Redactare conform APA

Limbajul stiintific in redactare - generalitati:

Nu se utilizeaza prescurtari; nu se utilizeaza abrevieri, exceptand pe cele general acceptate (kg,
km, cm, s, min, IQ, EQ).
Nu se folosesc prescurtari pentru termenii de: experimentator sau cercetator (E. sau C.) si
subiect (S.)
Nu se utilizeaza argoul sau jargonul.
Se evta pe cat de mult posibil naratiunea si stilul descriptiv.
Stilul este clar si concis; se evita formulele bombastice, epitetele, metaforele.
Ex: Studiul lui Rogers (1990), de o valoare stiintifica inestimabila, reprezinta un principal pilon
epistemologic in demersul de investigare a complexitatii si unicitatii psihicului uman.
Textul nu se redacteaza la persoana I: (Din punctul meu de vedere, Am analizat, Eu am
investigat), ci la persoana a III-a sg/I pl (S-a analizat, A fost investigat, Din punctul
nostru de vedere).
Se utilizeaza cu predilectie timpul trecut: (Au fost aplicate, S-a demonstrat);
Timpul prezent se poate folosi atunci cand se prezinta scopul sau noutatea cercetarii: (Studiul
investigheaza relatia dintre.., Sunt aduse noi date si argumente in sprijinul teoriilor elaborate,
cercetarea propunand noi directii de studiu ale..) si in capitolul final, de discutii (Raportandune la rezultatele obtinute putem considera ca).
Caracteristici ale stilului tiinific
Cunoaterea clar a nelesului termenilor pe care-i utilizm
Claritatea ideilor
Alternarea frazelor ample cu propoziii scurte
Folosirea verbelor n locul substantivelor
Verbe la diateza activ i nu pasiv
Evitarea hiperbolelor, epitetelor, stilului declamatoriu
Prezentarea datelor timpul trecut
Discutarea datelor timpul prezent

Greseli de exprimare in lucrari stiintifice - exemplificari:

Un total de 50 de persoane au rspuns la ntrebarea noastr.
Un numr de trei grupe diferite de subieci au rspuns la ntrebarea noastr.
S-au folosit exact aceleai instruciuni la grupul experimental i la cel de control.
Este absolut esenial faptul c am dat aceste explicaii.

 Am folosit un eantion redus ca mrime.

Dup o perioad de timp am reluat experimentul.
n modelul nostru este implicat prezumia c oamenii care sunt proximi se atrag reciproc.
Studiul a atras reacii din partea publicului.

Structura unei lucrari stiintifice:

De tip cercetare
Pagina de titlu
Abstract
Introducere
Trecere in revista a literaturii despecialitate
Ipoteze
Metode:
- Subiecti/participanti
- Design experimental
- Aparate, instrumente
- Procedura
Rezultate
Discutii
Referinte
Note
Alte sectiuni:
- Tabele, output-uri statistice
- Figuri, ilustratii, grafice

De tip teoretic
Pagina de titlu
Abstract
Introducere
Trecere in revista a literaturii despecialitate
privind tematica
Analiza literaturii de specialitate(abordare
critica si organizata infunctie de criteriile
urmarite inanaliza)
Concluzii si discutii; Noi directii deabordare
teoretica
Referinte bibliografice

Maniera de citare in stilul APA:

Parafrazare: Text (nume, an)/ Nume (an) text.
Eynseck (1971) considera extraversiunea a fi una dintre cele treitrasaturi majore ale
personalitatii,alaturi de psihotism si nevrotism.
Extraversiunea este considerata a fi una dintre cele trei trasaturi majoreale personalitatii, alaturi de
psihotism si nevrotism (Eynseck, 1971).
Citare: Nume(an, pagina) text/ Text (nume, an, pagina).
"Metoda este ansamblul de proceduri, demersuri sau reguli adoptata inconducerea unei cercetari sau
intr-o activitate practica(Richelle, 1999, p.495).
Richelle (1999, p. 495) defineste metoda drept ansamblul de proceduri, demersuri sau reguli adoptata
in conducerea unei cercetari sau intr-o activitate practica.
Citare (atunci cand paragraful depaseste 40 de cuvinte): se renunta la ghilimele, citatul este
plasat intr-un bloc compact de text, separat printr-un rand de urmatorul bloc de text (sus/jos) si
de 5 spatii de marginile paginii.

Cercetarea lui Jones (1990) a subliniat urmatorul aspect:

Studentii aveau adesea probleme in utilizarea stilului APA, in special daca trebuiau sa
citeze pentru prima data surse bibliografice. Aceasta dificultate ar putea fi atribuita faptului
ca multi dintre studenti nu reuseau sa isi achizitioneze un manual de redactare si nu
solicitau ajutorul profesorului in sedintele de tutoriat. (p.199)

Pornind de la aceasta referinta, studiul de fata isi propune sa urmareasca relatia dintre
rapiditatea dobandirii deprinderii de redactare si contactul cu contextele formale de
invatare a stilului de redactare.
Citarea consecutiva a aceleiasi lucrari - Ibidem
In articolul intitulat Exploring leadership, Gibb (1969) identifica cinci caracteristici ale liderului
transformational. Conform autorului, prin acest tip de leadership nu se creeaza grupului nesiguranta si
frustrare si nu se induce membrilor un sentiment de dependenta (ibidem).
Citarea aceluiasi autor, cu lucrari diferite in acelasi an.
Analizand literatura de specialitate, Curseu (2006a)identifica patru maniere de definire a echipelor
virtuale. Inceea ce priveste organizatiile virtuale, acelasi autormentioneaza cinci abordari in definire
(2006b).
Citare indirecta (prin intermediul altui autor)- apud
Conform lui Cofer (apud Anitei, 2007) metoda asociatiilor libere consta in prezentarea unui singur
cuvant-stimul subiectului; acesta trebuie sa ofere, pornind de la acest cuvant, un numar cat mai mare de
cuvinte ce sunt considerate asemanatoare.
Referinte multiple (mai multi autori abordeaza aceeasi tematica): Text (nume1, an; nume2, anaranjament alfabetic).
In baza metodei praxiei, ce investigheaza starea functionala a sensibilitatii proprioceptive si kinestezice,
s-a ajuns la concluzia ca oamenii pot oferi informatii mai complete si mai exacte despre modificarile de
postura (Alexandrescu, 1970; Miclea, 1968; Zimmerman, 1977).
O lucrare are mai multi autori (maxim 5): Text (nume autor1, nume autor2, etc, an)-prima
citare; a doua citare: text (nume autor1,et. al.,an).
Un studiu privind factorii ce influenteaza nivelul de agresivitate al copiilor a indicat faptul ca privarea de
afectiunea materna in copilaria timpurie poate genera o predispozitie spre un comportament violent
(Kernis,Cornell, Sun, Berry, & Harlow, 1993)

S-a demonstrat astfel influenta extrem de importanta a absentei mamei in dezvoltarea unui dezechilibru
comportamental (Kernis,et. al.,1993).
Autor necunoscut: se citeaza primul/ primele doua cuvinte din titlul, scris/e italic, incadrat/e de
ghilimele.
Un studiu similar a fost intreprins in vederea studierii performantei mnezice (Memory Handbook

2001).
Autorul este o organizatie:
Conform Asociatiei Americane de Psihologie (2001) 95% din cei ce ofera servicii psihologice urmeaza
programe de formare profesionala continua; Conform APA (2001).
Referintelor bibliografice modalitatea de redactare:
* Numele autorilor sunt primele, urmate de initiala prenumelui.
* Lista bibliografica se redacteaza in ordinea alfabetica a numelor autorilor.
* Al doilea rand al unei referinte bibliografice se spatiaza la 0.5 cm de marginea paginii.
* Daca un autor are mai multe lucrari, ordonarea acestora in lista bibliografica se face cronologic.

* Carte : Nume autor, A. (Anul publicarii), Titlul cartii, Editura, Locul publicarii.
Ex: Malim, T. (2003), Psihologie sociala, Editura Tehnica,Bucuresti.
* Articol intr-o revista stiintifica: Nume autor, A. (Anul publicarii), Titlul articolului, Titlul jurnalului,
Numarul volumului (numarul jurnalului), pagini.
Ex: Harlow, H. (1983), Fundamentals for preparing psychology journal articles, Journal of
Comparative and Physiological Psychology, 3(12), pp. 893-896.
* Capitol dintr-o carte sau dintr-un volum colectiv: Nume autor, A. (Anul publicarii), Titlul
capitolului, in A. Nume editor si B. Nume editor (Eds.), Titlul cartii/volumului, Editura, Locul
publicarii, pagini.
Ex: O'Neil, J. M. (1992), Men's and women's gender role journeys: Metaphor for healing, transition, and
transformation, in B. R. Wainrib si D. Rosenberg (Eds.), Gender issues across the life cycle, Springer,
New York, pp.107-123.

Resursa electronica:
Ex: www.psychclassics.org/freudaccesat la data de 02.11.2009
Un singur autor:
Ex: Berndt, T. J. (2002), Friendship quality and socialdevelopment, Current Directions in Psychological
Science, 11(32), pp. 7-10.

Doi autori:
Ex: Hegner, D. T. si Petty, R. E. (1994), Mood management across affective states: The hedonic
contingency hypothesis, Journal of Personality & Social Psychology, 6(15), pp. 1034-1048.
Mai multi autori:
Ex: Kernis, M. H., Cornell, D. P., si Bach, J. S. (1993), There's more to self-esteem than whether it is
high or low: Theimportance of stability of self-esteem, Journal of Personality and Social Psychology,
6(18), pp. 1190-1204.
Un autor cu lucrari in acelasi an:
Ex: Berndt, T. J. (1981a), Age changes and changes over timein prosocial intentions and behavior
between friends, Developmental Psychology, 17(5), pp. 408-416.
Berndt, T. J. (1981b), Effects of friendship on prosocialintentions and behavior, Child Development,
5(20), pp. 636-643.

Exemplificari:
Mihai Anitei, Iasi, Polirom, Psihologie experimentala, 2007
Nicky Hayes, Introducere in psihologie, Sue Orrell, 2003, Editura All, Bucuresti
Schacter, Samuel, Journal of Personality and Social Psychology, 1968, Goldman Robert, Effects of fear,
food deprivation and obserity on eating, vol 1(10), Gordon Allport,pp. 91-97
New York, 1971, Woodworths Experimental Psychology, Transfer, interference and forgetting, Postman
Louis, Springer,Wilburn Kling, pp. 1019-1032, Albert Riggs
Rolul memoriei in sistemul psihic uman, Voicu Constantin, Editura Academiei, 1981, Bucuresti,
Voicu Constantin, Editura Albatros, Vointa si motivatia, 1981,Bucuresti

Scale
Scala body-esteem (Franzoi i Shields, 1984)
Scala stimei de sine (Rosenberg, 1965)
Scala ncrederii interpersonale (Rotter, 1967, 1971, 1980)
Scala locului controlului (Rotter, 1966)
Rational-Experiential Inventory (Epstein et al., 1996).
Scala nevoii de cogniie (Cacioppo, Petty i Kao 1984)
Scalele UCLA (Peplau et al. 1980) i SELSA (Di Tommaso i Spinner, 1993,1997) ale singurtii
Social Reticence Scale (Jones i Russell, 1982)