Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
STANDARDE I CERTIFICATE
IFMA respect n totalitate standardele europene din domeniul ascensoarelor: SREN81 1/2001 Reguli de securitate pentru execuia i montarea ascensoarelor. Partea 1: Ascensoare electrice SREN81 - 2/2002 Reguli de securitate pentru execuia i montarea ascensoarelor. Partea 2: Ascensoare hidraulice SREN81 3/2003 Reguli de securitate pentru execuia i montarea ascensoarelor. Partea 3: Ascensoare mici de materiale, electrice i hidraulice SREN81 21/2010 Reguli de securitate pentru execuia i montarea ascensoarelor. Ascensoare de persoane i materiale. Partea 21: Ascensoare noi de persoane i de materiale n cldiri existente. SREN81 28/2004 Reguli de securitate pentru execuia i montarea ascensoarelor. Ascensoare de persoane i materiale. Partea 28: Alarm la distan pentru ascensoare de persoane i ascensoare de materiale. SREN81 70/2004 Reguli de securitate pentru execuia i montarea ascensoarelor. Partea 70: Accesibilitate n ascensoare pentru persoane, inclusiv persoane cu handicap. SREN81 72/2004 Reguli de securitate pentru execuia i montarea ascensoarelor. Aplicaii particulare pentru ascensoare de persoane i materiale. Partea 72: Ascensoare de pompieri. SREN81 80/2004 Reguli de securitate pentru execuia i montarea ascensoarelor. Ascensoare existente. Partea 80: Reguli pentru imbuntirea securitaii ascensoarelor de persoane i ascensoarelor de materiale i persoane existente. SREN 12015 /2005 ; SREN12016 Compatibilitate electromagnetic emisie respectiv imunitate. Certi cari IFMA: 1. Certi cat de conformitate cu cerintele Directivei Europene 95/16/EC, Modulul H, Anexa XIII (HG 439/2003, Modul H, Anexa 11). Modulul H nseamn toate activitile respective: proiectare, fabricaie, montaj, inspecie nal. 2. Certi cat de conformitate pentru sistemul de management al calitii n conformitate cu SR EN ISO 9001/2008 3. Certi cat de conformitate pentru sistemul de management al sntii i securitii ocupaionale conf SR OHSAS 18001/2008 4. Certi cat de conformitate pentru sistemul de management de mediu conf. SR EN ISO 14001/2005
1. PREFAA
2. NOTIUNI INTRODUCTIVE 3. ETAPE CE TREBUIE PARCURSE PENTRU STABILIREA TIPURILOR DE ASCENSOARE NECESARE UNEI CLADIRI
4. CALCULUL NECESARULUI DE ASCENSOARE 5. RECOMANDARI IFMA PENTRU ALEGEREA DIFERITELOR TIPURI DE ASCENSOARE
PREFA
PREFA
In dorinta de a alaturi de profesionistii din domeniul arhitecturii, dar si din convingerea ca lucrurile bune depind de deciziile care se iau la inceput, IFMA a conceput Ghidul pentru arhitecti si constructori. Trebui sa constientizam ca felul in care arata un oras atat pe dinafara, cat si pe dinauntru, este marca unei societati. De aceea Ghidul pentru arhitecti si constructori este locul de intalnire cu profesionistii de la IFMA, cei care va vor indruma pas cu pas catre alegerea perfecta a ascensorului, oferind totodata sugestii tehnice pentru principalele contexte speciale pe care le poate presupune o constructie. De la intelegerea parametrilor ce de nesc un ascensor si pana la nisaje, Ghidul pentru arhitecti si constructori reprezinta cel mai bun instrument pentru atingerea standardelor cu adevarat inalte. Acum este momentul in care valoarea este miza cea mare, iar deciziile actuale trebuie sa re ecte aceeasi calitate in viitor. IFMA este garantia.
NOIUNI INTRODUCTIVE
2. NOTIUNI INTRODUCTIVE
Limitator de viteza
Dispozitivul de siguranta care comanda blocarea cabinei pe glisiera in momentul depasirii vitezei nominale cu 15-30% inclusiv in cazul ruperii cablurilor.
Jugul cabinei
Structura de rezistenta care sustine cabina si de care se prind cablurile de tractiune
Cabina
Planseul etajului
Panou de protectie
Cablu exibil
Tampon
Troliu
Contragreutate
Planseul etajului
Jugul cabinei
Structura de rezistenta care sustine cabina si de care se prind cablurile de tractiune
Cabina
Glisiera contragreutatii
Panou de protectie
Planseul etajului
Glisiera cabinei
Cablu de tractiune
Cabina
Centralina
2. NOTIUNI INTRODUCTIVE
Oferta de ascensoare este mult mai variata astazi, acest fapt datorndu-se att diversi carii tipurilor de cladiri si a activitatii umane, precum si a cresterii exigentei clientilor n ceea ce priveste confortul transportului pe verticala si e cientizarea costurilor de exploatare si ntretinere. Diferentierea ntre tipurile de ascensoare se face prin parametrii care le de nesc.
SARCINA, principalul parametru al unui ascensor, de la care se porneste stabilirea tipurilor de ascensoare necesare unei cladiri.
Sarcinile uzuale
n conformitate cu normele europene EN81-1 si EN81-2 ntre sarcina si numarul de persoane exista relatia:
Numar persoane = sarcina nominala [Kg] : 75[Kg}* * Aceasta relatie este obligatorie pentru toate tipurile de ascensoare
Prezentam tabelul cu relatia dintre numarul de persoane si suprafata minima a cabinei conform SREN81-1, pct.8.2.3 Suprafaa util minim a cabinei ( m2) 0,28 0,49 0,60 0,79 0,98 1,17 1,31 1,45 1,59 1,73 Suprafaa util minim a cabinei ( m2) 1,87 2,01 2,15 2,29 2,43 2,57 2,71 2,85 2,99 3,13
Numr de persoane 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Numr de persoane 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
La un numar mai mare de 20 de persoane se adauga 0,115 m, pentru ecare persoana n plus. Pentru a evita depasirea sarcinii nominale a cabinei de catre pasageri, suprafata utila a cabinei trebuie limitata.
Prezentm tabelul cu relaia dintre sarcina nominal i suprafaa util maxim a cabinei conform SREN81-1/2 pct. 8.2.1
Sarcina nominal (kg) 100 180 225 300 375 400 450 525 600 630 675 750 800 825 Nota:
Suprafaa util max. a cabinei (m2) 0,37 0,58 0,70 0,90 1,10 1,17 1,30 1,45 1,60 1,66 1,75 1,90 2,00 2,05
Sarcina nominal (kg) 900 975 1000 1050 1125 1200 1250 1275 1350 1425 1500 1600 2000 2500
Suprafaa util max. a cabinei (m2) 2,20 2,35 2,40 2,50 2,65 2,80 2,90 2,95 3,10 3,25 3,40 3,56 4,20 5,00
- 100 kg este sarcina minima pentru ascensorul de 1 persoana. - 180 kg este sarcina minima pentru un ascensor de 2 persoane. - Peste 2500 kg se adauga 0,16 m2 pentru ecare 100 kg n plus. - Pentru sarcini intermediare suprafata se determina prin interpolare liniara.
Actionarea
Hidraulica - cabina este deplasata prin intermediul unui piston hidraulic, cu sau fara ajutorul unor cabluri.
Electrica - caz n care cabina este deplasata de o masina electrica cu roata de frictie sau tambur prin intermediul cablurilor de suspendare
Cu viteza variabila: 0.8; 1.0 m/s Caracteristici: - confortul sporit al deplasarii prin pornire si oprire controlata
Cu viteza variabila: 1.0; 1.6; 2.5; 3.5; 6.0.....17 m/s Caracteristici: - capacitate mare de transport - viteza mare controlata - confort maxim al deplasarii (acceleratii si deceleratii controlate) - precizie mare de oprire n statie
Cu 2 viteze: 0.35; 0.5; 0.63 m/s Caracteristici: - este solutia normala pentru ascensoarele hidraulice. Realizeaza precizie de oprire in statie, acceleratii si deceleratii medii. - revenire automata n statie n cazul ntreruperii alimentarii - viteza si capacitate mica de transport, confortul deplasarii (dinamica) depinde de temperatura uleiului, motiv pentru care sunt necesare dispozitive de mentinere a temperaturii uleiului ntre anumite limite. Cu doua viteze: 1.0; 0.25 m/s Caracteristici: - pret relativ scazut - confort mediu (trecerea pe viteza mica este sesizabila) - viteza maxima de 1.0 m/s)
Cu o viteza: 0.35; 0.5; 0.63 m/s Caracteristici: - pret scazut - precizie de oprire n statie scazuta - durata lunga a cursei - confort scazut (opriri si porniri bruste) - viteza maxima de 0.63 m/s
FRECVENTA DE CONECTARE = numarul de porniri pe ora pe care le poate suporta masina de actionare.
Acest aspect este important n calculul necesarului de ascensoare, capacitatea de transport ind direct proportionala cu acest parametru. Valorile care se folosesc sunt: Pentru ascensoare electrice : 90, 120, 180, 240 conectari/ora (90- tra c scazut; 120 si 180- tra c mediu, 240- tra c intens) Pentru ascensoare hidraulice: 20, 30, 60 conectari/ora (tra c scazut).
roat troliu
punct x cabin
roat troliu
punct x contragreutate
contragreutate
contragreutate
cabin
cabin
punct x
Comenzile de grup* se prevad acolo unde exista mai multe ascensoare pe acelasi hol, concentrate intr-o suprafata rezonabila (distanta intre cele mai indepartate sa nu depaseasca 12-15m).
Comenzile individuale se prevad pentru: - un ascensor izolat cu sistemul propriu de comanda. - un grup de ascensoare cu destinatii diferite (ex. un ascensor de persoane alaturi de unul de materiale) - ascensoare a ate pe acelasi hol, dar cu o distanta foarte mare intre ele (>15m)
Clasic (duplex 2 asc.; triplex 3 asc ; quadruplex 4 asc.) Toate ascensoarele din grup au un sistem de comanda unic care optimizeaza functionarea ascensoarelor acelui grup n ce priveste timpul de asteptare n statie si numarul de curse efectuate. Comanda la paliere este unica pentru toate ascensoarele din grup, ea repartizndu-se ascensorului care o poate efectua n timpul cel mai scurt si ntr-un numar de curse minim.
Comanda colectiv-selectiva este comanda care nregistreaza toate comenzile din cabina si palier indiferent de starea ascensorului (oprit, n mers, cabina goala, cabina ocupata etc.) si le executa n ordine pe sensul de mers (att la coborare ct si la urcare) initiat de prima comanda (indiferent de ordinea n care au fost date).
Destination Control System (4-8 ascensoare) Toate ascensoarele din grup au o comanda unica doar la paliere (n cabina nu sunt butoane de comanda a statiei). Utilizatorul comanda statia la care doreste sa mearga, indu-i indicat n acel moment ascensorul la care trebuie sa se deplaseze, iar apoi va astepta sosirea cabinei. Avantajul acestui sistem consta ntr-o optimizare superioara a timpilor de asteptare datorita faptului ca unitatea de comanda stie din momentul nregistrarii unei comenzi la ce statie urmeaza sa mearga utilizatorul.
Comanda colectiva n jos este similara cu cea colectiv-selectiva cu deosebirea ca ea colecteaza comenzile numai la coborare.
Comanda universala (one by one) comenzile se executa una cte una. Pentru a nregistra o comanda trebuie asteptat pana la executarea comenzii anterioare.
Comanda cu nsotitor ascensorul functioneaza numai cu comenzi din cabina date de un liftier. Comenzile din exterior doar il avertizeaza pe liftier despre cererea comenzii.
Comanda exterioara - se foloseste numai la ascensoare exclusiv de materiale. Comenzile se dau numai de la paliere, acolo unde se gasesc butoanele pentru toate statile (n cabina nu exista nici un buton).
*Observatie: acest tip de comanda (varianta clasica de nita) se foloseste din ce in ce mai putin, aceasta ind inlocuita cu o varianta mai economica, cunoscuta si sub denumirea decomanda cu rezervare. Functionarea acesteia este similara, diferenta constand in faptul ca nu mai exista o persoana care sta in permanenta in cabina si asteapta solicitarile de la diferite paliere, ci sunt desemnate cateva persoane care au o cheie speciala cu care, prin intermediul unui contact din cabina, trec comanda pe sistemul "rezervare", adica ascensorul va raspunde numai comenzilor date din cabina. La terminarea acestor comenzi, prin scoaterea cheii din contact ascensorul revine la comanda de baza.
Ascensorul
A B
Ascensorul
Ascensorul
Ascensorul
G F E
Display de comanda
Ascensorul
Ascensorul
Ascensorul
Ascensorul
Ascensorul selectat
Statia de destinatie
Comanda colectiv-selectiva: se utilizeaza in cladirile in care circulatia este intensa pe ambele sensuri (ex. cladiri de birouri, centre de afaceri, cladiri administrative, institutii)
Comanda colectiva in jos: se foloseste la cladirile in care deplasarile in jos (catre prima statie) sunt preponderente (ex. blocuri de locuinte, hoteluri)
Comanda universala: utilizata la cladiri ce au un ux de tra c pe verticala scazut (cladiri cu 3-4 etaje si populatie de pana la 15-20 locatari pe nivel) asigurand o utilizare individuala.
Comanda cu insotitor*: se foloseste pentru cladiri cu activitati speciale (spitale, turnuri, baraje)
Pentru o ntelegere mai buna a tipurilor de comenzi, dam mai jos un exemplu cu o situatie de transport pe verticala si cum este rezolvata de cele trei comenzi de baza- universala, colectiva n jos, colectiv-selectiva). Aceasta situatie o gasiti sub forma de animatie n site-ul IFMA la adresa: http://www.ifma-arm.ro/ro/pagina/46/tipuricomenzi.html In gura de mai jos: Cele doua persoane de la parter doresc sa urce la statiile 4, respectiv 7. Cel de la 3 merge la 8 ; Cel de la 5 coboara la P ; Cel de la 7 coboara la 2 ; Cel de la 9 coboara la P.
Comanda universal
Nr. de curse: 7 Timp: 3,30 min.
9 8 7 6 5 4 3 2 1 P
Aceasta situatie va
- Comanda universala va face 7 curse, iar timpul va de 3,30 min - Comanda colectiva n jos face 3 curse n 2,29 min - Comanda colectiv-selectiva face 2 curse n 2,06 min
Usi Automate (palier si cabina) att deschiderea ct si nchiderea sunt automate. Utilizari la toate ascensoarele de persoane si de materiale; Descriere: deschideri pentru usi: 650, 700, 800, 900, 1000, 1100, 1200, 1400 mm; pot n 2, 3, 4, 6 canate, cu deschidere centrala sau laterala. (Deschiderile mai mari reprezinta comenzi speciale).
Usi semiautomate palier - deschiderea este manuala, nchiderea automata- la ascensoare de 4-5 persoane cu deschideri de 700 si 800 mm.
Usi speciale: - de dimensiuni foarte mari - cu actionari verticale - de forme diferite - din materiale diferite
CAMERA DE MASINI = spatiul special destinat amplasarii echipamentului de comanda si actionare al ascensorului.
Camera de masini este un spatiu situat n vecinatatea ascensorului, destinat exclusiv acestuia si n care se amplaseaza masina de actionare si panoul de comanda. Aceasta poate situata: - deasupra putului - lateral putului, la orice palier
La ascensoarele electrice fara camera de masini echipamentele se monteaza n partea superioara a putului (masina de actionare n interior, panoul de comanda la ultimul palier)
La ascensoarele hidraulice fara camera de masini echipamentele se amplaseaza de regula n partea inferioara a putului. Agregatul hidraulic si panoul de comanda se a a ntr-un dulap metalic care se amplaseaza n apropierea putului.
SPATIILE DE SIGURANTA = spatii la extremitatile putului care asigura protectia personalului de montaj si service si sunt reglementate de standardele europene EN81-1 (ascensoare electrice) si EN-81-2 (ascensoare hidraulice).
Spatiul de siguranta superior - este spatiul din put cuprins ntre nivelul palierului superior si planseul putului
Spatiul de siguranta inferior este spatiul din put cuprins ntre nivelul palierului inferior si pardoseala fundaturii putului.
SEMNALIZARI
40 mm 54 mm
58 mm 121 mm
DOTARI SUPLIMENTARE
1 2 3 4 5 6 7 8
Perdea electronica de protectie a utilizatorilor mpotriva prinderii ntre usi (2D sau 3D) Radar pentru acelasi scop Control acces - comanda personalizata prin cartele de proximitate Sistem automat de supraveghere de la distanta Muzica ambientala Aer conditionat n cabina Ventilatie fortata Sisteme de comanda cu functiuni speciale* Daca dupa o perioada de timp nu apare nici o comanda, cabina se deplaseaza automat la o anumita statie
4 6 3 8
Ascensoare speciale
IFMA, de-a lungul existentei sale, a proiectat, fabricat si montat diferite tipuri de ascensoare speciale din care amintim:
- Ascensoare pentru nave maritime - petroliere si mineraliere de mare tonaj (ascensoare pentru membrii echipajului) - petrolierele Prahova si Teleajen. - Ascensoare pentru centrale electrice nucleare - CNE Cernavoda - Ascensoare pentru baraje la hidrocentrale - Hidrocentrala de pe Arges - Ascensoare pentru turnuri TV - Turnul TV Techirghiol - Ascensoare pentru medii tropicale TA III, TH III, THA III (export Siria, Egipt, Liban, Iran, India, Pakistan) - Ascensoare pentru mediu cu pericol de explozie ANTIEX- in categoria de protectie antiexploziva Ex d II b T4.- Combinatele petrochimice de la Midia, Navodari, Borzesti, Brazi si Arpechim Pitesti. - Ascensoare pentru medii cu praf neexplozibil
Locul de amplasare
Mediul de functionare
Conditiile de functionare
Mediu tropicalizat
Ascensoarele pentru mediu cu pericol de explozie ANTIEX pe care le oferim corespund cerintelor DIRECTIVEI EUROPENE 94/9/EC. Pentru acest tip de ascensoare trebuie precizate urmatoarele date:
Grupa echipamentului
Zona 0, zona 20 = pericol continuu sau pe durata lunga Zona 1, zona 21 = pericol ocazional Zona 2, zona 22 = pericol cu frecventa redusa sau durata scurta
Categoria echipamentului
1 = poate utilizat in zona 0 sau zona 20 2 = poate utilizat in zona 1 sau zona 21 3 = poate utilizat in zona 2 sau zona 22
G = gaz D = praf
T4 = 135 C T5 = 100 C T6 = 85 C
I = gaz metan(mina) IIA IIB IIC (pentru majoritatea grupelor periculoase, ex.hidrogen)
Tipul protectiei
Exista mai multe tipuri de protectie, dar pentru ascensoare intotdeauna se utilizeaza tipul: d = capsulare antide agranta.
Gradul de protectie IP
Se exprima prin doua cifre, ex: IP54. Prima cifra indica protectia impotriva atingerii si patrunderii corpurilor straine, iar a doua cifra indica protectia impotriva patrunderii apei. Aceste cifre sunt intre 0 si 8 indicand un grad mai mare de protectie cu cat sunt mai mari.
Prin precizarea acestor parametrii se obtine codul gradului de protectie antiexploziva necesar. De exemplu: Gradul de protectie: Ex, II, 2, D, EEx, d, IIC, T4, IP54 inseamna:
Ex - protectie antiexploziva II - alte medii cu pericol de explozie (nu pentru mina) 2 - categoria 2, poate utilizat in zona 1 sau zona 21 D - elementul exploziv este praful Eex - corespunde cu standardul european d - tip protectie capsulare antide agrant IIC - grupa pentru majoritatea gazelor periculoase T4 - temperatura maxima a suprafetei expuse la praf pe durata functionarii este 135 C IP54 - protectie impotriva depunerilor de praf/ Apa care stropeste din toate directiile nu are efect negativ.
Mediile tropicale sunt medii cu temperaturi ridicate si umiditati ridicate sau scazute Mediile tropicale uzuale sunt:
Dupa indicarea mediului se indica si categoria de exploatare, care poate I, II sau III.
Pentru ecare caz in parte in functie de amplasare ascensorului (apropiere de ecuator, in centrul continentului, pe coasta oceanului etc.) trebuie stabilite exact limitele de temperatura si umiditate in care functioneaza ascensorul (eventual si valorile pentru transport si depozitare pentru a se realiza ambalarea corespunzatoare)
La aceste ascensoare trebuie precizat gradul de protectie impotriva prafului si a apei Indicam mai jos gradele de protectie IP (semni catia celor doua cifre) conform Directivei 94/9/EC:
0 - Nici o protectie 1 - Protectie impotriva corpurilor straine mari 2 - Protectie impotriva corpurilor straine mijlocii <12mm 3 - Protectie impotriva corpurilor straine mici <2,5mm 4 - Protectia impotriva corpurilor straine cu forma de particule rotunde < 1mm. 5 - Protectia impotriva depunerilor de praf 6 - Protectia impotriva intrarii prafului
2 - Picaturile de apa care cad sub un unghi mai mic de 15 de la verticala, nu au efect negativ 3 - Picaturile de apa care cad sub un unghi mai mic de 60 de la verticala, nu au efect negativ. 4 - Apa care stropeste din toate directile echipamentele de lucru, nu are efect negativ 5 - Un jet de apa concentrat care este proiectat din toate directiile pe echipamentele de lucru, nu are efect negativ 6 - La inundatii puternice, temporare apa nu are voie sa patrunda in cantitati daunatoare in echipamente 7 - Apa nu are voie sa patrunda in echipamentele de lucru atunci cand acestea sunt scufundate in conditii de presiune si timp bine de nite (partea inferioara sub coloana de apa de 1m, timp de 30 minute) 8 - Apa nu are voie sa patrunda in echipamentele de lucru atunci cand acestea sunt scufundate in conditii de presiune bine de nite si pentru un timp nelimitat (conditii speci cate de producator).
Ascensoarele pentru astfel de medii, de obicei au gradul de protectie IP54 sau superior.
Sunt ascensoare ce contin dotari suplimentare legate de inaltimea (cursa) foarte mare a ascensorului si balansul turnului.
Pentru inaltimea mare sunt necesare cateva masuri din care amintim:
Pentru balans:
- Prevederea unor usi suplimentare de salvare astfel incat distanta dintre doua usi consecutive sa nu e mai mare de 11m - Cablul electric exibil trebuie sustinut de un cablu de otel - Cablul de tractiune trebuie sa e de inalta calitate (rezistenta speci ca) - Actionarea sa asigure o viteza mare (corelata cu inaltimea)
- Cablul exibil trebuie introdus intr-un jgheab (daca ar liber s-ar putea agata din cauza balansului)
Ceilalti parametri necesari pentru aceste ascensoare sunt aceiasi ca la ascensoarele obisnuite.
Sunt ascensoare ce tin cont de speci cul conditiilor de functionare de pe nave, in principal existenta ruliului si tangajului si a mediului umed foarte agresiv chimic.
Pentru contracararea efectului de balans (ruliu si tangaj) ascensorul are unele componente speciale cum ar :
Pentru contracararea mediului foarte agresiv se folosesc acoperiri de protectie, e electrochimice e prin vopsire conform normelor navale.
Sunt ascensoare ale caror componente sunt proiectate astfel incat sa impiedice xarea prafului pe ele si sa e foarte usor de indepartat (eventual prin spalare cu furtunul). Executia lor se face intr-un sistem speci c de asigurare a calitatii, sistem ce trebuie ajutat de autoritatea - domeniul din tara respectiva (in Romania CNCAN).
Componentele de securitate Orice ascensor modern* este dotat in mod obligatoriu cu o serie de sisteme de siguranta, care sa asigure protejarea utilizatorilor impotriva accidentarii. Desigur ca aceste sisteme au evoluat in timp atat in ceea ce priveste modul de functionare, cat si al numarului de situatii si functiuni pentru care asigura protectia. Pentru ascensoarele existente pe piata in prezent componentele de siguranta sunt:
Sistemul pentru oprirea cabinei in cazul ruperii cablurilor. Mai precis este un sistem care blocheaza cabina pe glisiere in momentul in care viteza acesteia depaseste cu mai mult de 15% viteza nominala. Acest sistem este realizat din doua componente de siguranta care sunt legate intre ele prin intermediul unui cablu (diferit de cablurile de tractiune).
Limitatorul de viteza - componentul de comanda montat in camera de masini, sau in lipsa acesteia in partea superioara a putului.
Majoritatea limitatoarelor de viteza functioneaza pe principiul fortei centrifuge, dar exista si limitatoare de viteza cu pendul folosite din ce in ce mai mult in ultima vreme datorita simplitatii lor. Limitatoarele de viteza urmaresc (cu ajutorul cablului care este xat de elementul de comanda al paracazatorului xat de cabina) viteza de deplasare a cabinei. Cat timp aceasta este in jurul vitezei nominale, ele raman in stand by. In momentul in care viteza cabinei a crescut cu peste 15%, limitatorul de viteza blocheaza cablul, care actioneaza asupra elementului de comanda al paracazatorului si acesta blocheaza cabina pe glisiere. Paracazatoarele pot avea ca element de blocare, pene sau role excentrice. Pana la viteza de 1m/s paracazatoarele sunt cu prindere instantanee, iar pentru viteze mai mari prinderea este atenuata, distanta de prindere crescand proportional cu viteza.
Dispozitivul de zavorare usi palier Fiecare usa de palier este prevazuta cu un dispozitiv de blocare (zavorare) care sa nu permita deschiderea ei din exterior de persoane neautorizate prin folosirea de scule uzuale (surubelnita, patent, clesti etc). Este vorba evident de usile de la palierele la care nu este cabina. Aceste dispozitive permit deschiderea usilor de palier in doua situatii:
Prin dispozitivul de deszavorare a at pe cabina sau pe usa acesteia. Aceasta este deszavorarea in situatia functionarii normale a ascensorului
Cu ajutorul unei chei triunghiulare speciale care poate utilizata numai de personalul autorizat (deschiderea se face din exterior in situatia de interventie pentru deblocarea unor persoane sau in activitatea de intretinere.
Tamponul amortizor Este un element de siguranta ce se monteaza in fundatura putului, cu scopul de a amortiza oprirea cabinei in cazul in care aceasta nu se opreste la capatul cursei normale, deplasarea ei facandu-se cu viteza nominala sau cu viteza mica la ascensoare cu 2 viteze. Tampoanele amortizoare pot mecanice (arcuri sau cauciuc) sau hidraulice in functie de viteza. Se calculeaza astfel incat deceleratia ce se obtine la oprirea cabinei sa e in limite usor suportabile de organismul uman.
Contacti electrici
Sunt niste contacti cu o executie speciala care asigura buna functionare a unor componente de siguranta, transmitand informatia la panoul de comanda. Sunt contacti de tipul NI (normal inchis) care stau in aceasta pozitie atata timp cat elementul pe care-l controleaza functioneaza normal. Cand acesta se defecteaza contactul se deschide, intrerupand circuitul serie (toti contactii de siguranta se conecteaza in serie si conditioneaza alimentarea cu tensiune a panoului de comanda), respectiv intrerupand tensiunea de comanda din panou.
-cablurile de tractiune (se veri ca intinderea corecta a tuturor cablurilor) -dispozitivele de zavorare ale usilor de palier si cabina -inchiderea usilor de palier si cabina -cablul limitatorului de viteza -paracazatoarele -limitatorul de viteza -capetele cursei inclusiv extracursa Prin standardul european EN81 - 1/2 :A3-2010, se introduce un nou component de securitate care va deveni obligatoriu incepand cu 01.01.2012, si care trebuie sa opreasca intr-un anumit spatiu o cabina care pleaca din statie cu usile deschise.
* Se considera nasterea ascensorului modern, momentul 1852, cand americanul Elisha Graves Otis (fondatorul companiei OTIS), a dotat pentru prima oara o instalatie de ridicat cu un sistem de oprire a cabinei in cazul ruperii cablurilor.
ETAPE CE TREBUIE PARCURSE PENTRU STABILIREA NUMARULUI SI TIPURILOR DE ASCENSOARE NECESARE UNEI CLADIRI
3. ETAPE CE TREBUIE PARCURSE PENTRU STABILIREA NUMARULUI SI TIPURILOR DE ASCENSOARE NECESARE UNEI CLADIRI
Calculul tra cului pe verticala variante si combinatii posibile de ascensoare (determinarea numarului, a sarcinilor si a vitezelor).
Identi carea necesitatii de ascensoare speciale si stabilirea acestora (pentru persoane cu dizabilitati si pentru interventie pompieri, medii speciale de functionare)
Stabilirea dimensiunilor puturilor incluznd spatiile de siguranta si dimensiunile camerelor de masini (daca este cazul).
Stabilirea Finisajelor
Elaborarea speci catiilor tehnice (teme de proiectare, caiete de sarcini) pentru producatorii de ascensoare
Fiecare cladire, n functie de destinatie, numar de etaje si numar de utilizatori, trebuie prevazuta att cu tipul potrivit cat si cu numarul corespunzator de ascensoare. Aceasta capacitate de transport se calculeaza conform urmatoarelor normative:
P92
Diagramele FEM
Software specializat
Modele de calcul al necesarului de ascensoare ntr-o cladire: Normativul P92 90 privind dotarea cu scensoare a cladirilor de locuit, socio-culturale si administrative, elaborat de Institutul de Cercetari si Proiectare pentru Urbanism si Amenajarea Teritoriului (URBAN PROIECT). Contine tabele pe tipuri de locuinte si activitati din care se aleg tipurile si numarul de ascensoare:
Tabelul este valabil pentru comanda COLECTIV IN JOS. Pentru o cladire de P+10, cu un numar mediu pe etaj de 18 locuitori, rezulta 2 ascensoare de 4 persoane.
Sarcina
Viteza
Sarcina
Viteza
Sarcina
Viteza
Sarcina
Viteza
Sarcina
Viteza
Sarcina
m/s 1
6p 6p 10 p
m/s 1 1 1
6p 6p 6p 10 p
m/s 1 1 1 1
m/s
m/s
2 2 2 3
6p 6p 10 p 10 p
1 1 1 1
2 3 3 3 3
6p 6p 10 p 10 p 15 p
1 1 1 1 1 3 3 3 3 6p 10 p 10 p 15 p
Legenda * Numai la ascensoarele de lux ** Pentru hotelurile cu regim de constructie de peste 5 niveluri, numarul de ascensoare se stabileste prin teme de proiectare si se aproba prin decret Pentru o cladire cu 6 niveluri (exclusiv parter) cu o populatie totala (exclusiv parter) de 300 locuitori, rezulta 2 ascensoare de 6 pers., cu V=1 m/s. Nota: Tabelul este intocmit in urmatoarele ipoteze - inaltime nivel: 2.80 m - comanda COLECTIV IN JOS - Realizare in cadrul prevederii unui singur ascensor
7 Nr. asc. buc. 2 2 3 3 3 4 4 Tip. asc. 6P 6P 6P 10P 15P 15P 15P Nr. asc. buc. 3 3 3 3 4 4 4 5
8 Tip. asc.
-
Viteza
Tip. asc.
-
Viteza
Tip. asc. -
Viteza
Viteza
Viteza
Viteza
Viteza
Viteza
Viteza
Viteza
Tip. asc.
-
Viteza
Tip. asc.
-
Viteza
m/s 1 1 1 1 1
m/s
m/s
m/s
m/s 1 1 1 1 1 1
m/s 1 1 1 1 1 1
m/s 1 1 1 1 1 1 1
m/s 1 1 1 1 1 1 1 1
m/s 1 1 1 1 1 1 1 1
m/s 1 1 1 1 1 1 1 1
m/s
-
m/s
-
3 3 3 3
1 1 1 1
3 3 3 4 5 5 4
3 4 4 4 5 5
4 4 4 5
Nota: Tabelul este valabil pentru comanda COLECTIV SELECTIV sau cu insotitor permanent. Pentru o cladire 6 niveluri cu o populatie aproximativa de 300 locuitori rezulta 3 ascensoare de 10 persoane, cu o V=1m/s.
Nota: Tabelul este valabil pentru comanda - COLECTIV SELECTIV Pentru o cladire 6 niveluri cu o populatie aproximativa de 300 locuitori rezulta 3 ascensoare de 6 persoane, cu o V=1m/s.
Nr. niveluri cursa asc. Viteza Populaia (P) Unitate de msur 100 200 300 400 500 600 700 800 Nr. asc. buc. 2 2 2 3 3 3 3 3
6 Tip. asc.
-
8 Nr. asc. buc. 2 2 3 3 3 3 4 4 Tip. asc. 6P 6P 6P 10P 10P 15P 15P 15P Nr. asc. buc.
-
9 Tip. asc.
-
Viteza
Tip. asc.
-
Viteza
Viteza
Viteza
Viteza
Viteza
Viteza
Viteza
Viteza
Tip. asc.
-
Viteza
Tip. asc.
-
Viteza
Tip. asc.
-
Viteza
Tip. asc.
-
Viteza
m/s 1 1 1 1 1
-
m/s 1 1 1 1 1 1 1
-
m/s 1 1 1 1 1 1 1 1
m/s 1 1 1 1 1 1 1 1
m/s 1 1 1 1 1 1 1 1
m/s 1 1 1 1 1 1 1 1
m/s 1 1 1 1 1 1 1 1
m/s 1 1 1 1 1 1 1 1
m/s 1 1 1 1 1 1 1 1
m/s
-
m/s
-
m/s
-
m/s
-
m/s
-
6P 6P 6P 10P 10P
-
2 3 3 3 3 4 5
1 1 1 1 1 1 1
3 3 3 3 4 4 5
1 1 1 1 1 1 1
2 3 3 3 3 4 4
2 3 3 3 3 4 4
3 3 3 4 4 5
Nota: Tabelul este valabil pentru comanda COLECTIV SELECTIV. Pentru o cladire 6 niveluri cu o populatie aproximativa de 300 locuitori rezulta 3 ascensoare de 6 persoane, cu o V=1m/s.
Nota: Tabelul este valabil pentru comanda - COLECTIV SELECTIV - COLECTIV IN JOS Pentru o cladire 6 niveluri cu o populatie aproximativa de 300 locuitori rezulta 2 ascensoare de 6 persoane, cu o V=1m/s.
5 Nr. asc. buc. 1 1 1 1 2 1 2 Tip. asc. 6P 15P 6P 15P 15P 6P 15P Nr. asc. buc. 2 2 3 3 3 3 3
6 Tip. asc.
-
Viteza
Viteza
Viteza
Viteza
Viteza
Viteza
Viteza
Viteza
m/s 1 1 1
m/s 1 1 1 1 1
m/s 1 1 1 1 1 1 1
m/s 1 1 1 1 1 1 1
m/s 1 1 1 1 1 1 1
m/s 1 1 1 1 1 1 1 1
m/s 1 1 1 1 1 1 1 1
m/s 1 1 1 1 1 1 1 1
6P 10P 15P
Dotarea cu ascensoare pentru nivelele 2-5, se refera numai la ascensoarele pentru persoane, care intra in dotarea spitalelor pentru completarea capacitatii de transport a ascensoarelor speciale de spital Nota: Tabelul este valabil pentru comanda - COLECTIV IN JOS - COLECTIV SELECTIV Pentru o cladire 6 niveluri cu o populatie aproximativa de 300 locuitori rezulta 3 ascensoare de 6 persoane, cu o V=1m/s.
Diagramele FEM (Federation Europenne de la Manutention) Sunt recomandari pentru plani carea combinatiilor de ascensoare de persoane n cladirile rezidentiale, pe trei nivele de pretentii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
1x400kg 1x400kg 1x630kg 1x1000kg 1x400kg + 1x1000kg 1x630kg + 1x1000kg 2x1000kg 1x630kg + 1x1000kg 2x1000kg 2x630kg + 1x1000kg 3x1000kg 2x1000kg 3x1000kg
0,63 m/s 1,0 m/s 1,0 m/s 1,0 m/s 1,0 m/s 1,0 m/s 1,0 m/s 1,6 m/s 1,6 m/s 1,6 m/s 1,6 m/s 2,5 m/s 2,5 m/s
maximul de opriri peste parter totalul populaiei peste parter maximul de opriri peste parter totalul populaiei peste parter
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
1x400kg 1x400kg 1x630kg 1x1000kg 1x400kg + 1x1000kg 1x630kg + 1x1000kg 2x1000kg 1x630kg + 1x1000kg 2x1000kg 2x630kg + 1x1000kg 3x1000kg 2x1000kg 3x1000kg
0,63 m/s 1,0 m/s 1,0 m/s 1,0 m/s 1,0 m/s 1,0 m/s 1,0 m/s 1,6 m/s 1,6 m/s 1,6 m/s 1,6 m/s 2,5 m/s 2,5 m/s
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
1x400kg 1x400kg 1x630kg 1x1000kg 1x400kg + 1x1000kg 1x630kg + 1x1000kg 2x1000kg 1x630kg + 1x1000kg 2x1000kg 2x630kg + 1x1000kg 3x1000kg 2x1000kg 3x1000kg
0,63 m/s 1,0 m/s 1,0 m/s 1,0 m/s 1,0 m/s 1,0 m/s 1,0 m/s 1,6 m/s 1,6 m/s 1,6 m/s 1,6 m/s 2,5 m/s 2,5 m/s
Software specializat
Programul ELEVATE
Stabileste capacitatea de transport pe verticala (numarul, sarcina si viteza ascensoarelor necesare) pentru diferite tipuri de cladiri si activitati.
Tine cont de tra cul orar pe timpul unei zile, luand in considerare posibilele varfuri de tra c ale zilei.
Caracteristici
Calcule cinematice pentru generarea pro lelor de viteza exacte ale ascensoarelor, corelate cu sarcinile ecarui ascensor.
Cladire de birouri
Cladire rezidentiala
Cladire industriala
Cladire - parcare
Cladire comerciala
Parametrii de intrare
Sistem de masura
Tipul de comanda
Pentru cladire:
Numar de etaje
Pentru ascensoare:
Numarul de ascensoare
Sarcina
Viteza nominala
Acceleratia
Pentru pasageri:
Populatia pe etaje
Perioada de utilizare
Greutatea
Statiile de pornire/destinatie
Parametrii de iesire
Nume etaj
Pozitia
Viteza
Sarcina
Rezultate cinematice
Acceleratia
Distanta parcursa
Gra ce
La proiectarea unei cldiri, dotarea cu ascensoare se face n urma unui calcul al tra cului pe vertical, asa cum a fost descris n capitolul anterior.
Pentru cldiri (relativ) nalte ce depsesc 6 staii (peste 20m/ curs) se vor alege ascensoare electrice: * Pan la nlimea de 30 m este su cient viteza de 1m /s * Peste nlimea de 30 m se poate opta pentru o vitez mai mare: 1,6, 2,5, 3 m/s, n funcie de nlimea cldirii.
Pentru cldiri cu pan la 6 staii, respectiv sub 20m/curs, se pot alege att ascensoare electrice ct i hidraulice. La alegere trebuie s se in cont de condiiile de transport concrete din acea cldire, avnd n vedere urmtoarele aspecte: * Ascensoarele electrice sunt mai rapide i asigur o capacitate de transport mai mare (att datorit vitezei ct i numrului de conectri pe or mai mare : 90, 120, 180, 240 c/h). * Acensoarele hidraulice se recomand la sarcini mari, cu tra c redus i nivel de zgomot redus
Intre variantele cu sau fr camer de maini, alegerea se face innd cont de faptul c:
Ascensoarele cu camer de maini cer o investiie iniial mai mare pentru antreprenor din cauza necesitii construirii camerei de maini (aceasta este o camer de dimensiuni de minim 2,5x3,5 m, este dedicat exclusiv ascensorului i este prevazut cu us, fereastr, sistem de nclzire i iluminat).
Ascensoarele fr camer sunt variante moderne ce economisesc spaiu i ofer i avantaje economice n totalul investiiei. ntreinerea la aceste ascensoare este mult mai di cil din cauza poziionrii mainii de acionare n pu i a panoului de comand la palier
Un rol important n alegerea tipului de ascensor il are rezistenta puului n care urmeaz s e montat ascensorul (starea cldirii, dac este nou sau veche). Din acest punct de vedere ascensoarele sunt:
Autoportante (nu transmit sarcini cldirii). Hidraulice, cu sau fr camer de maini (camera de maini sau centralina se amplaseaz la baza puului, toata sarcina ascensorului descarcndu-se pe fundatura puului). Pereii puului sunt solicitai doar la eforturi orizontale foarte mici (100 - 200 kg). Electrice - n situatia n care rezistenta putului nu este corespunzatoare, iar naltimea cladirii si tra cul pe verticala solicita un ascensor electric, atunci se prevede o constructie metalica pentru put (introdusa n interiorul putului) de rezistenta corespunzatoare situatia se ntalneste n special la cladiri vechi. Aceasta constructie poate oferita de IFMA.
Pentru ascensoare de persoane destinate cldirilor noi se alege gama NAVERO care se ofer n patru variante:
NAVERO Electric fara camer de maini* *Ascensoarele NAVERO electric far camera de maini oferite de IFMA, includ soluii tehnice de ultim or: Trolii far reductor cu motoare cu magnei permaneni, acionare capabil s aduc automat cabina n staie la cderea tensiunii de alimentare. Schema cinematic cu traciune indirect asigurnd confort maxim al deplasrii. NAVERO Hidraulic cu camer de maini
Gama HABITAT
Gama VISION
Gama CARGO
Gama MiniCARGO
Gama MEDICA
Ascensoare speciale
Se executa la comanda
Prezentele condiii tehnice de realizare a puului de ascensor sunt conform cu standardul SREN-81-1/2+ac i cu P.T. ISCIR R2 - 2010 i cuprind lucrri de construcie i instalaii aferente montajului ascensorului, asigurate prin grija bene ciarului ascensorului sau a constructorului.
Put
- Structura puului trebuie realizat conform regulilor naionale de construcie. - Pereii puului trebuie s reziste la o presiune de 300n/5cm2 (uniform distribuit). - Dimensiunile nominale trebuie s corespund cu proiectul. - Tolerana vertical admisibil este de 0-40 mm pe toata nlimea puului - Puul trebuie asigurat mpotriva cderii accidentale a persoanelor - n pu este permis numai accesul personalului autorizat. - Trebuie marcat pe peretele cu ua nivelul de 1 m pna la cota zero a nivelului palierelor. - n puul ascensorului nu sunt permise alte instalaii (strine de instalaia ascensorului). - In timpul functionarii, temperatura din put trebuie s fe cuprins ntre +5c si +40c. - La nivelul ecrui palier trebuie prevzute platforme de lucru. - n partea superioar a puului trebuie prevzute orifcii de ventilaie cu o suprafa minim de 1 % din seciunea orizontal a puului, (conf. SR EN 81-1/2, pct. 5.2.3).
Iluminat put
- Este obligatoriu ca puul ascensorului s e iluminat arti cial. - Lmpile de iluminat (tip bat60w), poziionate conform proiectului trebuie furnizate i montate prin grija bene ciarului pe ntreaga nalime a puului ascensorului (230v). - Prima lamp de iluminat se va monta la 500 mm fa de pardoseala fundturii iar ultima la 500 mm de la tavanul puului ascensorului. - De asemenea se vor instala dou ntreruptoare pentru iluminat pu tip cap-scar (unul in fundatura si unul langa coloana de alimentare monofazata).
Plafonul putului
La ascensoarele MRL: - Trebuie s se prevad unul sau mai muli supori de suspendare sau crlige (cu indicarea sarcinii maxime admisibile) care s poat suspenda sarcinile prevzute n proiect (conf. 6. 4. sr en 81-1/2).
Iluminatul la paliere
Fundatura
- Planeul fundturii trebuie s e plat i nivelat, protejat mpotriva in ltrrii apei i s reziste la sarcinile indicate n proiect. - Trebuie prevzut un mijloc de acces permanent (scar) (conf.5.7.3 SR EN 81-1/2).
Alimentarea cu Tensiune
- Include coloana de for trifazata pn la tabloul de distribuie din camera de maini, la locul indicat n proiect. - Ea este dimensionat conform proiectului i pentru o cdere de tensiune de max. 3 % la pornire. In cazul bateriilor de ascensoare, n camera mainilor, vor f trase independent coloane de for, n funcie de puterea instalat a ecrui ascensor din baterie. - Coloana de for trebuie s cuprind 3 conductori de for, un conductor neutru, unul pentru mpmntare i o faz pentru iluminat(independent de restul circuitelor).
Camera de masini
- Camera trebuie amplasat astfel nct s permit accesul uor al montatorului/personalului de ntreinere fr a necesar trecerea printr-un spaiu privat. - Ua de acces trebuie s aibe o lumin minim de 0,6x1,8 m, s se deschid n interior i s e echipat cu broate care se poat deschis din interior fr cheie. - n camera de maini se asigur o ventilaie corespunztoare i o temperatur ntre +5c si +40c. - Planeul camerei trebuie s fe din material antiderapant, durabil, care s nu genereze praf. - Suprafaa de lucru orizontal din faa panoului de comand trebuie s e de min. 0,5 m laime i adncime min. 0,7 m. - ntreruptorul principal din tabloul de distribuie trebuie s aib cele 2 poziii (nchis-deschis) stabilite (marcate) i trebuie protejat mpotriva aciunilor involuntare. - Include coloana de for pna la tabloul de distribuie din camera de maini, la locul indicat n proiect. Trebuie s aib o lungime liber h = 2,0 m. - Linia telefonic se va duce n zona dulapului de comand h = 2,0 m.
Impamantarea
In continuare se prezinta modelul de proiect de put si camera de masini ( unde este cazul) cu precizarea concreta a conditiilor pentru ascensoarele: - ELECTRIC CU CAMERA DE MASINI - ELECTRIC FARA CAMERA DE MASINI - HIDRAULIC CU CAMERA DE MASINI - HIDRAULIC FARA CAMERA DE MASINI* * Ascensorul HIDRAULIC FARA CAMERA DE MASINI are aceleasi conditii, cu diferenta ca nu exista camera, in schimb este necesara o suprafata de1500 X 1500 mm in apropierea putului.
..............N
..............N
Cablul de forta pentru puterea instalata......KW; H=2,5 m Cuprinde circuitul trifazat format din 3 faze, nul, conductor impamantare si un circuit monofazat independent (faza+nul). Cablul telefonic; H= 2,0 m
NOTA: - Toate cotele sunt date in mm, intre suprafetele nisate, cu exceptia celor cu * - Cota x va min. 150 mm in cazul puturilor din beton si 200 mm in cazul puturilor din caramida. - Se monteaza cate o platforma la nivelul ecarui acces. pentru con guratia platformei, s-a tinut seama de spatiile impuse de tehnologia de montaj. - Fixarea platformei se poate efectua si cu cornier+ ancore de tip prezon. - Executia platformei nu este necesar sa corespunda desenului din plansa dar se vor respecta spatiile cotate. - In cazul in care distanta dintre nivele depaseste 3600mm se vor prevedea platforme internediare cu posibilitati de circulatie intre ele. - Pe platforma se vor respecta normele de protectie a muncii si se vor folosi casca de protectie si centura de siguranta.
REACIUNI N PLACA DE REZISTEN R1..............N REACIUNI N FUNDTURA PUULUI R2 ..............N R3 ..............N R4 ..............N
NOTA: - Este obligatoriu ca putul ascensorului sa e iluminat arti cial. - Lampile de iluminat ( Tip BAT 60 w, 230 V c. a.), trebuie furnizate si montate prin grija bene ciarului. - Prima lampa de iluminat se va monta la 500mm fata de pardoseala fundaturii, iar ultima la 500mm fata de tavanul putului ascensorului. - Fundatura trebuie protejata impotriva in ltratiilor de apa. - Trebuie asigurat accesul in fundatura de la prima statie cu o scara (CONF. 5.7.3.1 DIN SR EN 81-1:2001).
Cablul de forta pentru puterea instalata......KW; H=2,5 m Cuprinde circuitul trifazat format din 3 faze, nul, conductor impamantare si un circuit monofazat independent (faza+nul). Cablul telefonic; H= 2,0 m
Usa de acces trebuie sa e prevazuta cu o broasca cu cheie, care sa poata deschisa din interior fara cheie (CONF.PCT. 6.3.3.1 SI 6.3.3.3. EN81/1-2).
Iluminatul camerei de masini - Trebuie asigurat o iluminare de minim 200 luci la nivelul pardoselii . - Iluminatul camerei de maini se execut independent de circuitul de alimentare al ascensorului i se va prevedea cel puin o priz cu nul de protecie - Pentru iluminat trebuie s existe un ntreruptor uor de identi cat (marcat).
SUPRAFATA DE LUCRU 500x700 ( in fata dulapului) * FIXAREA PLATFORMEI SE POATE EFECTUA SI CU CORNIER + ANCORE TIP PREZON. NOTA: - Se monteaza cate o platforma la nivelul ecarui acces. Pentru con guratia acesteia s-a tinut seama de spatiile impuse de tehnologia de montaj. Executia platformelor nu este necesar sa corespunda desenului din plansa. Se vor respecta spatiile cotate. - In cazul in care distanta dintre niveluri depaseste 3600 mm se vor prevedea platforme intermediare cu posibilitati de circulare intre ele. Pentru lucrul pe schela se vor respecta normele de protectia muncii si se vor folosi casca de protectie si centura de siguranta. Cablul de forta pentru puterea instalata......KW; H=2,5 m Cuprinde circuitul trifazat format din 3 faze, nul, conductor impamantare si un circuit monofazat independent (faza+nul). Cablul telefonic; H= 2,0 m DULAP COMANDA LA ULTIMA OPRIRE 385x180x2260
R1 = 151xx N R2 = 239xx N R2 = 42xx N R3 = 451xxN R4 = 356 xx N Prize de curent (cu protectie): a. e de tip 2P+PE, 250v, alimentate direct; b. e alimentate la o tensiune joasa de securitate (TFJS) conf. 411 din CENELEC HD - 1+AC.384.4.41 S2), conf. 13.6.2. SR EN FUNDATURA PUTULUI
NOTA: - Este obligatoriu ca putul ascensorului sa e iluminat arti cial. - Lampile de iluminat ( Tip BAT 60 w, 230 V c. a.), trebuie furnizate si montate prin grija bene ciarului. - Prima lampa de iluminat se va monta la 500mm fata de pardoseala fundaturii, iar ultima la 500mm fata de tavanul putului ascensorului. In put se vor instala doua intrerupatoare pentru iluminat put tip cap - scara.
FUNDATURA: - Fundatura trebuie protejata impotriva in ltratiilor de apa. - Trebuie asigurat accesul in fundatura de la prima statie cu o scara (CONF. 5.7.3.1 DIN SR EN 81-1:2001).
SARCINA PE SCHELA DE MONTAJ: Pp = 500 daN SARCINI IN FUNDATURA: SARCINA IN PISTON: R1 = SARCINA IN PISTON: R2 = SARCINA IN GLISIERE: R3 =
NOTA: - Toate cotele sunt date in mm, intre suprafetele nisate, cu exceptia celor cu * - Cota x va min. 150 mm in cazul puturilor din beton si 200 mm in cazul puturilor din caramida. - Doza cu coloana pentru instalatia de iluminat put se monteaza la H= 500 mm de la nivelul fundaturii. - Se monteaza cate o platforma la nivelul ecarui acces. pentru con guratia platformei s-a tinut seama de spatiile impuse de tehnologia de montaj. - Fixarea platformei se poate efectua si cu cornier+ ancore de tip prezon. - Executia platformei nu este necesar sa corespunda desenului din plansa dar se vor respecta spatiile cotate. - In cazul in care distanta dintre nivele depaseste 3600mm se vor prevedea platforme internediare cu posibilitati de circulatie intre ele. - Pe platforma se vor respecta normele de protectie a muncii si se vor folosi casca de protectie si centura de siguranta.
..............N
..............N
NOTA: - Este obligatoriu ca putul ascensorului sa e iluminat arti cial. - Lampile de iluminat ( Tip BAT 60 w, 230 V c. a.), trebuie furnizate si montate prin grija bene ciarului. - Prima lampa de iluminat se va monta la 500mm fata de pardoseala fundaturii, iar ultima la 500mm fata de tavanul putului ascensorului. In put se vor instala doua intrerupatoare pentru iluminat put tip cap - scara. - Fundatura trebuie protejata impotriva in ltratiilor de apa. - Trebuie asigurat accesul in fundatura de la prima statie cu o scara (CONF. 5.7.3.1 DIN SR EN 81-1:2001). - Camera de masini se amplaseaza de obicei adiacent putului, la primul nivel. Daca acesta amplasare nu este posibila, se poate amplasa in apropierea putului (sub 10 m distanta) la oricare nivel.
Cablul de forta pentru puterea instalata......KW; H=2,5 m Cuprinde circuitul trifazat format din 3 faze, nul, conductor impamantare si un circuit monofazat independent (faza+nul). Cablul telefonic; H= 2,0 m
Usa de acces trebuie sa e prevazuta cu o broasca cu cheie, care sa poata deschisa din interior fara cheie (CONF.PCT. 6.3.3.1 SI 6.3.3.3. EN81/1-2).
Iluminatul camerei de masini - Trebuie asigurat o iluminare de minim 200 luci la nivelul pardoselii . - Iluminatul camerei de maini se execut independent de circuitul de alimentare al ascensorului i se va prevedea cel puin o priz cu nul de protecie - Pentru iluminat trebuie s existe un ntreruptor uor de identi cat (marcat).
Semnal acustic
Accesibilitate
Minim 0.8 m
Nave maritime
Turnuri
Baraje
Medii speciale:
6.1 SREN81-70/2004 Ascensoare pentru persoane cu dizabiliti - se refer la ascensoarele destinate transportului persoanelor care se deplaseaz n crucioare cu rotile i care, n plus, pot avea i alte afeciuni de vedere sau auz. Principalele particularitati ale acestor ascensoare: (extrase din standard) Gama de sarcini si dimensiuni: Dimensiuni usi acces:
Tip 1 Deschidere usa: 800mm Tip 2 Deschidere usa: 900mm Tip 3 Deschidere usa: 1100mm
Sintetizator vocal
Elemente de semnalizare (viitor) sens mers, optice si acustice (cu diferente de sunet pe sens)
Alte caracteristici:
Elementele de comanda se monteaza la naltimea cuprinsa ntre 900 si 1100mm. Cele din cabina se monteaza la 400mm de coltul din dreapta cabinei, iar cele de la palier la 500mm de marginea din dreapta a usii.
Butoanele de comanda au o constructie speciala, avnd: - inscriptionare si n alfabetul Braille - semnalizare acustica si optica - precizia de oprire: 10mm
Sunt ascensoare cu o constructie speciala care n mod normal sunt utilizate de persoane, dar care au o dotare suplimentara de comenzi si semnalizari ce permite folosirea lor de catre pompieri in activitatea de stingere a incendiilor. Precizam ca ascensoarele pentru interventie pompieri nu se folosesc la evacuarea persoanelor (nu intra n categoria traseelor de evacuare precum scarile, SREN81-72, pct. 03).
Dimensiunile cabinelor: alese, preferabil, din ISO 4190-1. n nici un caz aceste dimensiuni nu pot mai mici de 1100mm lime i 1400mm adancime.
Daca ascensoarele sunt destinate i transportului unor obiecte mari (cum ar trgi sau paturi) sau este vorba despre o cabin cu accese opuse, atunci dimensiunile cabinei trebuie s e: limea 1100mm, iar adancimea 2100mm.
Tipul de ui: automate, rezistente la foc - EI 60 min sau EI 120 min (conf. Normativ P118)
Holul din faa ecrei ui de acces trebuie s e protejat de foc (conform regulilor naionale)
Ascensorul trebuie s ajung la nivelul cel mai deprtat de nivelul de acces al pompierilor n maxim 60 secunde de la nchiderea uilor Este obligatorie asigurarea celei de-a doua surse de tensiune de putere corespunztoare (aspect a at n sarcina bene ciarului) Construcia n care este amplasat echipamentul electric trebuie s e protejat de ptrunderea apei Pe palierul de acces al pompierilor i n cabin trebuie s e prevazute comutatoare cu cheie cu care s se treac pe comand de pompieri
Automat: prin intermediul senzorilor de fum (foc) al caror semnal se trimite la panoul de comand al ascensorului Manual: prin acionarea comutatorului de pe palierul de acces al pompierilor La trecerea ascensorului pe comanda de pompieri cabina se deplaseaz automat la nivelul de acces al pompierilor i rmane acolo cu uile deschise. Astfel, pompierul va intra n cabin, va aciona comutatorul special cu cheie, iar ascensorul va rspunde doar comenzilor din cabin, una cte una. Pompierul va face o singura comanda la palierul la care doreste sa se deplaseze. Cabina merge la palierul respectiv dar nu va deschide usile. Usile se deschid numai prin apasarea continua a butonului "deschidere usi" din cabina (usile se deschid atat timp cat butonul este apasat; in acest fel pompierul controleaza deschiderea usilor). Daca la o usoara deschidere a usilor constata ca este foc, atunci acesta va inchide imediat usile prin actionarea butonului "inchidere usi" si va face comanda la alt palier.
O sursa suplimentara de alimentare cu energie electrica, de putere corespunzatoare (asigurata de bene ciar)
Panou dubla alimentare, amplasat in apropierea tabloului de distributie sau a panoului de comanda
Usi palier (proiectat sa reziste la foc, cat. EI (60 sau 120min) si cu deschiderea minima de 800mm)
n general, cldirile existente (n special cele cu o vechime considerabil) nu asigur spaiile de siguran cerute de standardele europene (EN81-1,2). n principal, ne referim la spaiul inferior - distanta de la palierul inferior la fundul puului, spaiul superior - distanta de la palierul superior la planseul puului, i la golurile destinate uilor de palier. Pentru aceste situaii (mai ales pentru nlocuirea ascensoarelor vechi) s-au stabilit condiii minime i msuri compensatorii care s asigure securitatea pasagerilor i a personalului de ntreinere. Acestea sunt reglementate de standardul armonizat SREN81-21: 2009
Pentru toate camerele cu o nalime de sub 2,0m este obligatorie msura compensatorie ce presupune marcarea tavanului cu dungi galbene i negre (conf ISO 3864-1) sau alegerea unui alt sistem de semnalizare (pe un material usor, atarnat de plafon).
Usa de acces n camera de maini: se permite o dimensiune de 0,60x1,70m. n cazul n care aceasta este sub 1,80m se va folosi semnalizarea precizat mai sus.
nlimea uilor de acces la palier: nu poate mai mic de 1,80m. Dac este sub 2,0m se va recurge la semnalizarea prezentat mai sus.
Spatiile de siguranta superior si inferior pot mai mici, cu conditia luarii de masuri compensatorii care sa corespunda cerintelor din standard. Aceste spatii depind de capacitatea ascensorului si pot :
Amplasarea contragreutatii:
Se permite amplasarea contragreutatii in alt put decat cabina, in situatia in care dimensiunile putului nu permit o cabina de capacitate, care sa satisfaca necesitatile de transport.
Peretii putului:
Pot ramane perforati (cu goluri) in conditiile respectarii standardului S.R. EN. 294: 19921
Impuneri:
Balustrada extensibil care protejeaz personalul de ntreinere cnd acesta se a n cabin A sarea conform pct.7.2.1 a textului Pericol - Spaiu superior redus - Respectai instruciunile
Pivot de protecie rabatabil care protejeaz personalul de ntreinere atunci cnd lucreaz n fundtur. A sarea conform pct. 7.2.3 a textului : Pericol Spaiu inferior redus Respectai instruciunile
Pentru aceste situaii IFMA ofer gama de ascensoare HABITAT care este prezentat la capitolul 6.
Generalitati Economisirea resurselor energetice ale planetei este o problema de maxima importanta pentru toti agentii economici. La nivelul Uniunii Europene in acest domeniu s-au emis pana in prezent 8 (opt) directive, din care amintim:
2005/32/CE Eco-design
Ca si normativ, este unanim acceptat in UE, standardul VDI 4707/2009, emis de Asociatia Inginerilor Germani (VDI). Conform acestui standard se introduc 7 clase de e cienta energetica notate cu litere mari de la A la G. Clasa A (verde) reprezinta produsul cel mai e cient, iar clasa G (rosu) produsul cel mai putin e cient. Aceasta clasi care se bazeaza pe un indice de e cienta energetica, rezultat prin compararea consumului energetic al produsului ce trebuie clasi cat,cu consumul mediu al modelului european (care este un etalon constant pentru ecare tip de produs, ce s-a stabilit la nivelul anului 1993). Cu cat acest indice este mai mic ,cu atat produsul este mai e cient, respectiv este de o clasa energetica mai apropiata de Clasa A.
La determinarea clasei energetice a ascensoarelor un rol important il are categoria de utilizare. Conform standardului VDI 4707, categoria de utilizare a unui ascensor se determina conform tabelului de mai jos.
Categoria de utilizare
Intensitatea folosirii/frecvena Timpul mediu de mers n ore pe zi Timpul mediu de staionare n ore pe zi Tipuri de cladiri tipice
Joas/rar
Medie/ocazional
nalt/ frecvent
0,5 (< 1)
3 (> 2 - 4,5)
23,5
22,5
21,5
18,5
- Blocuri de locuine cu pn la 20 de apartamente - Cldiri administrative mici sau de birouri cu 2-5 staii - Hoteluri mici - Ascensoare de materiale cu functionare redus
- Blocuri de locuine cu pn la 50 de apartamente - Cldiri administrative sau de birouri cu pna la 10 staii - Hoteluri de mrime medie - Ascensoare de materiale cu functionare medie
- Blocuri de locuine cu peste - Cldiri administrative sau de birouri nalte, cu o nlime de 50 de apartamente peste 100 de metri - Cldiri administrative sau de birouri nalte, cu peste 10 staii -Spitale mari - Hoteluri mari -Spitale de mrime mic sau medie - Ascensoare de materiale ntr-o producie cu un singur schimb - Ascensoare de materiale ntr-o producie cu mai multe schimburi
Dupa stabilirea categoriei de utilizare se poate determina clasa de e cienta energetica pe baza energiei speci ce a ascensorului respectiv exprimata in mWh/kgxm,conform tabelului urmator. (Tabelul 4. VDI 4707E).
Energia speci c n mWh/(kg.m) Clasa de e cien energetic Categoria de utilizare 1 A B C D E F G < = 1,45 < = 2,51 < = 4,41 < = 7,92 < = 14,41 < = 26,88 > 26,88 2 < = 1,01 < = 1,62 < = 2,63 < = 4,67 < = 7,33 < = 12,67 > 12,67 3 < = 0,90 < = 1,39 < = 2,19 < = 3,48 < = 5,56 < = 9,11 > 9,11 4 < = 0,84 < = 1,28 < = 1,97 < = 3,04 < = 4,67 < = 7,33 > 7,33
Protejarea mediului nconjurtor a reprezentat unul dintre criteriile importante care ne-au ghidat n proiectarea noilor game de ascensoare. Astfel, n vederea reducerii impactului asupra mediului nconjurtor am luat n calcul urmtoarele elemente:
Impactul cel mai redus asupra mediului il au ascensoarele cu acionare electric cu motor fr reductor (gearless), deoarece:
Consumul de energie este cu 30-40% mai mic dect la troliile clasice datorit randamentului foarte ridicat al motorului sincron cu magnei permaneni i a lipsei reductorului.
Poluare chimic inexistent - nu se utilizeaz ulei Din producia IFMA gama cea mai ecologic este gama de ascensoare electrice EVO fr camer de maini. Acestea se livreaza insotite de o Declaratie de produs Eco (Enviromental Product Declaration) , clasa A, data de Technical Institute of Aragon, Spania.
10
IFMA IERI I AZI
Dei au trecut mai bine de 50 de ani de la data n inrii sale, viteza cu care Societatea Roman de Ascensoare (IFMA) a reusit s inoveze i s se dezvolte face ca nceputurile ei s par ca ind ieri. ns, dac ne gndim la constana cu care IFMA a fost prezent n societatea i n viaa noastr, o s ne par c aceasta exist dintotdeauna. Indiferent cum am privi istoria IFMA, tendina legitim a ecruia dintre noi este s o identi cm cu ceea ce numim un brand romnesc de succes. ncepnd cu primul troliu Made in Romania realizat n 1962, continund cu producerea a peste 45 000 de ascensoare pn n anii 90 i ajungnd la performanele tehnologice ale gamei anilor 2000, IFMA i-a ctigat locul n rndul principalilor actori de pe piaa construciilor, att pe plan naional ct i internaional. Acest statut a fost i este certi cat de colaborrile cu alti mari productori de ascensoare din lume care au gasit n IFMA un partner alturi de care s dezvolte strategii extrem de e ciente. Astfel, de-a lungul timpului, produsele i serviciile sale au devenit indispensabile societii a ate ntr-o continu schimbare, IFMA reuind nu doar s rspund nevoilor sale din ce n ce mai variate, dar i s propun i s creeze tendine ce au ntmpinat cerinele mediului urban. Tot preocuparea pentru mediu, dar de aceast dat n sensul propriu al termenului, a fcut ca una din direciile principale de dezvoltare ale IFMA s e concentrarea pe soluionarea problemelor ce in de protejarea mediului nconjurtor. n acest sens, att producia efectiv ct i sistemele de funcionare ale produselor IFMA au fost proiectate s aib un impact ct mai mic asupra mediului (poluare chimic sau fonic minim i un consum redus de energie). Aadar, n aceast jumatate de secol, IFMA i-a facut un crez din a pune mpreun tradiia cu inovaia i performana tehnologic sau tiini c cu natura, iar acest binom n slujba omului. Fie c acest lucru se refer la concurarea timpului prin viteza de deplasare a unui ascensor electric, e la confortul persoanelor cu dizabiliti sau pur si simplu la oferirea unei cltorii pe vertical ntr-un lift panoramic dotat cu o cabin luxoas, IFMA susine calitatea micrii. i nu n ultimul rnd o societate elevat.