider’ plangeul peste parter. 6.6 La caleulul rezistentelor termice specitice medii Ryw si Rag trebuie si so aibit in vede urmiitoarele — inediperile neinedlzite se consider, de rewuki, ea facind = windfangurile neinedlzite si eamerile de pubele la cbidirile de Tocuit se consider’ in exteriorul elidivil; — casa sel, inedlaita san neinesil sider in interiarul elds ~ Tacasa seri, preewn si la holurile de intrare in. clidite avind phansew) infesior deni ‘velit, spatial interior se considerii delimitat la cota generaki a plansenlai peste subsol 5 — la clidirile ew acoperis, in cazul in care casa seri continu’ pesie cota general planseului podulut, ca’ clemente delimitatoare spre exterior se consider’ peretii intra ease. sefirli gi pod si plangenl de, peste easa sen — punfile termice din dreptul planseclor de la baleoane slogii care, conform pet. 2.2.8.4 hiv s-au luat in eonsiderare la determinarea rezistenielor termice speeifice ale pere- {ilor, se ian in ealeul ln determinarea rezistentei termnice specitiee medi Ry it, preeun si hohirile de intrate in chine, se con- 6.7 Diferonfele de tamporaturi de max. 2K intre diferitele insipert ale diidnii, pot A nexli jate in calcul. de constructie care delinii 68 La delerminarea supratetelor elemente Ai ebidiven spre exierior, se vor avea in’ vedere urmitoarcle “suprafelele perelilor se consider’ conforrn pet. 2.2.83 — Suprafejele Terestrelor se ian in ealeul pe baza dimensiunitor nominates = In'terase sau acoperisnri en pod se va. considera suprafata detimitara de axele gcometrice ale perejiler de pe eonturul clidini (exchisiv suprafata logiilor gi bale Goanelor, carnigelor ete.) ; — la plangeete peste subsolari si magazine, preetun si deasuipra spajtitor libers, se eon- sider supratata delimitats pe contur de axele geometrice ale peretilor exteriori de Ia parter, respeetiy etaj I, inelusiv suprafetele perefilor si stilpilor interiort (fig. 2 6); — la pardaselile in contact éu soll, se consider suprafaja determinata ca ka plangeele pesto subsol. 6.9 La terase cu straturi de grosime variabili, rezistenta LermicK specific’ se poate calcula pe baza grosimilor metil, pouderate pe intieaga suprafatii consideral’ Mt ealeul, ale straturilor respective. 6.0 Valotile Ryy si Igy determinate ea mai sus, se compari ea valorile minime ale reristentelor termice speciti¢e mneiit stabilite pentru ficeare element de construefie. in parte Bos ais $1 pe ansamblal tutaror elementelor de constructie care dlimitenza elidirea de exterior Roy miss Drecizate in reelementarile in. vigoare, ae STAS 6472/3-89 ANBXA A CARACTERISTICILE TERMOTEHNICH ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCTIE Tabetul 9 | ee" eee [ea | gin? Witmisy | WiimeKy t Kp 7] 3 ja I. Produse pe bari de azbest Capacitate calorie masiet ey Tyke. 1. | pst 5b fot de azbociment 3900 2) | ldel fermoizotante de aebest 300 II. Materiale asfaltice si bituminoase Capacitate ealoried masiek ey = 840 J/(ke-K) Mortar static 1800 [ton astatie. 2100 Bitum 1100 ast 3337 HT. Betoane Capacitate calories masiek e, g-K) 6. | neton armat 2600 2500 2aon 7. | Beton simptu cu agregnte naturale de nature se- Aimentard sau amor ipletrs, tol calearos, diato- mit). 2400 2200 2000 3800 1600 3400 | 300 | | 1000 8, | Beton eu rgurit de eazan 1800) sa | 1200 9, | totem en agers granulaté 1800 1800 1400 1200 10, | Beten ou zgurd expandata 1600 1200 11, | Beton ou pert 1200 3000 ‘800, STAS 6¢ —18— Taino 9 (contin . 7 To | i | 18, Belon cet aatoetavzat (qazbeon) i ie aS mo oar = 8 jo | oa | eh TAB chy = | tas | ate (TERESI onc | | BS 44 | Produse rede spumate dia emus de termo- cosas Pe so | ot aar | aa | | One eB] ks i | + Mortare Copacitato enloriek masiek cy — 840 3/(ke/KC) 15, | Sortar de cient | ss00 toes | 7 Te | AIHE ab SRE ear | ee | ee 1 | Mostar de Sa | tteo an] 3 Te) ARHGE a8 22a eu cient Hoo go) a | io ais | ae V. Vati minerals si produse din vati saineral Capacitate caloried masied cy = 750 J/(kg.K) 19, | vata mineratt | are) | wm | ope | oar | at rib Fo ) eee | oe nt 20. | stele ain vaté mineral | | Sate ce SoM SES"S, sp. aa | s00..190| oo | oso | [UB So fiasco | os | oa 21 | Dts neat { een wo | cae | ost | ree | | oo [oe rap Fo Fm) alam | nee 22. Pel in val mineala ie ie rr =p Gan seat | trom | as Tub Ae to oo | orate | O88 2, [pte ed ede mvt ap wm sm | tots | nen | i VI. Sticlii si produse pe bazi de stick Capacitate calorie’ masici cy = 840 J/(kg.K) ™ [= [om wa) 2 wo | ous La | ass | |] oa re) #3 | Mo | olets | ast | Bed 7 80 0,036 0,42, at fw] oh] as th ~ 19 — STAS 6 472/3-89 at 9 (continua) 7] 7 Li? i 71s VIT. Produse pe bari de ipsos, pest, diatornit Capacitate ealoricd masied ry = 840 J/(kg.K) 27, | Pldct de ipnoe 1100 oa | 5.35 bt | io om | an 3 28 | Plies de isos cu umpluturk organics 700 om | ats 34 29° Ipsos celular 0 ons] ame | oar 80 Sap de Ipsos 1600 aca | 10,0 | aa 3M Produse termeizolante din entorit ‘wo on | ae So ot | a0 = $2_| Plict ermoisante din pert Hate ov cimert 20 on 16 ie ‘VITT. Pamintusi si umpluturi Capucitate calorie mastet ey = 840 J/(ku:1) 30 | Part vegetal tn stare ued 1800 ate | an,28 7 2 | Umplataré in nip 1.600 oss | 7,80 3 Crmplatwea pretty | 1m00 07 aa |e TX. Lomn gf produse din lemn Capacitate calories masick cp = 2510 J/(kg.K) 2 | Pin gibma Terpendicnar pe fibre 280 ont a2 | 94 = faTagt hein 50 | Os sat 20 “2 yetpeadicuar pe fire 0 0,23 Satins ree So oat 28 | rneay nets 0 oat 20 | Ramegus 0 008 40 | Pact termelastante din tale, tp STABUL.IT 0 ott Bo | onto 41 | Beton cw agrgate vegelate wo | oa _| as, Suanees, pusdene) oo oa 42 | Puts tem testonte dn coat de sSginonse | "hp Tacosie 0 ont — ty woren 50 zo 49 | Pict in fbxe de emm, tip PEL. (pl ml) ye s 20,..280 4M | Pick aglamerate fihrlomnoas, ip PA 0 48 | Pll di apeit oe lem, tip PAL | | SNetnoirolante | 0 oom | 2.31 28 = Netlicnte wo} OM) ahs a = omocene pline m0 oa 538 5 oo one a8 nm ‘bo on as Ba = emogene ox ghar 6 on 338 28 STAS 6472)/9-89 = 20 - ‘abel 8 Continue) oT z L213 1 * 18 X. Produse termoizolante fibroase de naturi, organic Capacitate caloric masiet ¢, = 1.670 J/(lkg.K) | rey * wo | ogee | ta ar | stot | i “pret manu wo | os | as = Pisa Sma Bo | oat | at as | rat on pale 250 te | 20s | ot 40 Piet din dqeurt tere states Pe eoen ke wo | oo | oar | aa 2 | Sate in decor texte sinteiee, tid de line wo | 0,08 1a - polietitend 80. .120 0,085 0,81 ~ | i { | XE. Umpluturi termoizolante Capacitate caloricd masici e, Ti(ke-K) sa | zgura de cazan | 000 0,29 4,20 3.3 mo | os | aoe |S so | ayurk gamlaty gerd expandats wo | om | aa | se soo | O38 Go) ot so | one | ae |B 4 | comuyt 9 ngunt de termocetrla so | oa | aos | 30 ss | rman, | 0 fost | ame) a so | oa | a | SS ee ee so | pene mo | oom | oo | a2 a 3 51 | bitoni m | on | ae | - go | oni | Be) NIL, Piette naturale si xiditie din piatra natural Capacitate calorici masici c, = 920 J/(kg.K) 38 | score baz wo | oge | ais | 59 | Namur gait, batt woo | ads | asus | oer 0 | cree wi cvartte nm | ans | az.08 | 170 os | rite eatarase moe |e) ee ee 2 | Tu eneares a 0 | rise ain plete de toa regulat, cx dentate Baro Pies Se nit rua ao | saz) am | soe = oo ae Be ot | EB es [= imokis me Ok | RR | ts 64 | rave ain tre de fomk meres, co denn | meant ae | | Se aoa a am | ass | mo | 155 = 300 Sine Fa | 2 Sanes a a1 PAS 6472/3-80 Tabet 9 (continsere) 71 Lo z “I 5 XIM, Ziditie din cirimizi, blocuri mici si produse din beton celular antockvizat. Capacitate ealorick musiek e, = 870 J/kg.) 6 | zidarte ein earamiat pline 1800 0.90 et wa 8 | ziedric din caransat eu gauri vertical, tip GYP, fev densitaten aparenta a eteamilor 't6 kelme 1700 348 Kel 1550 = ds kam? 1450 1200 alin? 1350 = fos Kime 1250 = 850 kai? ns) 67 | ziaarie ain eavamiat de diatom, cu densitatea parental chron de 1000 bl 1200 6,26 a4 08 | zuarrie ain vocurt mic pline dn deton eu agregate {soars cu ensitaten aparentas blacusar ce Bots in| 1980 aie | 12.02 0.0 = Tato gine 1800 oo | 026 #3 = 100 Keim? 1620 0:75 ne mm = 1400 kim rr oct 7s “7 i200 Kelme 1300 80 eh ts = 1000 an ios on sia vo 69 | ziaarie ain blocuri de beton celui antocavizat eurostar subtit {ip GBN 33 os 0.20 3.38 3.8 tip GBN 30 7 0% Baa 43 — ou ronturlebignuite tip GBN 35. 725 9,30 3.70 39 tip GEN 50, as ose 4220 a imate din Beton celular autocaviaat ‘ip BN 39 229 0.29 3,19 37 up GBN 50 75 0°25 3187 42 XIV. Metale Capacitate calorie’ masieli cy = 480 J/(kg-K 11 | 0441 de construct 7350 38 | 125,6, © m2 | Ponte 7200 so | 17 ~ 73 | Atuninin 2000 mo | 140.8 © XV. Polimeri gi spume de polimeri. Capacitate caloried masick cy = 1460 J/(kg-K) 24 | Potistien cetear 20 0,04 0,28 m0 75 | Spume de pelitorark de vast 2 0,08 0.81 0 3 bios o0 30 78 | Poturetan cetolar % 0,04 0.8 | m0 STAS 6472/3-89 — 2 = 1-9 eontinuaes XVI. Materiale in suluri Capacitate calories masies ¢, — 1460 Jyikg.K). Cover PUG | n = "ahs suport text 1800 0,98 aan) a5 1000 0133 Tas | 435 — eu suport testi 1800 0139) too | 435 2400 m3 Be | as 78__| Pinza pitumata, carton _bitunat, ete 600 ony, 3.28 » | *) Valoarea este conform SAS 672/480 oasERvarnt 1 Conduetivitatile termice de caleul din anexa A sint dale to conullile unui regim nennal de amiditate a inaterialelor In tinptl esploatirl, conform prevederler cia STAS B172|t-8 2'Alte materiale deci erie din anexa A pot fh wtiizate in elemente de construetle nual eu avizol ann S'Penira materiale care nd sint cupriase tn anexa A, conluctivitatea termes se poate deterwina es fueataly conform STAS. 5012-89 (peuteu materilul in stare useuta), Conductvitatea tind raportata la perature medic de O° anductivilaile termice de caleal s¢ ebfin prin majorarca aloilr determiea —"betoane uyoare, avind cexporinental 25 dyp& om tae Oo ‘Wyim.g) 60%, RE ont... eanwigmss aa, 3S 034...) Wim) 30% 35 ost. S2nan wit k) Be bya. 0/88 Wim 20% = produse din’ vata mineral 10% = produse ain tema 208 = prise Whroass de naturd organi 2% T fnaat ceramics 209% polimen st spline din polimest seu pont chist = eu por! deschis 4 Densitaton apurenla dali ia anexa A se referS la materiale i slate uscald pind ta mand cunstant 3 Pentru materiale eaprinse bt anenu Ay Hay avind alte deysiQi aparente, conduelivitatea termi de cele Se poate determina prin interpola. Svontra materaicie st densitatile aparmte necuprinse Ms anexa A, eoeticentul de asimilare tele Sy $6 fvleuleaaa conform pet. 5.8 dim prezentul standard F"Peniea matenalcie care uu al Yalor! I/Ky In unexa A, preeum ai pentru alte materiale necupringe tm anexs. ANNactorel rerstente Ia permteabittate In vapors se va’delermina pe este experimentala de cate un Instat 40 spectalitate Pentru materiale mb formé de vopsele, pelicule sau fol; vilorile 1/Kip se daw in STAS 64721499, = 23 — STAS 6472/9-89 ANEXA B TEMPERATURA PUNCTULUI DE ROUA PENTRU DIFERITE TEMPERATURI ST UMIDIPATI RELATIVE ALB ABRULUL INTERIOR “Tabetul 10 Uiiditatea reativd aru a 8 83 % i & 8 os “ 0 & 30 2 OUSERVATIE Tenperatace punculol de rosy x patey alle alo Ty Sy dele cele dn tal so ea Se determing presiones partlé # vaporor la interer poy eu rela a io Wat ba 1 presiunea de saturatic corespursatoure temperaiueil aerial interior, conform STAS 472/480, aneva A, In paseatis ‘% wrmtanates relative @ aeruiul ued interior, tx procente ~ din gnexa A. STAS 64172)4-89 se determing temperatura pentru care peeslusea parlalé 9 vaporier,eslee lata cu relatia de mai sus, deviae presume de suturafe;. aceasta valeare a temperaturit este ersporatara punetulut de rout =, STAS 6472/3-89 ~ 2 ANEXA C PLU DE CALCUL | erred EAT i Polistes celutor Fig. 5 = 25 STAS 6472/3-89 Clidirea este ine&lzith prin termoficare. C11 Caleulul rezistenfel termice specitico a peretelui exterior al une inckpert. Dimensiunile panoulni sint egale cn dimensiunile peretelui exterior, intre axele geome- trice ale peretilor si plangeelor paralele eu fluxul termic, conforin pot. 2.2.8, Peretele are o siructur® neomogen’ pe ambele direetit gi pani termico gi, in conse- inf, caleulul so face conform pet. 2.2.3 cu relatia (¢). Se imparte panoul (peretele} in zone distincte din punct de vedere termic (ig. 4), astfel : 1. — zona de nervuri (punti termice) din beton armat s 2. — zona de cimp, ale&tuiti din mai multe straturi, cu termoizolafia din plici de vat mineral G 100; 3. — zona de imbinare orizontals 5 4. — zona de imbinare vertical’. Se calculeazi rezisten{a specificé Ia permeabilitate termick R..2 fiectret zone, conform pet. 2.2.1 relafia (2) pentru zona 1 si conform pet. 2.2.2 relafia (3) pentru celelalte zone. Valo- rile Ry so daw in tabelul 11. x, | pamomina aati | aprent! |S leas sets 1 [so [wm [ar [oe [wm | om 2. Zona de elmp: — {loc amt noo (Ce [eee 2 | Vata minerals G 100 100 0,08 | 0,08 | 1,20 1,607 Ieristenja specific Ia perresbililete tamica @ 706 2: 3, Zona de imbinare orizontala - Reslatenta specitica Ja permecbilitate teomicd a 200i 3 7 Ray = 0,607 7 esos aa wn_[ ow | aa | eae « Realstenta specficd la permeabilitate termicd a zonel 4 ~ Ryu = 140 Garacteristicile termotehnice ale materialelor se jaw din anexa A tabelul 9, iar coefi- elentit din tabelul 2. Pentru stratul de mozaie se iaw aceleagi valori ea pentru betonul armat. Se calculeazti suprafetele corespunzitoare fieerel zone : zona 7 (nervuri) zona 3 (imbinare orizontalé) 2-1,80- 0,05 = 08 3,00-0,15_ = 0,54 2-1;30-0,05_ — 0,13 B= aoe 5, = 0,31 mt zona 2 (cimp) zona 4 (imbinare vertical) 20,65 -2)55 = 3,31 2-0,20-2,58 = 1,02 1,25- 1,90 = 3,38 = 500m 8, +5, + 8, + 5, = 0,31 + 5,69 + 0,54 + 1,02 = 7,56 mt STAS 6472/3-89 = 6 Suprafata opacii a perctelut : S = 3,60-2,70—1,80-1,20 = 7,56 m* S=S+S.4+ 5548, Pentru aplicarea relatiei (4), se verifies condifille de la pet. 2.2.3 astfel : RY = Rug = 1,784 m7K/W (tabelul 11) Byg > 0,8 mK = Ryy = 0,167 m°K/W (tabelul 11) Ruy < 04 KW Se caleuleazti procentul de punfi termice (zona 1) : Veriticar 5 == «100 % peg % 931 7,56 p<15% de Ia pet, 2.2. Hn deity so poat ulin relat (4) ia caleata! lor sau a elementelor finite nu este obligatoriu (pet. 2.2.4). 7,56 1,56 100=4,1% Ambele condit eu ajutorul metodei diferenjel Ty a OL G50 0,167 1,784 "0,697 1,404 Ry = 1,163 «0 mK/W Se calculcaza cceficientul de corcetie © (pet. 2.2.8) 100 — 41 ex WOT Ad 100 © = 0,959 Ry = 0,959 1,163 = 1,115 mW Revistonfa omic syeciticd Ry se caloulces’ conform yet. 2.3 eu relagia (6) asttel Ru = Pat Ra +R, Ry = 0,125 m*K/W (tabelul 4) Ry = 0,042 m°K/W (tabelul 4) Ry = 0/126} 1115 | 0,049 — 1,282 mK) W ©.1.2 Caleulul rezistenfel minime necesare Ja transfer termi Se calculeazt indicele inerfiei termice, conform pet. 5.3. Coeficientii de asimilare termic% sq ai materialelor care intr in aleXtuirea panoulut conform anexei A, tabelul 9, au urmiitoarele valori — beton armat 7 = 2400 kg/m? Sm = 15,36 W/(m'K) — vatii minerali G 100 Sm = 0,47 W/mK) — polistiren celular Sq = 0,29 W/(m*K) ter, S¢ *tleuleaztindicele inerfiet termice D pentru fleeare zoni in parte, eu relat (22), astfel : Dy = 0,167 + 15,86 = 2,565 Dz = 0,117 «10,36 + 1,667 + 0,47 = 2,581 Dy = 0,152 + 15,36 + 0,545 - 0,20 = 2,493 Dy = 0,130 + 15,36 + 1,864 - 0,29 = 2,392 Indicele inerfiet termice a peretelui so calculeazi cu relafia (24) astfel : 0,31 + 2,505 + 5,69 + 2,581 + 0,54 - 2,403 + 1,02 + 2,502 7,56 D= 2,55 D= i STAS 6472/3-89 Cooficientul de masivitate termicé ma peretelui se determink conform pot. 3.2, in funetie de indicele inerfiei termice D. m = 1,225 ~ 0,05 + 2,55 = 1,098 Rezistenja minima necesari la transfer termic se calculeaz conform pet. 3.2, relatia (17), astfel : Bagee = BLT) aims ‘T, = + 18°C (conform STAS 1907/2-80) 1, = —10°C (eopa TT cimaticd SPAS 0472/2-69) AT, wx = 45 K(conform tabslului 7) a = 8W/(m*K) (conform tabelului 4) ,006 m*K/W 8-4 Se respects deci condifia de la pet. 3.1 relaia (16) antfel: Ry2 Ry ace 1,282 > 1,006 m*K/W C.1.3 _Verificarea temperaturilor pe suprafafa interioari a perejilor. ‘Temperatura in cimp eurent 80 calculezK conform pet. 4.1 relatia (18), astfel : ty = se 8 (18) 3 GyTB4 + O95 + 0,013) 1s — 2," = 15,70 Pentru alte zone (1a imbinirile orizontale si verticale si in zona nervurilor) se face un caleul al cimpulai plan de temperaturi prin metoda diferentelor finite conform pet. 4.1 Se utilizeazi programele de calcul automat, conform reglementirilor tehniee speeifice in ‘vigoare, in caleule considerindn-se : T, = —15°O (conform STAS 6472/2-83) T, = +18°C (conform STAS 1907/2-80) %= 60% (conform tabelului 7) Din calculul cimpnrilor de temperaturi rezult& ch cea mai seizuth temperatart este Th =ur0 Conform anoxei B, tabelul 10, temperatura punctului de rouk eate Se respect condifia (19) = 10,70 The atit in cimp curent (1, $°0) cit si in zona puntilor termice (Ty = 11,2°0). Cad Verificarea stabilitatit' termice a peretelui Confort calculului efectuat la pet. C.1.2, indiccle inertiei termice este : D=2,55 Stabilitatea termick a peretelui_pe timp de iarna este asiguratt prin : — realizarea conditiel D>2,0 (conform pet. 5.2); — respectarea regimului normal de exploatare in timpul ineSlzirii (conform pet C2 Se ealeuleazi : 4). — rezistenta termiet specifick medic Rex, & peretilor exteriori, pe ansamblul unei cli- Giri de locuit 5 — rezistenfa termict specifick medie R,x, @ ansamblului tuturor elementelor de cons- tructio care delimiteart clidirea de’ exterior. Peretii clidirii se realizear’ in panouri mari prefabrieate, conform exemplului de cal- cul C1. Clidirea are subsol tehnic ventilat si acoperis cu pod ; ferestrele gi usile de baloon sint: cuplate. €2.1 Determinarea valorii Ryapentra_peretii exteriori Caleulele din exemplul de calcul de la pet. C.1 se efectueazi pentru fiecare tip dis- tinet de incipere din eadrul clidirii. Rezstenfele termice specifice Rr, suprafefele perefilor rexpectivi 8, recum gf mumrul perefilor de acelasi fel, se dan in tabelil 12. (zona IT climatiet) ; Ty = + 18°C (temperatura interioari de ealeul, egal& cu temperatura predominanta a incisperilor clini; Ty = temperatura aeratui la interior (conform STAS 1907/2-80), astfel: T, = £18 pentrn camere de zi, dormitoare, bAi, DuektArii gi grapuri sanitare supli- mentare 5 Bo EWE in casa switil ineklzits, Ia otajes £ 8°C tn casa seri la parter gi in holul de intrare in clidire, ambele inedlzite, Camera de pabele si windfangurile (neinedlzite) se corsidera in exteriorul clidiril (eon- Form pet. 6.6). Rezulli: 0, ~1 pentru inciiperile cu T, =< + 18°C 0 = 2 0,76 ta casa sctrit de In etajo; “ 0,70 Ta-easa. scart de Ia parter gf 18 holul de intrare in alidire Valorile 6, sint inelase in tabelul 12. ‘abet 12 s tee | wees [Nese SEs) Lene “ ‘eines F PESHE | specter | temperatur Zerg Reap | | leap, fimereare | the PRE | 1 | camer deri [gre [ae Po wo | 2 | Camere et wee. | tae | too o | i sik hae | 100 8 ‘ tae | tio | 30 Vs | to) '5 a | Yan | 00 6 | 8 | Grup saniter Bio | 11235 1100 3 2 | Gates eae soo | oe ‘ 10 Caa'ean peer | dao | a0 i 13) Hot strre am | O70 i ‘Total Reristenja termic’ specified medie a perefilor se caleulear conform pet. 0.2 relatia (25) astfel : 1,26 mK C22 Veterminarca valorii Roy pentru ansamblul tuturoc elementelor de constructi. Caleulul se face conform pet. 6.3 relatia (27). ‘Clidirea este previizuti cu sicoperig cu pod si subsol tehnic general stribittut de conduete calde. = 29 = STAS 6472/3-80 Se calculeazi factorul de conectic a temperaturilor exterioare 0,y, pe baz em peratuie Jor Ty din SPAS. 1907/2-80: 0,39 Se caleuleaz re2istentele termice specifice medii, Rug, ale clementelor de coustiuctie, astiel : pereti exterior (conform pet. .2.1) + Romy = 1,26 me? kW 5 — timplirie exterioark (ferestre si usi de baleon cuplate eu douti foi de gesn form tabelului 6) Boaz = 0,39 Wi = plangeu pod (beton armat, 14cm; nguri expandatt avind p= 900 kg/m’, 36 ein mortar elment, em): Rag = 2 208 249 we 3 2 — plangeu subsol (beton armat, 14cm; vata mineral G 100, 3,5¢m; murtar de iment, 3 ems covor PVC eu suport text 1600 kg/m, 0,3 em F110 me K)W nt = pot 0,33 wPK W Be "Be Jdesat_conduetivitagile ternnice de corectie b conform tabelului 2 si coeticien: suprafaja, a si ae, conform tabelululut 4 Supratefele totale ale elementelor de constructie Sy, rezisientele termice specifice Peay calculate mai sus, precum si factorii de corectie Oy, sint conform tabelului 1% 1 conform Auesei A, de transfer ternsie pritt « | “ie cme Pye] sate | anit Perelt exterior, 4,00 20.6 ‘Timplarte exteroars 100 20,3 | ose 119 mK /AV Valorile Reg si Ray se compari cu valorile minime ale rezistentelur termiice specitice modi, stabilite pentru ficeare element de constructie in parte (Rye mia) $1 pe ausaantlul tutor ‘lementelor de constructie care delimiteaz elidirea de exterior (Ryyenly precizate conform regle- mentiitilor in vigoare. STAS 6472/3-89 — 30 esponsabital rote recra = Insttutul de Pruectare pentea Constructit Tiptaate Ing. Moses Deter [Redastat final: Tastitutal Romén de Standaritrare ing. Paula. Stanesew Coluboratr linn Ministers Aprovieionirit Tehnica-Materiale #8 Can- twolulol Gospodariri Fondurior Fixe Tepectorstul Censmal de Stat entra taveatstii— Construct Comitetsl pentru Protlemste Consiitor Populare Tlitutel Ge Copstrachil Tcusest Inetitutel de Droieetare Proieet Bacures Institute de Gercetam Protectare # Directivare Constructs Fiala Tay Insitute de Cercetrk fn Construct sh Esonovnia Constructinor = Tnsttotal de Cerestares Peotestare pentra Siatemali= are, Locuinte 1 Gospoddre Comuntla Institutl de Proletare Judetean Dl Tastitute de Protestare Judean Brajow ‘Slandardul a fort elaborat inital tm anal 1967 $i 5-4 revient tm nll 1988, 1973, 1075 yl 1986 1 — W900} 27 ex. LP. Informajia © 9515 rest 1969 Fipdrit 1a 1908.1%89 Pal Baitura Tehnisd, Bus