Test din determinarea duritii prin metoda Brinell

1.

Duritatea reprezint proprietatea mecanic a materialelor care const

n ..opunerea patrunderii unui corp rigid dinspre exterior in straturile sale
superficiale

2. Proba reprezint o bucata de material care se supune incercarii de

duritate
3. Penetratorul reprezint o anumita forma i confecionat din material rigid,
care sub actiunea unui forte exterioare aplicat static sau dinamic,
patrunde n straturile superficiale ale probei.
4. Amprenta reprezint urma lasata de penetrator pe proba.
5. Metoda Brinell este frecvent utilizat la determinarea duritii materialelor
metalelor netratate termic si cu duritati medii sau reduse
6. Principiul metodei Brinell const n apasarea pe o durata de timp impusa, cu
o forta F perpendicular pe suprafata probei, a unui penetrator din otel
avand o forma de bila ci diametru prcis D.
7. Dup ndeprtarea penetratorului se msoar diametrul d al urmei lasate de
bila
8. Reprezentai schema de principiu corespunztoare determinrii duritii Brinell,
preciznd semnificaia mrimilor notate pe figur, mpreun cu unitile de
msur aferente.
9.

Care este relaia de calcul a duritii Brinell (i dup nlocuirile

corespunztoare) ? Explicitai mrimile aprute n relaie mpreun cu unitile
de msur aferente.
HB= F/A
A= D(D-rad Dpatrat-dpatrat)/2 [mm la a doua]
HB= 2F/[ D(D-rad Dla a doua- d la a doua)], F=[kgf], D,d=[mm]

10. Cum se citete simbolul 1u HB i care este semnificaia lui ?

O unitate Brinell si exprima duritatea
11. 1 kgf = 9,8 N = daN
1

12. Caracteristicile bilelor utilizate la determinarea duritii Brinel sunt:

a) dimensiuni:10;5; 2,5; 2 si 1mm
b) material:otel calit
c) starea suprefeei: lustruite fara defecte
13. Condiiile normale de efectuare a ncercrii n cazul duritii Brinell sunt
D=10mm F=300kgf=2943daN,t=15s.Explicitai simbolurile literale folosite i
precizai unitile de msur.D diametru mm, F forta, t timp
14. Exemplificai indicarea duritii Brinell n cazul efecturii ncercrii n condiiile
normale. Precizati aceste condiii. D=10mm F=300kgf=2943daN,t=15s
15. Exemplificai indicarea duritii Brinell n cazul efecturii ncercrii n laborator.
Explicai exemplul cu precizarea unitilor de msur.
Pentru indicarea duritii Brinell se noteaz valoarea acesteia
urmat de simbolul HB cu trei indici reprezentnd: diametrul bilei, fora
de ncercare si timpul de meninere a forei. Spre
exemplificare, 250 HB 5 / 750 / 15, se citeste astfel: material avnd
duritatea de 250 uniti Brinell determinat cu o bil de diametru D = 5
mm care acioneaz cu o for F = 750 kgf = 735,75 daN pe o durat t
=15s
16. Care este relaia de calcul a gradului de solicitare? Explicitai mrimile notate
n relaie mpreun cu unitile de msur aferente.
k=F/D la a doua, k grad de solicitare , F forta kgf, D diametrul mm
17. Pentru ca urma s fie luat n considerare este necesar satisfacerea
urmtoarei condiii 0,25 D < d < 0,60 D [mm] . Explicitai mrimile notate n
relaie mpreun cu unitile de msur aferente.
18. Precizai condiiile obligatorii pe care trebuie s le ndeplineasc piesele pe
care se determin duritatea:
a) starea macroscopic a suprafeelor lipsite de defecte si portiuni oxidate
b) calitatea suprafeei (rugoziti):............
c) nu este admis prelucrarea prin rabotare

19. Pe schema de principiu a aparatului tip AB - 1 existent n dotarea laboratorului

de tiina i tehnologia materialelor pe care se fac ncercrile necesare
determinrii duritii Brinell, precizai urmtoarele pri componente (fig. 2):
1 batiu turnat
4 inversorntreruptor
7 prghii de
amplificare
10 reper fix
semicircular
13 tij filetat

2 - motor electric
5 greuti

3 - reductor
6 - tij

8 - jug

9 - tij portpenetrator

11 - penetrator

12 mas-suport

14 - roat de mn

Fig. 2. Schema de principiu a aparatului tip AB-1

20. Analiznd schema de principiu a aparatului tip AB-1 din fig. 3 completai
afirmaiile urmtoare:
a) Acionarea tijei portpenetrator 9 (deci i a penetratorului 11) se face de ctre
greutile 5 (etalonate n kgf) prin intermediul sistemului de amplificare
format din jugul 8 i parghiile 7 i 7. Acest sistem realizeaz fora F
necesar ncercrii prin multiplicarea mrimii greutatilor 5 de 40 de ori.

Fig. 3. Schema de principiu a aparatului tip AB-1

21. Analiznd schema de principiu a aparatului tip AB-1 din fig. 3 completai
afirmaia urmtoare:
a) Ciclul de ncrcare descrcare al penetratorului este comandat de tija 6,
acionat printr-un excentric de ctre reducatorul 3 care, la rndul su, este
antrenat de motorul electric 2.
22. Analiznd schema de principiu a aparatului tip AB - 1 din fig. 3 completai
afirmaia urmtoare:
Inversorul ntreruptor 4 asigur urmtoarele faze:
a)incarcarea
b)mentinerea pe durata prescrisa
c)descarcarea
d)oprirea motorului dupa terminarea ciclului.
23. Pentru msurarea diametrelor urmelor se folosete microscopul Brinell, cu
mrirea de 30 de ori, constituit din (numerotai cu cifre arabe pe fig. 4 prile
componente de mai jos):
1 corp ;
2 microscop ;
3 ocular ;
4 micrometru ;
5 fereastr lateral pentru iluminarea piesei

Fig. 4

24. Efectuai schema de citire a celor dou diametre reciproc perpendiculare i

explicai paii pe care i-ai parcurs pentru obinerea celor dou valori.
25. Alegerea condiiilor de ncercare include etapele:
a) alegerea gradului solicitare;
b) alegereadiametrului D i a fortei F;
4

c) stabilirea timpului de mentinere a forei;

d) stabilirea grosimii minime a probei de ncercat.
26. Efectuarea ncercrii la aparatului tip AB-1 cuprinde etapele:
a) montarea aparatului conform alegerilor fcute;
b) asezarea probei pe masa suport;
c) aducerea probei in contact cu penetratorul;
d) aplecarea,mentinerea pe durata prescrisa si indepartarea fortei F
e) Coborrea mesei suport i masurarea diametrului d al urmei.
27. Dup determinarea celor dou diametre se efectueaz urmtoarea analiz:
a) dac nu este ndeplinit condiia de considerare a urmei se recurge la
schimbarea diametrului D, fortei F sau a ambelor si se reface
incercarea
b) dac este ndeplinit condiia de considerare a urmei se verific dac se
respect condiia d1 d 2 < 0,02 min (d1,d2) dac este ndeplinit, se
calculeaz se calc diametrul mediu dac nu este ndeplinit se repeat
incercarea.
28. Calculai duritatea Brinel pentru urmtoarele condiii de desfurare a
ncercrii: F = 750 kgf, D = 5 mm, t = 18 s, d 1 = 2,75 mm, d2 = 2,63 mm i
indicai valoarea obinut conform normelor standardizate.
dm=(d1+d2)/2
HB=1,02{2F/[ D(D-radDla 2 dla2)]}