Fiziologia aparatului cardio-vascular.

1.
2.
3.
4.

rolul fundamental al inimii e acela de a pompa sange

poate fi considerate ca fiind alcatuita din 2 pompe dispuse in serie ( pompa stanga si cea dreapta)
conectate prin circulatia pulmonara si ischemica
fiecare parte a inimii e echipata cu 2 seturi de valve
valvele se inched in timpul sistolei
valvele semilunare se deschid in timpul sistolei, permit expulzia sangelui in artere si se inched in
diastole
debitul cardiac ajuta la aprecierea activitatii de pompa a inimii.
In cursul unor eforturi fizice intense, frecventa cardiac poate creste pana la 200 bpm iar
volumul bataii pana la 150 ml, determinand o crestere a debitului cardiac de la 5 la 30, deci de 6
ori mai mare.
Functia de pompa a inimii se realizeaza cu ajutorul proprietatilor muschiului cardiac. Ritmul
functional al centrului de comanda poate fi modificat sub actiunea unor factori externi.
Manifestarile activitatii cardiace:
mecanice( systole diastole)
acustice (zgomote cardiace): zgomote fiziologice
electrice
volumetrice
Zgomote fiziologice:
zg. I sistolic frecventa mica, usor ascutit, durata mai mare a Zg II, se asculta in regiunea
apexiana, produs de inchiderea valvei mitrale- tricuspide, are legatura cu contractia ventriculara.
Zg II diastolic frecventa mai inalta, mai rasunator, durata mai mica ca Zg I, se asculta cel mai
bine la baza inimii in spatiile intercostale II de o partea si de alta a sternului, produs de
inchiderea valvei sigmoide aortice.
Zg III - frecventa joasa, intensitate mica, varful inimii, apropiat de Zg II la o distanta de 0,100,14 sec dupa acesta si este produs de punerea in tensiune a aparatului valvei mitrale in timpul
umplerii rapide ventriculare; apare la copii si adultii tineri si mai rar la persoanele de peste 40
ani.
Zg IV- evidentiat pe fonocardiograma si nu se aude in mod normal.
Alterari fiziologice si mai ales de natura patologica ale activitatii cardio-vasculare pot
determina fie modificari ale zgomotelor cardiac normale, fie aparitia unor zgomote
supraadaugate ( murmure cardiace).
Hipertensiunea arterial, sistemica sau pulmonara, determina cresterea intensitatii Zg I.
efortul fizic sau anemia grava determina cresteri ale vitezei de ejectie in arbore
fenomene volmetrice, variatiile volumului cardiac si ale diferitelor dimensiuni sunt depistate
prin cardiografia extracardiaca, metode radiologice si echocardiografie.

1.
2.
3.
-

1.

2.
3.
4.
5.
6.

In conditii fiziologice orice modificarea ejectiei cardiace poate determina cresteri moderate
ale volumului cardiac cu efecte positive. Suprasolicitarea mecanica de durata a inimii determina
in timp o crestere a marimii muschiului cardiac. Daca greutatea inimii pt sportive atinge valori de
250-300 gr, la atleti si in munca fizica grea se constata o hipertrofie functionala de 500gr, in
situatii patologice apare hipertrofia cronica de 1000 gr.
Hipertrofia cardiaca e consecinta cresterii in dimensiune a fibrelor miocardice individual
(diametru, lungimi, nr mare de sarcomere, miofibrile, mitocondrii) si a cantitatii de tesut
necontractil. Vascularitatia ramane normal crescand doar lungimea capilarelor.
Hipertrofia cardiaca apare prin cresterea travaliului cardiac datorita:
Cresterii afluxului sanguine ( insuficienta valvulara, anemii, effort fizic)
Cresterea rezistentei la evacuarea sangelui ( stenoza valvulara, HTA sistemica, cresterea
vascozitatii sanguine mai ales in imbatranire)
Dilatatia cardiac.
Activitatea electrica:
Fenomenele electrice de depolarizare si repolarizare membranara de la nivelul fibrei miocardice
Precede activitatea mecanica cu 0.02 sec
Impulsul care genereaza activitatea inimii se formeaza in mod normal in nodul sinusal, in
mod automat si ritmic. De aici el se transmite miocardului atrial din imediata vecinatate mai intai
in dreapta si apoi in stanga. Unda de excitatie parcurge apoi nodulul atrioventricular, la nivelul
caruia conducerea este intarziata, dupa care trece in fasciculul Hiss.
La nivelul sistemului cardio-vascular apoi prin efectuarea de exercitii timp
indelungatapar modificari tardive sau de antrenament:
Hipertrofia miocardului ( valabil doar pt personae adulte la care exista un raport mechanic de 1/1
intre capilarele sanguine si fibrele miocardice) poate ajunge de la 300 gr la 500 gr datorita
cresterii in diametru a fibrelor miocardului.
Frecventa cardiac atine la sportive valori de 40-50 bpm uneori chiar si de 30-40 bpm (bradicardie
de efort)
la sportive, sistolele ventriculare devin mai puternice impunand un debit systolic de pana la 180200 ml fata de 100-120 ml la neantrenati.
Sportivii de performanta utilizeaza mai bine oxigenul la nivelul tesuturilor si mai ales in muschi.
Prin antrenament numarul capilarelor se mareste si se creaza o suprafata mai mare de contact
intre sange si tesutul muscular cu scheme gazoase mai intense.
Fluxul de sange catre muschi poate creste in mod evident in timpul efortului de la 3,6 ml/100 gr
muschi/min in repaus la 90 ml/100gr muschi/min.
!!! HIPERTROFIA CARDIACA accelerarea sintezei de proteine, se dubleaza actina si
miozina.!!!