Mediul inconjurator.Originea componentelor MI. Tipuri de relatii.

Miscarea
componentelor
Originea componentelor MI.
Componente fizice naturale ABIOTICE apa, aer, sol sunt de origine cosmica si se
gasesc n cantitati finite, aflate ntr-un circuit continuu, fara posibilitatea de sporire.
Componente BIOTICE organismele vii sunt rezultatul interferentei factorilor terestri
si cosmici (rad. solara) si alcatuiesc flora si fauna. Au o evolutie complexa n timp.
Componente SOCIALE atesta locul omului n cadrul sistemului multidimensional al
MI.
Tipuri de relatii ale componentelor
1.

Relaii de subordonare i de coordonare cum ar fi:

Relatii simple, bazate pe procese fizico-chimice normale, atunci cand sunt
generate de componentele abiotice;
Relatii complexe atunci cand sunt generate de componentele biotice;
Relatii foarte complexe atunci cand sunt generate de componentele sociale.
Miscarea componentelor
Micarea componentelor abiotice este de tipul miscarilor fundamentale (misc.
mecanica de deplasare a corpurilor, misc. fizica, misc. chimica) la care se adauga o
anumita amplificare.
Micarea componentelor biotice este o miscare biologica.
Micarea componentelor sociale este miscarea activitatii preponderent productive a
societatii cu finalitate si scop.
2.

AERUL ATMOSFERIC. Caracteristicile fizico-mecanice

AERUL ATMOSFERIC
Este indispensabil vieii: o fiin filtreaz 15Kg aer/zi i folosete 3,5Kg O2.
Este un amestec de: aer curat, vapori de ap i impuriti.
Aer curat: - N, O, Ar (99,96%)
- gaze minoritare (0,04%) CO2, CH4, NOx,
O3, Ne, He, H2.
Masa molara a aerului: M=28,966 g/mol
Caract. fizice se definesc la t=0 gr.C si p=10333Kg/mp
Conf. legii Dalton: scaderea pres. aer atm. duce la scaderea pres. gazelor componente
deci si a O2 care ntretine viata.
Vaporii de ap sunt prezenti permanent n aerul atm, provin din evaporatie si
transpiratia plantelor si constituie umiditatea aerului.
W aerului este n corelatie directa cu temperatura influentand evaporarea apei.
Mrimi folosite la W aer
W=13% (M vap.apa/M aer.curat dintr-un volum de aer umed)
W specific (M vap.apa dintr-un Kg de aer umed)
25g/Kg deasupra marilor tropicale
1g/Kg deasupra zonelor continentale arctice
W relativ (raportul dintre W aer.umed si W aer.saturat)

Gradul de higrometrie (rap.ntre pres.partiala a vaporilor de apa din aer.umed si

pres.partiala din aerul umed de saturatie)
Impuritile aerului atmosferic POLUANII
n fc.de dimensiune acetia pot fi:
Prafuri i fibre, cu dimensiuni de 1100m
Spori i polen, 10100m
Bacterii, 0,210m
Fumuri i particule n suspensie, 0,0110m
Molecule de gaze, particule radioactive, virui, sub 0,01m
Concentraia impuritilor aerului atmosferic
Se exprim n corelaie cu nocivitatea lor pt.organismul uman, folosind urmtoarele
uniti de msur:
Pt.gaze i vapori:
ppm i ppb (raportul ntre volumul de 1 cmc/respectiv de
cmc din
gazul impurificator i 1 mc de aer aflate la aceeai temp.i pres.)
mg/mc sau g/mc reprezentnd masa poluantului coninut de 1 mc aer
poluat
Concentraia impuritilor aerului atmosferic
Pt.pulberi i fibre:
mg/mc sau g/mc reprezentnd masa poluantului coninut de 1 mc aer
poluat
Pt.aerosoli vii:
Nr. aerosoli/mc aer (spori, bacterii)
n uniti specifice
Pt.radiaii ionizate:
pCi/l i Bq/mc
1Bq/mc=37pCi/l

3.

Factorii meteorologici si topografici cu influenta in atm. Temperatura. Presiunea atm.

Turbulenta atm. Vantul. Fenomenele macrometeorologice. Precipitatiile. Factorii
meteorologici
Factorii meteorologici sunt:
Temperatura
Presiunea atmosferic
Turbulena atmosferic
Vntul
Fenomenele macrometeorologice
Precipitaiile
Temperatura

Convecia vertical este ascensiunea aer. cald din zonele inf. spre cele sup. mai reci
autopurificarea aerului.
Fct. de grad.vert.temp exista urmatoarele stari atmosferice:
Instabilitate - autopurificarea aerului;
Stabilitate - stagnarea impuritatilor;
Inversiune termic (temp. creste cu altit.toamna si iarna n timpul noptii)impuritatile nu pot fi dispersate, se acumuleaza si pot ajunge la concentratii
daunatoare.

Presiunea atmosferica
Reprezinta greutatea cu care aerul atm.apasa pe suprafata sub actiunea gravitatiei.
Scade odata cu altitudinea rarefierea aerului.
Presiunea atm.normala este:
760 mmHg=760 torr= 1013,3 mbar la nivelul marii si temp.de 0
Turbulenta atmosferica
Este un fen. complex ce rezulta din diferenta de temperatura, miscarea si frecarea
ntre straturi sau ntre portiuni mai mici ale aerului ducand la o stare de agitatie intensa.
Are loc n apropierea scoartei solului pana la 300-3000m si este favorabila
dispersarii impuritatilor.
Turbulenta este caracterizata prin coef. de turbulenta care are valori de 0,20,5.
Turbulenta poate fi:
Mecanic frecarea aerului cu suprafata terestra;
Termic datorita neuniformitatii temp. pe verticala.
Vantul
Este dat de miscarea orizontala a aerului si este factorul cel mai important n
mprtierea impuritilor si autopurificarea atmosferei.
Se datoreaza ncalzirii aerului la ecuator si racirii la poli la care se adauga forta de
deviere datorita rotirii pamantului si Ff dintre aer si suprafata terestra.
Vantul se caracterizeaza prin:
Vitez este variabila de la alcamie la rafala (0-144km/h) si are 12 grade de
tarie de la calm atm.(0,5km/h) la ciclon;
Direcie este variabila si neregulata. Reprezentarea grafica se numeste roza
vnturilor, iar imaginea rasturnata a acesteia reprez. roza polurii.
Fenomene macrometeorologice
Sunt miscari mari de aer, ce apar anual timp de cateva zile mase anticiclonice.
Sunt caracterizate prin pres. atm. ridicata, favorizeaza mai ntai stagnarea si
acumularea impuritatilor si apoi transportul acestora.
Precipitatiile
Au capacitatea de a purifica (spala) atmosfera.
Ploile antreneaza spre sol impuritatile gazoase iar ninsorile impuritatile solide.
W ridicata duce la formarea cetii care are ca efect cresterea concentrarii
impuritatilor.
Factorii topografici
Formele de relief, constructiile si vegetatia nalta influenteaza dispersarea impuritatilor.
Vegetatia este factorul care contribuie la purificarea aerului atmosferic prin
retinerea, absorbtia si anihilarea impuritatilor.
Apa. Proprietatile fizico-chimice si biologice. Resursele de apa. Satisfacerea
nevoilor de apa
Proprietatile fizico-chimice si biologice
Apa pur: ap uoar H2O,
ap grea D2O i
ap hipergrea T2O
4.

Gazele dizolvate n apa: O2 calitatea apei, 14,6 mg/l

CO2 1 mg/l
H sulfurat n apele statatoare

Saruri dizolvate n apa: carbonatii, sulfatii, clorurile

salinitatea apei
Fct. de salinitate:
- Ape dulci (ape moi cu cationi de Ca <9 mg/l
ape dure cu cationi de Ca >9 mg/l)
- Ape sarate 35 g/l (M. Neagra 19 g/l)
Apele dulci se deosebesc si dupa crit. Troficitatii ape eutrofe cu pH >7.
Materiile solide n apa dau turbiditatea apei diminuarea vegetatiei si disparitia
organismelor vii pentru valori > 4%.
Resursele de ap
In ecosfera (hidrosfera+zonele de ntrepatrundere cu atmosfera si litosfera) sunt
din care cca. 2,7% este apa dulce (77,2% aflata n calotele de gheata si 22,4% n
litosfera ca W solului si straturi acvifere)
In Romania resursele de apa sunt:
- 40 Kmc rauri
- 20 Kmc fluviul Dunare
- lacuri naturale
- 5,8 Kmc ape subterane, din care 2,8 Kmc sunt straturi
freatice
Datorita irigatiilor n Dobrogea s-a acumulat 10 Kmc apa subterana.
Raspandirea neuniforma si variatia debitelor n timp exista zone cu deficit si
zone cu excedent.
In ecosfera (hidrosfera+zonele de ntrepatrundere cu atmosfera si litosfera) sunt
din care cca. 2,7% este apa dulce (77,2% aflata n calotele de gheata si 22,4% n
litosfera ca W solului si straturi acvifere)
In Romania resursele de apa sunt:
- 40 Kmc rauri
- 20 Kmc fluviul Dunare
- lacuri naturale
- 5,8 Kmc ape subterane, din care 2,8 Kmc sunt straturi
freatice
Datorita irigatiilor n Dobrogea s-a acumulat 10 Kmc apa subterana.
Raspandirea neuniforma si variatia debitelor n timp exista zone cu deficit si
zone cu excedent.
Satisfacerea nevoilor de ap
Aceasta satisfacere a nevoilor de apa a dus la gospodarirea apelor cu mai multa
grija.
Indicatori specifici gospodaririi nevoilor de apa:
Folosina de ap orice unitate care are nevoie de o cantitate de apa
de o anumita calitate
Necesarul de ap cantitatea de apa de care are nevoie o folosinta
Indicatori specifici gospodaririi nevoilor de apa:
Prelevarea de ap (P) este cantitatea de apa care se preleveaza anual din
surse pentru diverse folosinte
P=N-R ;
N necesar de apa

R apa recirculata si refolosita

Consumul de ap (C) este partea din prelevare care nu se mai ntoarce la
sursa de la folosinta
Restituia (Rs) sau apa uzat este partea din prelevare ce se restituie
sursei cand indicatorii de calitate sunt alterati
Rs=P-C;
P-prelevarea de apa
C cantitatea de apa consumata
Satisfacerea nevoilor de ap ale populaiei
Cresterea demografica (2000: 6 mld., 2057: 15 mld.)
Cresterea gradului de urbanizare
Crearea marilor metropole
alimentarea cu apa potabila devine o problema greu de rezolvat
In tarile dezvoltate P -108 l/loc.zi Belgia
145 l/loc.zi Franta
445 l/loc.zi SUA
Satisfacerea nevoilor de apa ale:
agriculturii - cca 70% din P este destinata irigatiilor
industriei cca 20% din P
apa este una din problemele actuale si viitoare ale omenirii
5.
Solul
Reprezinta stratul superior afanat al litosferei care are nsusirea specifica de fertilitate,
capabil sa ntretina viata plantelor superioare.
Solul contine:
substante nutritive: humus
substante minerale (valoarea indicelui pH)
Tipuri de soluri:
Slab acide, neutre sau slab bazice (pH=6-7,5) specifice plantelor de cultura
Extrem alcaline (pH>10) si extrem de acide (pH<5)
Alcalinitate moderat (pH=7,5-10) specifice bumbacului
Aciditate moderat (pH=5-6) specifice pentru cartof, secara
Este din pdv fizic format din parte solida (50%),
apa 30%, aer 20% - este resursa naturala valorificabila, sta la baza alimentatiei
omului si animalelor si a productiei de materii prime.
In Romania reprezinta 88% din suprafata tarii, atat suprafetele agricole cat si
suprafetele forestiere.
6.
Vegetatia
Reprezinta componenta biotica a MI capabila sa transforme energia solara n energie
vitala.
Vegetatia poate fi:
terestra
acvatica
Vegetaia terestr:
arborescenta,
erbacee
microorganisme

Vegetaia terestr arborescent

Contribuie la:
purificarea aerului atmosferic,
la sporirea capacitatii de autoepurare i regenerare a apelor,
la ameliorarea MI urban si
la mbogatirea peisajului.
Purificarea aerului atmosferic se face prin:
Fotosinteza clorofiliana (transforma CO2 si apa n materie organica si O2).
Padurile elibereaza O2 datorita dezvoltarii vegetatiei:
60 t/ha padurile tropicale
30 t/ha padurile de rasinoase
16 t/ha padurile de foioase
3-10 t/ha culturile agricole
Cresterea gradului de ionizare naturala a O2 din aer
Numarul de ioni negativi de O2la 1 cmc de aer din atmosfera padurilor este de:
4-5 ori mai mare fata de campurile fara vegetatie
5-10ori mai mare fata de strazile urbane
30-100 ori mai mare fata de ncaperile productive
Purificarea aerului atmosferic se face prin:
Degajarea de fitocide volatile
Retinerea pulberilor din aer (pe frunze) vegetatia forestiera are functia de
biofiltru.
Anual cca 30 t/ha de particule sunt retinute n cazul padurilor de rasinoase si 60
t/ha n cazul padurilor de foioase.
Sporirea capacitii de autoepurare i regenerare a apelor
Vegetatia forestiera participa la formarea solului forestier ale carui caracteristici
(porozitate, permeabilitate, aerare, etc.) l fac capabil sa actioneze ca filtru ideal pentru
apele din precipitatii.
Ameliorarea M urban
Vegetatia n mediul urban duce la:
Cresterea gradului de ionizare a O2
Scaderea numarului de virusi si bacterii n aer
Filtrarea aerului
Atenuarea zgomotului
Vegetatia erbacee este formata din:
Asociatii naturale: pasuni si fanete
Asociatii artificiale: lanuri cu plante de cultura si peluze intravilane.
Microorganismele vegetale sau microflora se diferentiaza n:
Microorganisme utile: bacterii de fermentatie, azobacterii, bacterii luminiscente,
etc.
Microorganisme daunatoare: bacterii patogene si ciupercile (mucegaiurile)
Fauna
Formata din totalitatea speciilor animale cuprinzand si fiinta cea mai perfectionata:
omul.
Din pdv economic si social speciile animale se diferentiaza n:
Salbatice
Domestice

Daunatoare (rozatoare, pasari, insecte) produc pierderi de cca 35% anual

Patogene produc boli ale organismului uman

7.
Poluarea mediului inconjurator. Criteriile naturale ale mediului inconjurator
Poluarea mediului nconjurator
Poluare lb. latina
polluo-ere = a murdarii, a profana, a pangarii
Poluarea reprez. complexul de fenomene si actiuni directe sau indirecte ale
societatii prin care componentele MI devin nocive.
Circuitele naturale ale elementelor
Elem. ch. urmeaza cicluri naturale, numite biogeochimice, constand n trecerea de la
materia organica vie la materia nutritiva.
Circulatia materiei si a energiei n cadrul circuitelor naturale este nsotita de
deseul energetic sub forma de caldura numita entropie.

Poluarea poate fi diminuata prin adoptarea unei conceptii constiente asupra MI

prin adoptarea tehnologiilor curate.
Ex.: CO2 produs de industrii este asimilat/consumat de vegetalele verzi partial,
restul acumulandu-se n atmosfera modificand caracteristicile acestuia.
Ex.: chimizarea agriculturii prin folosirea de pesticide si ngrasaminte care se
raspandesc n ecosfera (sol-apa-plante-animale-om) afectand sanatatea/viata.
Clasificarea poluarii si a poluantilor
Dup proveniena polurii:
Poluare natural (erupii vulcanice inundaii etc.)
Poluare menajer
Poluare tehnic:
Poluare industrial
Poluare rutier transporturi
Poluare agrotehnic
Dup natura poluantului:
Poluare fizic/energetic

8.

Poluare chimic
Poluare biologic
Poluare estetic
Poluare spiritual
Poluare fizic/energetic
Poluare termic (deversarea agentului de rcire)
Poluare sonor (transporturi, ind., produs de om)
Poluare radioactiv
Poluare chimic
Compui gazoi din arderea combustibililor fosili din ind. i
transporturi
Compui halogeni
Acizi i baze libere provenind din industrie
Sruri prov. din folosirea ngrmintelor din agricultur
Compui organici de sintez
Compui volatili i CFC din instalaiile de climatizare i cosmetic
HC nearse lichide carburani
HC aromatice policiclice (PAH) cancerigene rezultate din fumat,
arderea HC n motoarele autovehoiculelor
Metale grele (Pb, Cd, Ni, Hg) din transportul rutier, arderea
gunoiului
Particule solide provenite din eroziunea eolian i mecanic
Materii organice biodegradabile prov.din ind.alimentar,
zootehnic, gospodrire comunal (canalizarea urban)
Particule i substane radioactive prov.din armament , accidente
ale centralelor nucleare
Poluare biologic
Contaminarea cu microorganisme patogene a aerului, apei i
alimentelor
Modificri ale biocenozelor ca urmare a unor invazii de specii
vegetale (mana viei de vie) i animale (gndacul de Colorado)
Poluare estetic
Degradarea peisajelor naturale construcii i ci de comunicaii
terestre
Degradarea peisajului urban datorit sistematizrii
Poluare spiritual
Degradarea spiritului uman datorat consumului de alcool, droguri,
a stresului
Dup starea de aregare a poluantului:
Stare gazoas
COx, SOx, NOx, etc.)
Stare lichid
HCl, H2SO4, produse petroliere, etc.
Stare solid
n sol, ap i aer
Dup faza de dispersie a poluantului:
Stare gazoas
poluarea aerului atmosferic cu gaze, vapori i pulberi
Stare lichid

 poluarea apelor cu substane chimice

Stare solid
poluarea solului
Dup geneza poluantului:
Poluantul este chiar produsul folosit (pesticide sau ngrminte
chimice)
Poluantul este produsul elaborat n urma procesului tehnologic
Poluantul este un produs nou rezultat n paralel cu produsul
elaborat n procesul tehnologic
Poluantul este un alt produs rezultat din transformarea n timp a
poluanilor
Ex.: acidul sulfuric din ploile acide
smogul fotochimic de Los Angeles
ozonul troposferic
Dupa aria efectelor polurii:
Poluare locala
Poluare zonala
Poluare transfrotaliera
Poluare globala gazele cu efect de sera din aerul atmosferic
Dup biocompatibilitatea poluantului:
Poluani ineri, n stare solid de origine mineral
Poluani banali fr caracter ofensiv - CO2 din aerul atmosferic n
concentraie ridicat
Poluani toxici care afecteaz organismele vii la concentraii foarte mici
SO2, CO, HC, etc.
Dupa componenta poluat a M:
Este similara cu clasificarea dupa faza de dispersie si exprima modul de
organizare a activitatilor de protectie a mediului.
9.

Poluarea aerului. Poluarea produsa de obtinerea energiei termoelecrice.

Poluarea din industria materialelor de constructii. Poluarea cu gaze implicate in
degradarea ozonului stratosferic. Poluarea cu gaze implicate in efectul de sera.
Factorii ce influenteaza dispersia si concentrarea poluantilor

Poluarea aerului poate fi:

1. Poluare natural
2. Poluare artificial
1.
Poluarea naturala a aerului
Este produs de:
Descompunerea reziduurilor i transformarea n gaze i pulberi din:
Descompunerea aerob rezult CO2 i amoniac
Descompunerea anaerob (putrefacie) n lipsa O2 rezult H sulfurat,
metan i amoniac
Procese biologice vitale (respiraia) consum de O2 i eliberarea de CO2
Prezena particulelor vegetale vii: polen, spori, ciuperci alturi de microbi
constituie ageni patogeni ai aerului

 Prezena microbilor (bacterii, virui) este mai intens cu ct populaia este mai
dens
Procese de eroziune eolian i mecanic
2.
Poluarea artificiala
Poluarea artificial numit i antropogen este:
Poluarea major din ind. energetic i a materialelor de construcii
Poluarea cu gaze implicate n efectul de ser
Poluarea cu gaze implicate n degradarea ozonului stratosferic
Poluarea majora din ind. Energetica
Poluarea produsa pentru obtinerea energiei termoelectrice
Obtinerea energiei termoelectrice are la baza arderea combustibililor care contin
proportii importante de C (lemn, turba, carbune) si HC (produse petroliere, gaze
naturale etc.)
Poluarea produsa pentru obtinerea energiei termoelectrice
Poluare cu oxizi de C (CO si CO2)
Poluare cu oxizi de S (SO2 si SO3)
Poluare cu oxizi de N (NO si NO2)
Poluarea cu particule solide: cenusa si zgura
Poluarea din industria materialelor de constructii
Industria cimentului:

poluare cu pulberi

poluare cu CO2
Industria varului:

poluare cu pulberi
poluare cu CO2

Poluarea cu gaze implicate n efectul de sera

Aceste gaze sunt cele care au proprietatea de a absorbi o parte din radiatia solara
terestra.
- Gazele din aerul atmosferic: CO2, H2O, CH4, O3 0,04% din aerul
atmosferic
- Unele gaze antropogene CFC si NOx, CO, CmHn nemetanice.
Poluare cu COx din industrie si din transporturi
Poluare cu gaz metan
- Descompuneri anaerobe de materie organica
- Cresterea animalelor erbivore - bovine
- Cultivarea orezului n terenuri inundate
- Poluarea cu ozon troposferic
Ozonul troposferic absoarbe radiatiile calorice terestre participand la
efectul de sera.
Sursele de poluare sunt: arcele electrice, masinile de copiat, pierderi ce
apar n tehnologiile care utilizeazo O3 (tratarea apei potabile)
- Poluare cu hidrocarburi nemetanice (CmHn)
- provin din transporturile rutiere.
- Poluarea cu NOx
- - Provin din transporturi prin arderea carburantilor la temperaturi nalte.

Poluarea cu gaze implicate n degradarea ozonului stratosferic

O3 component al aerului atmosferic cu o concentratie de 0,025 ppm.
notiunea de grosime a stratului de O3 vine de la unitatea de masura Dobson care
reprezinta cantitatea de O3 dintr-o coloana atmosferica cu baza de 1 cmc la p si t
normala.
Grosimea stratului de ozon variaza n timp si spatiu.
1) Poluare cu Clor Fluor Carbon (CFC) sunt compusi necoezivi si
netoxici: solventi, agenti propulsori (spray-uri), fluide frigorifice.
2) Poluare cu protoxid de azot (N2O) rezulta din combustiile
industriale, suprafetele agricole intens fertilizate cu ngrasaminte
azotoase si padurile tropicale umede.
10.

Poluarea apelor. Poluarea apelor de suprafata. Poluarea apelor subterane. Tipuri

de poluanti ai apelor. Dispersarea poluantilor in apa

Poluarea apelor
Consta n alterarea parametrilor apei: param. calitativi, fizico chimici si biologici.
Surse de poluare:
- Poluare direct: scurgerea n apa a unor subst.lichide poluante petrol;
- Pol.prin intermediul apelor din precipitaii: precipitatiile antreneaza n
deplasarea lor subst.poluante;
- Pol.prin intermediul apelor uzate:
- ape menajere
- ape zootehnice
- ape industriale: ape de racire, de spalare,de transport, ape
tehnologice
Poluarea apelor de suprafata
- Pol.apelor curgatoare prin:
- -surse de poluare fixe: evac.apelor uzate
- -surde de pol.mobile: deversarea accidentala a subs. Nocive
Pol.lacurilor prin:
-surse punctiforme: ape uzate
-surse difuze: prin intermediul apelor din precipitatii
-surse mobile: mprastierea din avion a pesticidelor, etc.
Pol.marilor si oceanelor se produce prin:
-varsarea afluentilor cu diferite grade de poluare
-evacuarea apelor uzate
-deversarea accidentala a produselor petroliere mareea neagra
Poluarea apelor subterane
Gravitatea pol.consta n faptul ca acestea au o viteza mica de deplasare de la
cativa m la 1 km pe an ducand la cresterea concentratiei poluantilor si la o regenerare
de lunga durata.
Sursele de poluare sunt:
- Infiltrarea permanenta a apelor uzate, a subst.lichide, a produselor petroliere

- Infiltrarea ntamplatoare a subst.nocive: circ.pe dr.si c.f.

- Poluarea prin intermediul galeriilor si aforajelor
- Pol.cu ape de suprafata poluate
- Pol.produsa de ndepartarea str.de pamant de deasupra str.acvifer
- Infiltrarea periodica a apelor din precipitatii ncarcate cu subst.nocive n sol.
Tipuri de poluanti ai apelor
1. Poluanti fizici/energetici: caldura (din apele de racire) si radioactivitatea
(datorita radioizotopilor si radionucleilor)
2. Poluanti chimici
1. Pol.minerali: saruri minerale, acizi si baze libere, metale grele, cianuri,
particule solide
2. Pol.organici:
1. subst. aturale, fermetenscibile (glucide, proteine, lipide)
2. subst.naturale fosile (titei)
3. subst.organice de sinteza (solventi, coloranti, pesticide, detergenti)
3. Poluanti microbiologici: bacterii si virusi
Dispersarea poluantilor n apa
Apele curgatoare sunt mijloc si cale de transport a poluantilor si asigura
dilutia acestora prin sporirea volumului de apa.
Zona din avalul pct.de deversare a poluantului se numeste zona de amestec
si are la randul ei 3 subzone fct.de turbulenta care realizeaza dispersia.
11.

Poluarea solului
Surse de poluare a solului:
eroziunea solului
salinitatea si nmlastinirea secundara
compactarea solului
ocuparea solului cu suprafete construite, depozite si halde industriale de gunoi
menajer
diminuarea fertilitatii prin pierderea de humus
poluarea cu substante chimice: din agricultura, tratarea fitosanitara a culturilor,
contaminare radioactiva
infestarea solului cu agenti biologici daunatori

Poluarea din transporturi. Poluarea chimica din circulatia mij. de tra

Poluarea: fonica
cu vibratii
Poluarea fonica
Transporturile reprezinta principala sursa de zgomot (peste 80% din zgomotul unui
oras este emis de autovehicule.
Ponderea zgomotului se refera la corectia fct.de frecventa valorilor nivelului de
zgomot masurat cu aparate acustice pt.a le putea apropia de cele percepute de ureachea
omului.
Corectia se realizeaza conf.unor curbe (A-D) fct.de nivelul de zgomot. Pt.zg.din
transp.rutier se foloseste curba A iar masuratorile se expr. n dB(A)
12.

Transporturile reprezinta principala sursa de zgomot (peste 80% din zgomotul unui
oras este emis de autovehicule.

Sursele de zgomot ale autovehiculelor:

Zgomotul sistemului de propulsie (motor si circuitul emisie evacuare)
Zg. sist. de transmisie mecanica
Zg.aerodinamic (caroserie)
Zg.contactului pneu-cale

Factorii care influenteaza nivelul de zgomot: de emisie si de propagare

Factori de emisie:
- debitul orar al traficului 3 dB(A) pt.fiecare dublare a debitului orar
- viteza vehiculelor pt. V>30 km/h pt o crestere de 10 km/h nivelul
zg.creste cu 2 dB(A)
- geometria caii - niv.creste cu 1 dB(A) pt.fiecare 2% a rampei)
- compozitia traficului veh.grele 10% din nr.veh, variaza cu 0,8 dB(A)
- tipul mbracamintii rutiere: exterior / interior
- Pavaj +5 dB(A) / +10 dB(A)
- Bet.cim. 0 / 0
- Bet.asf.fin -1,5 dB(A) / 0
- Bet.asf.foarte fin -4,5 dB(A) /0
- Anrobat drenant -8 dB(A) /0
- textura suprafetei de rulare (HS-naltimea de nisip)
- starea suprafetei de rulare (uscata/uda) uda 3 dB(A) pt.suprafete
netede
Factori de propagare:
Factorii meteorologici:
- Vantul
- W relativa atenueaza zg.
- Situatia topografica
Sursele poluarii cu vibratii sunt:
- cresterea sarcinii totale si a sarcinii pe osie
- repartizarea inegala a sarcinii pe roti
- cresterea vitezei de circulatie (valoare max. la 40-60 km/h)
- variatii rapide ale vitezei de circulatie
- cresterea gradului de uzura al autovehiculelor (a suspensiilor)
- starea suprafetei de rulare
13.

Poluarea energetica din circulatie. Poluarea produsa prin infrastructura

Poluarea produsa prin infrastructura
- Ocuparea terenului (110.000ha 0,5% din suprafaa rii)
- Poluarea produs de balastiere i cariere:
- zgomot - 80 db(A), la 400m 6 db(A)
- vibraii datorate utilajelor i explozivilor
- Poluarea produs de staiile de asfalt (preparare la cald):
- poluarea solului
- poluarea apelor
- poluarea atmosferei cu noxe i pulberi minerale

Efectele poluarii atmosferice locale. Efectele poluarii atm la scara regionala.

Efectele poluarii atm la scara planetara
Efectele polurii atmosferice n timp pot fi:
14.

- Efecte imediate
- Efecte ce apar pe termen mediu 10-15 ani
- Efecte ce apar dup intervale lungi de timp
Efectele polurii atmosferice n spaiu pot fi:
- locale
- regionale
- globale
EFECTELE POLUARII efecte locale
Efectele polurii chimice asupra omului:
- Efecte netoxice (pulberi minerale pot patrunde n plamani si pot
afecta ochii)
- Efecte toxice (afecteaza rinichii, ficatul, oasele, muschii etc.)
- Efecte cancerigene (afecteaza structural si functional ADN: HC,
metalele grele, azbest etc.)
- Efecte mutagene (afecteaza patrimoniul genetic: aldehidele
continute din gazele de esapament)
Efectele substanelor poluante din circulaia vehiculelor:
- CO (ptrunde n plmni i snge grea, cefalee, tulburri memorie,
deces)
- SO2 (aciune iritant datorit mirosului)
- NOx (NO2 iritaia ochilor i a cilor respiratorii-edem pulmonar i NO
blocheaz hemoglobina)
- HC (afecteaz cile respiratorii-ef.cancerigen)
- Pb intoxicaii cronice grave saturnism
- Particule de fum (efect cancerigen pt.cile respiratorii)
- Particule de azbest (produc fibroz i cancer pulmonar)
EFECTELE POLUARII efecte la scara regionala
Efectele la scara regionala sunt: ploile acide i smogul.
Ploile acide au aparut n 1980 n Europa Centrala si de Nord si au la baza SOx,
NOx si HCl.
Efecte:
- distrugerea padurilor si a culturilor
- acidifierea lacurilor si a solurilor
- cresterea solubilitatii n sol a metalelor grele
- cresterea coroziunii constructiilor si degradarea conductorilor
electrici
Smogul este o combinaie de fum, cea/radiaie solar i substane oxidante toxice.
Smogul de Londra
- subst.toxic SO2,
- 5-9 dec.1953, 4000 decese.
Caracteristici: fum, SO2, cea, calm atmosferic i inversiune termic.
Smogul de LA
- 1950,
- subst.toxica peroxiacetat de nitril,
- t>15 gr.C tot timpul anului.
Caracteristici: culoare alburie cu nuante cafenii-roscate cu efect iritant al ochilor si
cailor respiratorii

 apare si la Tokio n timpul verii.

EFECTELE POLUARII efecte la scara planetara
1. Sporirea efectului de ser
- cresterea nivelului oceanului planetar (44 cm n 2030)
- reducerea suprafetei zonelor cu clima aspra.
2. Efectele degradrii O3 stratosferic fenomen identificat n 1985:
- lipsa protectiei fata de radiatiile ultraviolete UVB care afecteaza
pielea si ochii iar la anumite intensitati pot provoca cancer.
15. Efectele poluarii energetice. Efectele amplasarii infrastructurilor pt tra
Efectul zgomotelor
- la 40-50 dB(A) poate perturba somnul sau activitatea intelectual
- 65 dB(A) sunt afectate i persoanele care presteaz munc fizic
- 65-80 dB(A) afeciuni psihice, organice (hipertensiune arterial),
modificri ale funcionrii organelor interne i de sim
- >85 dB(A) se pierde sensibilitatea auditiv
- 130-150 dB(A) senzaie dureroas auricular, senzaie de arsur a
corpului
Efectul vibraiilor
- Asupra construciilor i a monumentelor istorice prin fenomenul de
obosire a materialelor de construcii, apare i extinderea fisurilor.
Asupra omului difer n fc.de direcia de aciune a acestora i de durata vibraiilor,
ducnd la degradarea esutului nervos i vascular, diminuarea sau pierderea simului
tactil i a mobilitii
Efectele amplasarii infrastructurilor pentru transporturi
1. Perturbarea conditiilor existente de echilibru pentru
terenuri/sol si ape.
2. Perturbarea echilibrului ecologic (a zonelor mpadurite).
3. Degradarea peisajului.
16. Protectia mediului nconjurator. Protectia mediului fata de nocivitatile din tra.
Protectia mediului nconjurator

Reprezinta totalitatea actiunilor necesare pentru pastrarea echilibrului ecologic si

pentru conservarea , ameliorarea si dezvoltarea calitatii componentelor MI.
IMPACTUL asupra MI reprezinta orice efect al activitatii umane care produce o
schimbare a mediului biofizic.
Omul este responsabil pentru efectele negative directe, indirecte, secundare,
cumulative, temporare sau permanente ca rezultat al: - existentei activitatilor
- consumarii resurselor naturale
- eliminarii deseurilor
Evaluarea impactului EIM - este un proces ce se realizeaza prin culegerea,
interpretarea si comunicarea unui volum de informatii privind impactul, precum si
elaborarea unor masuri asupra efectelor negative a activitatilor umane.
Procesul EIM presupune consum de timp si resurse.
Elaborarea studiilor de impact asupra MI presupune obtinerea acordului de
mediu pentru activitati noi si dezvoltarea celor existente.

Elaborarea analizelor de impact presupune nnoirea autorizatiei de mediu pentru

functionarea activitatilor.
In cazul investitiilor privind infrastructurile pentru transporturi (dr., autostrazi, cf etc.)
studiile de evaluare a impactului trebuie:
a) Sa diferentieze criteriile: economice, MI, sociale
b) Sa considere si efectele pe termen lung
c) Functie de diferitele faze trebuie cunoscut MI starea iniial, identificareaevaluarea si compararea variantelor precum si punerea la punct a mijloacelor de
protectie a MI
Sa prevada implementarea unui sistem de monitorizare pentru efectuarea bilantului
nainte si dupa
Protectia MI fata de nocivitatile din transporturi
RISCUL exprima pericolul posibil de suportare a efectelor negative a noxelor din
transporturi:
R = C D T N C-conc.noxelor la emisie
D-factor de dispersare a noxelor
T-agresivitatea noxelor
N-nr.populatiei afectate de noxe
Protectia fata de efectele locale se realizeaza prin imisie I - si reprez.concentratia
noxelor la receptor.
Imisiile pot avea valori efective Ief = f(C,D)
si valori limit
Ilim = f(T,t)
Riscul R - este min. daca Ief < Ilim
17.

18.

Protectia MI fata de noxele chimice din circulatia vehiculelor

I. Intervenii pt.diminuarea emisiei de noxe
Asupra carburanilor (eliminarea subst.toxice din carburani)
Asupra vehiculelor (motoare i filtre)
Asupra vitezei de circulaie (reducerea rampelor, limitarea v=80km/h)
Reducerea consumului carburanilor (asupra cii dr., asupra motorului, asupra
concepiei veh.pt.reducerea rez.la deplasare, asupra gestionrii transporturilor)
II. Intervenii n dispersia noxelor funie de:
Topografia locului
Calea rutier (elem.geo.n profil longit.i transv.)
Condiiile meteorologice i topografice
III. Protecia apelor
prin mrirea distanei dintre acestea i drum i / sau folosirea la
maximum a capacitii de epurare a apelor de scurgere de ctre anurile
inerbate i solul nvecinat.
Protectia MI fata de noxele chimice ale statiilor de asfalt CO, SOx, NOx
Msurile pt.diminuarea conc.i asig.dispersiei noxelor sunt:
Alegerea locului de amplasare a staiilor de asfalt
Arderea corect a combustibilului
Proiectarea coului a..viteza de ieire pe co s fie max.8 m/s
Dotarea instalaiei cu sist.de desprfuire

19.

Protectia MI fata de zgomotul din circulatia vehiculelor

I. Intervenii la surs
- Asupra veh.(motor, transmisie, evacuare, zg.aerodinamic)
- Asupra zg.roata-cale (pneuri, mbracaminti rutiere, planeitatii) fol.sinelor cu grad
scazut de uzura, fol.sinelor fara joante, fol.traverselor din lemn, fol.garniturilor
din cauciuc ntre sina si traversa.
- Asupra organizarii traficului (limitarea vitezei, interzicerea claxonatului)
II. Intervenii n propagarea zgomotului (ntre surs i receptor)
- Sistematizarea localitilor
- Realizarea unor noi ci de transport
- Ameliorarea situaiilor existente prin
- realizarea de ecrane antizgomot (naturale vegetaie; artificiale perei
beton, lemn,Al, OL, material plastic; mixte)
- intervenii asupra cldirilor: elemente despritoare pt.atenuarea
acustic; adoptarea tipurilor de ferestre pt.atenuarea zg. 25-40dB(A);
finisaje fonoabsorbante;modificarea funcional a cldirilor sau a
anumitor ncperi
Protectia MI fata de vibratii
- interventii la sursa: planeitatea caii, viteze reduse, limitarea sarcinii traficului
- Interventii n propagarea vibratiilor cresterea distantei fata de sursa de vibratii
(min.20m), adoptarea SRN etc.
Protecia faunei slbatice
Msurile vizeaz interzicerea accesului faunei pe platforma cii prin:
- realizarea de garduri
- Treceri transversale cii superiore
- inferioare
La 2-3 km n zonele mpdurite i 10-15 km n zonele nempdurite.