Cheltuielile publice se manifest sub forma plilor efectuate de stat din resurse

mobilizate pe diferite ci pentru achiziii de bunuri sau prestri de servicii necesare

ndeplinirii obiectivelor politicii statului.
Coninutul economic al cheltuielilor publice se afl n strns legtur cu
destinaia lor. Astfel, unele cheltuieli exprim un consum definitiv de produs intern brut
reprezentnd valoarea plilor pe care le efectueaz instituiile publice sub forma
cheltuielilor curente iar alte cheltuieli exprim o avansare de produs intern brut sub forma
participrii statului la finanarea capitalului, att n sfera material ct i n sfera
nematerial.
Cheltuielile publice nsumeaz urmtoarele elemente de cheltuieli:
1. cheltuieli publice ale administraiei publice centrale din fondurile bugetare i
din fondurile extrabugetare ;
2. cheltuielile colectivitilor locale (sau ale unitilor administrativ teritoriale);
3. cheltuieli finanate din fondurile asigurrilor sociale de stat ;
4. cheltuielile organismelor internaionale finanate din resursele publice
naionale.
Cheltuielile publice totale se determin prin nsumarea cheltuielilor diferitelor
categorii de administraii publice din care se scad sumele reprezentnd transferurile de
resurse financiare ntre administraiile publice. Prin acest calcul ceea ce se obine
reprezint total cheltuieli publice consolidate.
Cheltuieli neconsolidate = 1+2+3+4
Trebuie fcut distincie ntre urmtoarele 2 noiuni: cheltuielile publice i
cheltuielile bugetare.
Cheltuielile publice se refer la totalitatea cheltuielilor efectuate prin intermediul
instituiilor publice care se acoper fie de la buget, fie din fondurile extrabugetare, fie de

la bugetul propriu al instituiilor pe seama veniturilor obinute de aceasta (ex: salariile

dasclilor, bursele studenilor).
Exemplu de venituri extrabugetare : taxele de scolarizare.
Exemplu de venituri proprii : chiria pe sala de spectacole

Eficiena cheltuielilor publice

Eficiena cheltuielilor publice exprim o dimensiune optim a unui raport
determinat ntre eforturile financiare sau consumul de resurse financiare publice i
efectele comensurabile sau estimative pe seama obiectivelor finanate de state.
n condiiile n care nevoile publice reclam bunuri publice de valori ridicate i
resursele statului nu sporesc la fel de rapid se creaz un decalaj de ritm care duce la o
stare permanent de insuficien a resurselor necesare.
Aprecierea eficienei cheltuielilor publice este de competena factorilor de decizie
politic i ai celor executivi.
Pe parcursul procesului de utilizare a fondurilor alocate pot fi gsite soluii de
minimizare a costurilor, a investiiilor sau a cheltuielilor curente privind serviciile
publice. Eficiena cheltuielilor se realizeaz n condiii de optim social atunci cnd sunt
ndeplinite cel puin urmtoarele condiii:
1. Este posibil alegerea alternativei celei mai puin costisitoare n raport cu
rezultatul final al serviciului public.
2. Modernizarea producerii serviciului public n scopul maximizrii utilitii la
consumator.
3. Maximizarea utilitii la consumator din punct de vedere economic pe baza
celui mai mic pre pltit i a celui mai mic cost n utilizare.
4. Puterea de previziune n cadrul unui orizont de timp stabilit.

Coroborarea acestor aspecte implic:

a) minimizarea costurilor obiectivelor de finanat, ceea ce determin costuri
sociale minime (fiscalitate mai redus);
b) preurile accesibile pltite de consumatori ;
c) creterea calitii consumului de bunuri publice, deci a satisfaciei
consumatorului public.
Caracterul limitat al resurselor financiare publice face ca problema utilizrii
acestora s fie crucial.
Abordarea problemelor eficienei este important sub urmtoarele aspecte:
1. mprirea activitii economice ntre sectoarele: piaa i non-piaa.
2. mprirea sectorului pieei ntre mecanismele specifice sectorului public i
privat.
Eficiena cheltuielilor se determin i se urmrete pe baza metodei de analiz
costuri avantaje sau costuri eficacitate.
Aceasta presupune:
a) Definirea clar a obiectivelor care trebuie atinse;
b) Identificarea resurselor posibile i a mijloacelor tehnice necesare realizrii
obiectivelor (cantitativ);
c) Determinarea costurilor i a avantajelor pe care le prezint soluiile alternative
proiectate;18
d) Compararea costurilor i a avantajelor mijloacelor luate n calcul.
n calculul de eficien se folosesc indicatori previzionali, pentru orientarea
anticipat a activitilor economice.
Dac se pot aplica mai multe variante se va reine varianta care prezint cea mai
favorabil corelaie dintre cost i avantaje.

n analiza eficienei economice a cheltuielilor se stabilesc i indicatori ai utilizrii

efective sau post calculai folosindu-se aceleai procedee. Cu ajutorul acestor indicatori
se compar previziunile sau rezultatele obinute n perioadele anterioare cu cele privind
perioadele pentru care se efectueaz analiza, identificndu-se cauzele care au determinat
rezultatele obinute i msurile care se impun pentru mbuntirea acestor rezultate. Se
folosesc instrumente specifice de normare, astfel:
- pentru cheltuieli cu materii prime, materiale, combustibili, energie, se
stabilesc indici ai consumurilor specifice i ai gradului de utilizare a acestora, n raport cu
numrul de uniti de produse finite care se pot obine prin exploatarea normal a
capacitii de productie.
- pentru cheltuieli cu salariile se folosesc normele de munc, salariile sunt
corelate cu calitatea muncii, competena profesional, cu nivelul preurilor i tarifelor.
- cheltuielile cu amortismentele sunt dimensionate pe baza duratelor normate de
funcionare (durata cu care intr n eviden un mijloc fix este fixat de lege) i a ritmului
uzurii morale.
- cheltuielile cu dobnzile se stabilesc pe baza volumului de credite bancare
minim necesare.
Eficiena cheltuielilor privind obiectivele i aciunile economice se stabilesc ca
raport ntre indicatorii de efect i cei de efort.
Indicatorii de efect sunt producia marf, valoarea adugat, profitul, ncasrile
din export.
Indicatorii de efort sunt investiiile, costurile de producie, mrimea importurilor,
timpul de munc utilizat.

2.7.Cheltuieli pentru serviciile publice generale, ordine public si siguran

naional
Autoritile publice generale cuprind:
a.) Organele puterii i administraiei publice
1. instituia prezidenial;
2. organele puterii legislative centrale i locale adic Parlamente unicamerale sau
bicamerale, consilii i autoriti locale;
3. organele puterii judectoreti;
4. organele executive centrale i locale (guvern, ministere, prefecturi, primrii,
alte instituii).
b.) Organele de ordine publice
1. poliia;
2. jandarmeria;
3. securitatea naional;
4. serviciile speciale de paz i protecie.
Atribuiile aparatului de stat sunt prevzute n Constituie i legi
speciale.Cheltuielile publice destinate acestei categorii manifest ca i celelalte cheltuieli
publice o tendin de cretere de la o perioad la alta.Factorii care influeneaz nivelul
acestor cheltuieli publice sunt:
1. mrimea i structura aparatului de stat i a organelor de ordine public;
2. nivelul salarizrii funcionarilor publici;
3. dezvoltarea economic, social i urban;
4. nzestrarea cu echipamente, aparatur informatic, mijloace de transport i alte
mijloace tehnice specifice.
rile dezvoltate aloc pentru aceste cheltuieli 4% pn la 10% din cheltuielile
publice i ntre 1% i 6% din PIB.

rile n curs de dezvoltare aloca 7% pn la 22% din totalul cheltuielilor publice

i 2% pn la 5% din PIB.
n cadrul cheltuielilor pentru servicii publice generale sunt predominante
cheltuielile de functionare (85%) reprezentnd salarii, bunuri i servicii, cheltuieli
administrative; cheltuielile de capital reprezint 15% i cuprind construcii i nzestrri cu
echipamente i mijloace de transport.
Principala surs de finanare a acestor cheltuieli o reprezint bugetul de stat
guvernamental sau local, n funcie de subordonarea instituiei. Alte surse: venituri
proprii, donaii, ajutoare financiare externe, credite externe.
n Romnia aceast categorie de cheltuieli este nscris n bugetul de stat n 2
poziii distincte:
1. Cheltuieli cu autoritile publice care cuprinde cheltuieli pentru preedenie,
autoriti legislative, autoriti judectoreti i autoriti executive.
2. Cheltuieli cu ordinea public i sigurana naional care cuprinde cheltuieli cu
poliia, jandarmeria, grnicerii, protecia i paza contra incendiilor, penitenciare,
paapoarte i arhivele statului.
n aceste cheltuieli ,din punct de vedere al structurii economice, 84% reprezint
cheltuieli curente n cazul autoritilor publice i 90% cheltuieli curente n cazul ordinii
publice.
Nivelul acestor cheltuieli este influenat de factori ca:44
1. numrul de salariai;
2. nivelul salariilor;
3. indexri i majorri;
4. mrimea cheltuielilor materiale.
Cheltuielile de capital reprezint dotri cu echipamente i construcii.

Sursa de finanare a cheltuielilor cu autoritile publice o reprezint bugetul de

stat sau bugetele locale.
Unele ministere sau instituii publice centrale realizeaz i venituri din activiti
specifice sub form de taxe judiciare de timbru, amenzi, taxe consulare. De asemenea
pentru acoperirea acestor cheltuieli o alt surs o reprezint creditele externe.
Finanarea cheltuielilor cu ordinea public este tot bugetar dar ncepnd cu 1991
ea este completat cu venituri proprii obinute din activiti specifice (paz, alte prestri
de servicii) sau prin reinerea unor procente din amenzile i penalizrile ncasate.

Nivelul si structura cheltuielilor publice pentru servicii publice generale,

ordine publica si siguranta nationala
Serviciile publice generale se asigura societatii prin intermediul unor
componente ale sistemului institutional public, care sunt :
- organe ale puterii si administratiei de stat, reprezentnd administratia
prezidentiala, organele puterii legislative, organele judecatoresti, organele puterii
executive, centrale si locale.
- organe de ordine publica si siguranta nationala, reprezentnd politia,
jandarmeria, servicii 525g64f de informatii, servicii speciale de protectie si paza.
Principalele atributii ale aparatului de stat sunt stabilite prin Constitutie si prin legi
speciale. Ele se refera la aspecte privind conducerea generala a vieti social-politice si
economice la nivel central ( Administratie prezidentiala, Guvern, Parlament, nalta Curte
de Casatie si Justitie, ministere si alte organe centrale subordonate Guvernului) si
anume:
adoptarea si urmarirea respectarii Constitutiei;
adoptarea legilor;
nfaptuirea sarcinilor guvernului si ale structurilor de conducere a economiei;
conducerea armatei;
acreditarea ambasadorilor si coordonarea relatiilor externe politice, financiare,
comerciale, culturale;

 formularea si ndeplinirea obiectivelor politicii statului;

instituirea impozitelor si taxelor;
asigurarea respectarii legilor si depistarea contraventiilor si infractiunilor;
solutionarea litigiilor;
organizarea activitatilor de gospodarie comunala, mentinerea ordinii publice
etc.
n statul de drept, organele puterii administratiei si ordinii publice actioneaza n
conformitate cu legile tarii si n concordanta cu interesele generale ale societatii pentru
dezvoltarea economica, respectarea drepturilor omului, protectia economica si sociala a
populatiei.
Din punct de vedere al continutului economic, cheltuielile privind serviciile
publice generale reprezinta un consum public definitiv de produs intern brut.
Marimea cheltuielilor publice privind serviciile generale depinde de:
structura aparatului de stat;
numarul persoanelor care alcatuiesc acest aparat;
gradul de nzestrare tehnica a institutiilor publice;
raporturile existente ntre diferite categorii sociale;
problemele economice, politice, sociale sau de alta natura care preocupa
paturile largi ale populatiei.
Aceste cheltuieli detin ponderi reduse n totalul cheltuielilor publice sau n P.I.B.,
att n tarile dezvoltate, ct si n tarile n curs de dezvoltare.
n Romnia, asemenea cheltuieli sunt nscrise n bugetul administratiei centrale
de stat, si n bugetele locale, n doua pozitii distincte: cheltuieli cu ordinea publica si
siguranta nationala si cheltuieli pentru administratia statului, delimitate, la rndul lor, pe
categorii ale institutiilor (presedintie, putere legislativa, organe judecatoresti si
procuratura, organe ale puterii executive s.a.).
Ca structura, cheltuielile privind serviciile publice generale cuprind cheltuieli
curente, prin care se asigura functionarea acestor institutii, reprezentnd majoritatea
absoluta din totalul lor, adica aproximativ 85% si cheltuieli de capital, de creare si
dezvoltare a nzestrarii tehnice, a automatizarii si informatizarii acestora. La rndul lor,

cheltuielile curente cuprind salariile si alte drepturi de personal, cheltuieli materiale,

amortismente sau chirii, cheltuieli dministrativ-gospodaresti, de protocol si altele.
ntretinerea aparatului administratiei de stat necesita cheltuieli din ce n ce mai
mari, att ca urmare a cresterii numerice a acestuia, ct si a nzestrarii lui cu mijloace
modeme.
Pe de alta parte, cresterea absoluta a populatiei si afluenta acesteia catre
zonele urbane unde, de regula, pulseaza viata economica, ridica probleme din ce n ce
mai mari cu caracter edilitar gospodaresc, social-economic si administrativ. Dezvoltarea
economiei si extinderea asezarilor pe orizontala si pe verticala, concomitent cu
cresterea gradului de urbanizare, cu accelerarea deplasarii n spatiu a oamenilor, a
marfurilor si informatiilor, a determinat adaptarea formelor de administratie la specificul
conditiilor social-economice si tehnice contemporane.
Complexitatea vietii economice si sociale, aparitia si accentuarea fenomenelor
de criza, a perturbatiilor n echilibrul social, n comportamentul civic al unor grupuri ale
populatiei, toate acestea conduc la sporirea numarului persoanelor ocupate n aparatul
administrativ de stat, n organele de politie, jandarmerie si la cresterea costului
administratiei publice, determinnd, implicit, sporirea cheltuielilor publice aferente
aparatului administrativ si de ordine interna.
n functie de importanta si gradul de subordonare a institutiilor publice,
cheltuielile privind serviciile publice se includ n bugetul administratiei centrale sau n
bugetele unitatilor administrativ-teritoriale dupa caz. n statele federale, cheltuielile
respective se repartizeaza pe cele trei verigi ale sistemului bugetar: bugetul federal,
bugetele statelor membre ale federatiei, ale regiunilor sau provinciilor si bugetele
administratiei locale.
Cheltuielile pentru administratie difera de la un stat la altul si sunt n functie de
felul organizarii administrative. De regula ntr-o organizare administrativa centralizata
cheltuielile de administratie sunt mai mari dect n cazul unei descentralizari
administrative.
Unele state cu economie de piata (SUA, Franta, Canada, Japonia) n ultimii ani
au luat unele masuri pentru rationalizarea aparatului de stat si implicit pentru reducerea
cheltuielilor de administratie.
Pentru fundamentarea cheltuielilor publice pentru servicii publice generale,
ordine publica si siguranta nationala, n tara noastra se porneste de la indicatori
specifici (numar de personal) si indicatori de calcul si fundamentare (cheltuiala medie
anuala pe o persoana).