Curente

culturale/literare:
orientri
avangardiste

 Avangardismul se nfieaz n perioada

interbelic, drept o radicalizare a
modernismului, un modernism extrem.
Denumirea provine de la termenul militar
avangarda care n concepia lui Adrian
Marino este o mic trup de oc, o
unitate de comando de mare iniiativ,
curaj i energie, care se strecoar n
liniile inamicului, nfruntnd multe riscuri
i obstacole pentru a deschide drum liber
armatei n naintare.

 Termenul a fost utilizat metaforic, n

prima jumtate a veacului al XX-lea,
cnd avangarda denumea orientri
radicale, revoluionare n raport cu
tradiia estetic.

Avangarda repere generale

Avangarda i extrage, dup cum

precizeaz Matei Clinescu, toate
elementele de la tradiia modern,
dar, n acelai timp, le dinamiteaz,
le exagereaz i le plaseaz n
contextele cele mai neasteptate,
fcandu-le aproape de nerecunoscut

Avangarda repere generale

Avangarda reprezint ultima i cea mai violent

reaciune anticlasic a spiritului literar modern
(Adrian Marino Dictionar de idei literare)
Spiritul avangardei duce n mod obligatoriu la
negarea artei tradiionale ,la contestarea i
depsirea continu a formelor curente Avangarda
refuz orice model, detest violent gustul
consacrat ,are oroare de tot ce este vechi si
comun.
A distruge inseamna a crea
(Ivan Bunin)

ORIENTRI AVANGARDISTE manifestate n literatur,

arte plastice, cinematografie, arhitectur

EXPRESIONISMUL
SUPRAREALISMUL
CUBISMUL
DADAISMUL
INTEGRALISMUL
FUTURISMUL
CONSTRUCTIVISMUL -

TRSTURI FUNDAMENTALE

- ruptura de curentele anterioare;

-negaia radical a tradiiilor culturale;
-aspiraia spre nnoirea absolut a limbajului;
refuzul conveniilor estetice i culturale
libertatea absolut de creaie, autenticitatea
tririi care duce la libertatea i spontaneitatea
spiritului
Oscilarea ntre dou atitudini: negaie i
inovaie

 Negarea avangardist are caracter distructiv, producnd o

disoluie a structurilor literare la nivel prozodic
Dispare orice organizare strofic la nivel sintactic
Discursul nu mai respect relaionarea gramatical obinuit
La nivel stilistic: refuzul figurilor de stil, tergndu-se diferenele
dintre limbajul figurat i nonfigurat
Spiritul ludic alternativa spiritului negator
Teribilisme grafice, lexicale, imagistice, asocieri incompatibile,
combinndu-se termeni tehnici cu limbaj impudic
Hazardul ia locul ordinii logice a discursului devenit incoerent,
mrind puterea de sugestie a textului literar
Artistul i propune s ocheze cititorul , s-i provoace o reacie
reflexiv asupra lumii i a literaturii

Alfred Jarry

ntre artistii care pot fi

considerai precursorii
micrii europene de
avangard se numar:
-poetul Lautreamont cu
poemul Cantecele lui

Maldoror.

-dramaturgul Alfred Jarry cu

operele Ubu rege,Ubu

incoronat,Ubu
inlantuit,Ubu pe colina .

Sculptura lui Alfred Jarry

cu Ubu, pe coperta unei
reviste publicata in anii
1960

 n artele plastice, avangarda se

manifest n pictura fauvist (<fr. fauve =
fiar) a lui Henri Matisse, Andr Derain
sau Raoul Dufy. Tablourile acestora se
remarc prin violen coloristic i
stilizare.

Cubismul
-organizarea datelor vizuale ntr-o sintez intelectual,
condamnarea ingenuului, puritatea geometric a formelor,
legea tiinific a contrastelor, asocierea de imagini diferite
etc.
Iniiatorul picturii cubiste este pictorul spaniol Pablo
Picasso, prin tabloul Domnioarele din Avignon 1907.
se distinge prin caracterul geometrizat al desenului i prin
importana tot mai redus acordat perspectivei. l vor
urma Georges Braque, Fernand Lger, Juan Gris, etc.
referindu-se la pictura cubist, poetul Guillaume
Apollinaire afirma c geometria e cuprins n artele
plastice aa cum gramatica se cuprinde n arta scrisuluiSe
manifest n artele plastice

Pablo Picasso
Domnisoarele din Avingnon(cubism)

Futurismul (din it.il futuroviitorul)

- se manifest n art, cinematografie, arhitectur, mod..
. Marinetti publica primul manifest futurist n 1909 (rev. Le
Figaro, Paris) n care face elogiul epocii moderne marcate de
vitez, for, elan vitalist.
Un automobil de curse este mai frumos decat Victoria din
Samotrace - afima el
Poezia: domeniu nelimitat al liberei intuiii;
Propune o serie de inovaii poetice: eliminarea adjectivelor, a

adverbelor, a elementelor de comparaie i a punctuaiei,

dinamitarea sintaxei, introducerea simbolurilor matematice, a
notaiei muzicale etc.

Victoria lui Samothrace (sculptura din sec. al II-lea i.H.)

Gino Severini
Tren blindat in
actiune(futurism)

Improvizatie si Fuga, W. Kandinsky

Abstractionism
In 1910 rusul Wassily Kandinsky picteaza
prima acuarela abstracta.
Reprezentanti: Umberto Boccioni, Piet
Mondrean, Theo Van Doesburg.

Umberto Boccioni..
Dinamismul unui
ciclist..(abstractionism)

Expresionismul
Initiatori: Ernst Ludwig Kirchner, Emil
Nolde, Otto Muller, Edvard Munch, etc.
Acestea considerau ca este necesar sa
extraga din viata inspiratia creatoare si
ca opera de arta se naste din
transpunerea totala a ideii personale n
lucrare.

Autoportret ca soldat, E.L. Kirchner

Rastignirea, Emil Nolde

Ernst Ludwig Kirchner Doua

femei pe strada(expresionism)

Dadaismul
Este initiat in 1916, la Zurich, de catre romanul Tristan
Tzara si este considerata cea mai violent-negatoare
directie a avangardei (teribilism anarhic, recitaluri
absurde de anti-poezie, expozitii de colaje, farse
scandaloase).
Dada s-a nascut dintr-o revolta care era pe atunci
comuna tuturor tinerilor, o revolta care cerea o
adeziune completa a individului la necesitatile naturii
sale, fara referiri la istorie, logica, morala comuna,
Onoarea, Patria, Familia, Arta, Religia, Libertatea,
Fratia si atatea alte notiuni corespunzatoare unor
necesitati umane, din care insa nu mai subzistau decat
niste conventii scheletice, pentru ca fusesera golite de
continutul lor initial. (T. Tzara)
Miscarea se stinge in 1922.

Jean Dubuffet(dadaism)

 Dadaismul neag tot ceea ce nseamn

literatur de pn atunci; afieaz o
atitudine de revolt, de teribilism anarhic;
Promoveaz, ca form de art, recitalul
de antipoezie, frazele scandaloase,
expoziiile de colaje.

Manifestul lui Tristan

Tzara
Luai un ziar.
Luai nite foarfeci.
Alegei n ziar un articol care s aib
lungimea pe
care dorii s-o dai poeziei
dumneavoastr
Decupai articolul.
Decupai i fiecare cuvnt ce intr n
articol

Suprarealism
Micare avangardist iniiat de Guillaume Apollinaire,
iar n artele plastice este reprezentat de Salvador Dali
n 1924 Andre Breton publica Primul manifest al
suprarealismului curent definit ca automatism psihic
pur, prin care ne propunem s exprimm fie verbal, fie
n scris, fie n orice alt chip, funcioanarea real a
gndirii.
Reprezentani: Rene Magritte, Salvador Dali, Victor
Brauner, Ilarie Voronca, Stephan Roll, Geo Bogza,
Gellu Naum, Virgil Teodorescu.

 Scriitorii au apelat la tehnica dicteului

automat, la scrierea spontan, la jocul
absolut liber al imaginaiei
Promoveaz visul, strile halucinatorii,
sondarea subcontientului, spiritismul,
hipnoza;

Primul manifest

Rene
Magritte(suprarealism)

Salvador dali

CONSTRUCTIVISMUL
Iniiatorul gruprii: scriitorul, pictorul i
arhitectul Theo van Doesburg
Pune accent pe rigoarea i schematismul
textului literar , pe realitate n detrimentul
ficiunii.
Interesul cade pe experiena afectiv ,
corpul material ca unic realitate
pictural, spaiul contra volumului,
supremaia prezentului

Etapele avangardismului
romnesc
Exist trei mari orientri avangardiste strns legate de activitatea
unor reviste n jurul crora se grupeaz principalii scriitori
avangarditi
Constructivismul: promovat de revistele Contimporanul, 75 HP
i Punct
Aspirnd ctre un dadaism constructiv, preia elemente dadaiste
(contestarea ideii de literatur, eliminarea conveniilor literare,
elogiul hazardului etc.), futuriste (dinamismul, desctuarea
energetic, stilul telegrafic) i trsturi comune tuturor curentelor
de avangard (caracter antitradiional, antiacademic, antimimetic,
deliricizant etc.)

Reviste si manifeste de avangarda

in Romania interbelica
Contimporanul(1922-1932) - condus
de Ion Vinea (care publica Manifest
activist catre tinerime) i artistul plastic
Marcel Iancu; 100 de numere- oscileaz
ntre modernism i avangardismul
constructivist

Manifest activist catre tinerime

de Ion Vinea
Jos arta
caci s-a prostituat
Poezia ne e decat un teasc de intors glanda lacrimala a fetelor
de orice varsta!
Teatrul,o reteta pentru melancolia negustorilor de conserve
Literatura,un ciclism rasuflator
Dramaturgia,un borcan de fetusi fardati
Pictura,un scutec al naturii,intins in saloanele de plasare
Muzica,un mijloc de locomotie in cer;
Sculptura,stiinta pipairilor dorsale
Arhitectura,o antrepremiza de mausoleuri inzorzonate;
Politica,indeletnicirea ciclilor si asasinilor;
Luna,o fereastra de bordel la care bat intretinutii banalului si poposesc flamanzii din furgonele artei.
VREM
minunea cuvantului nou si plin de sine:expresia plastica stricta si rapida a aparatului Morse.
DECI
moarte romanului-epopee si romanului psihologic
anecdota si nuvela sentimentala,realismul,exotismul,romanescul sa ramana obiectul reporterilor iscusiti
(Un bun reportaj cotidian inlocuieste azi orice lung roman de aventuri sau de analiza)
Vrem teatrul de pura emotivitate ,teatrul ca existenta noua
dezbarata decliseele sterse ale vietii burgheze,de obsesia intelesurilor si a orientarilor.
Vrem artele plastice libere de sentimentalism,de literatura si anecdota,expresie a formulelor si a culorilor pure in
raport cu ele insele.(Un aparat de fotografiat perfectionat inlocuieste pictura de pana acum si sensibilitatea
artistilor naturalisti).
Vrem stapanirea naturalismului ca sco,pentru a tinde la arta integrala,pecete a marilor
epoci(elenism,romantism,goticism,bizantinism etc)si simplificarea proceselor pana la economia formelor primitive
(toate artele populare,olaria si tesuturile romanesti).
(Contimporanul, nr. 46, 16 mai 1924)

Revista 75 H.P
Abordeaz (ca i revista Punct )un
constructivism radicalizat, n care
accentele dadaiste i futuriste sunt mai
pregnante
Apare la 1 oct. 1924 numr unic
director Ilarie Voronca i St. Roll
ncercarea de a impune pictopoezia ca
replic la caligramalele lui Apollinaire

Revista 75 H.P

Integralismul
Are ca centre de iradiere revistele:
Integral (1925-11928), unu, Urmuz
unde public: Ion Vinea, Ilarie Voronca,
Ion Clugru, Tristan Tzara etc.

Revista Unu
(1928-1932)

Manifest

de Sasa Pana

cetitor,deparaziteaza-ti

creierul !

strigat de timpan
avion
t.f.f.-radio
televiziune
76 h.p
marinetti
breton
vinea
tzara
ribemont-dessaignes
arghezi
brancusi
theo van doesburg
uraaaa uaa uraaaaaa
arde maculatura bibliotecilor
a.et p. Chr. n.
123456789000.000.000.000.000.kg.
sau ingrasa sobolanii
scribi
aptibilduri
sterilitate
amanita muscaria
eftimihalachisme
brontozauri
Huooooooooooooooo
combina verb
abcdejghijklmnopqrstuvwxyz
=arta ritm viteza neprevazut granit
guttenberg reinvii

Revista Urmuz(1928) sub

directia lui Geo Bogza

Suprearealismul
Se difereniaz de celelalte micri printr-un accentuat spirit critic i
printr-o deschidere teoretic remarcabil
Primul val suprarealist (Saa Pan, Ilarie Voronca) s-a format n jurul
revistei unu care promoveaz un suprarealism lipsit de fond
Al doilea val suprarealist a fost reprezentat de lucrarea colectiv Criza
mizeriei, scoas n 1945 de Gellu Naum, Virgil Teodorescu i Paul Pun
n cadrul creia este criticat modul n care a fost asimilat suprarealismul
nl iteratura romn
Li se reproeaz sciitorilor moderniti grupai n jurul revistelor unu i
75 HP axarea excesiv pe latura formal a fenomenului poetic, n
detrimental sensului profund al poeziei suprarealiste care aspir spre
redarea libertii absolute de exprimare.

Alte reviste de avangarda:

XX-literatura europeana (1928-1929)

Alge (1930-1931)
Viata imediata (1933-numar unic)
Punct (1924-1925)
Integral (1925-1927)

Avangarda romneasc trsturi generale

Spiritul negator
- negaia radical a tradiiilor culturale;
-se manifest la nivelul limbajului prin destructurarea
textului , prin sfidarea logicii i a coerenei masajului
- forme ale negaiei: contestarea amuzat, sarcasmul,
umorul negru, violena imaginilor plastice, trivialul,
blasfemia, etc.
Criza literaturii
Constituie cauza care declaneaz spiritul negator
este vizibil n toate formele de manifestare a
fenomenului literar: instituii, coninuturi, teme i
motive, structurarea n genuri i specii etc.

Spiritul ludic

-alternativa spiritului negator

- se afirm prin nonconformism , ignorarea regulilor, a ierarhiilor, a
clieelor literare
- ofer artistului posibilitatea s i asume o varietate de ipostaze
existeniale, s se identifice cu diverse mti: poetul clovn, poetulagitator de contiine
Destructurarea textului poetic
afecteaz toate nivelurile textului literar:
- prozodic: versul alb, renunarea la repartizarea strofic
- lexical: invenie lingvistic, asocieri de termeni aparent incompatibili
- sintactic: modificarea statutului deinut de elementele de relaie
- stilistic: tergerea granielor dintre conotaie i denotaie, dintre figurat
i nonfigurat, amestecul registrelor stilistice
- decriptarea mesajului poetic se realizeaz pe cale intuitiv, eliminnd
logica, raiunea
- cititorul dobndete un rol privilegiat: reinventeaz i reinterpreteaz
opera n funcie de propria subiectivitate

Ecouri ale avangardei

La inceputul anilor 30 in URSS apoi in

Germania miscarea de avangarda va fi
interzisa fiind considerata fie nepartinica
fie degenerata.
Un al doilea val al avangardei se va
manifesta imediat dupa 1945.
Ultima manifestare de anvergura a
avangardei a fost Expozitia internationala
a suprarealismului de la Paris din 1947.